cale f. 1. spatziu indepartat de la un loc la altul drum: cale de comunicatziune; calea lactee numita shi calea lui Troian sau drumul robilor fashie luminoasa lasata pe cer de o imensa gramada de stele a caror departare le face invizibile ochiului liber; 2. spatziu rezervat shi lucrat cu arta afara din sate shi orashe shosea: calea natzionala judetzeana; 3. strada mare: calea Victoriei; 4. calatorie: cale buna; 5. drum de urmat mijloc de transportat: pachetele se expediaza pe calea porshtei; 6. linie de raliuri la drum de fier: cale ferata; 7. canal conduct: caile respiratorii; 8. fig. directziune in purtare: calea binelui; 9. fig. dreptate cuviintza: cu cale fara cale; a gasi (afla) cu cale a judeca k e drept a crede de cuviintza; a pune la cale a regula a dispune; fig. a indemna a sfatui; a fi pe cale a avea de gand a umbla sa...; din cale afara foarte peste masura. [Lat. CALLIS drum batut de vite].