26 de definitzii pentru aiurea

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

AIÚREA adv. adj. 1. Adv. in alt loc in alta parte; undeva altundeva. ◊ Intraiurea = fara tzinta; la intamplare. ◊ Expr. A vorbi aiurea = a vorbi fara rost a baigui. ◊ (Cu valoare de interj. fam.) Aiurea! Nai dreptate. 2. Adj. (Fam.) Zapacit aiurit cu capun nori. [Var.: aiúre adv.] Lat. aliubi + re + a.

aiurea [At: CORESI EV. IV/12 / V: ~re ~ri aurea / E: lat aliubi + re + a] 1 av In alt loc nedeterminat. 2 av (Ilav) Intr~[1] Fara tzinta. 3 av La intamplare. 4 av (Fam; ie) A vorbi ~ A vorbi fara rost. 5 i (Fam) Nu este adevarat. 6 a (Fam) Zapacit. 7 av (Inv; ie) A calca intr~ A nu fi fidel. 8 av (Fam; ie) ~n tramvai Fara sens. 9 av (Fam; iae) Fara tzinta. 10 av (Fam; pex; iae) Greshit. corectata

  1. Intr~Intr~ Ladislau Strifler

AIÚREA adv. adj. 1. Adv. In alt loc in alta parte; undeva altundeva. ◊ Intraiurea = fara tzinta; la intamplare. ◊ Expr. A vorbi aiurea = a vorbi fara rost a baigui. ◊ (Cu valoare de interj. fam.) Aiurea! Nai dreptate. 2. Adj. (Fam.) Zapacit aiurit cu capun nori. [Pr.: aiu. Var.: aiúre adv.] Lat. aliubi + re + a.

AIÚREA adv.. (Uneori in opozitzie cu aici) In alt loc in alta parte; undeva departe. Eu cred k obosii padurea Caci ziuantreaga tot cintat SHi taceacum gindind aiurea. COSHBUC P. II 50. Dantzul muzica padurea Pe acestea lendragii Nu chiliile pustii Unde plingi gindind aiurea! EMINESCU O. I 102. (Precedat de prepozitzii cu sensul determinat de acestea) De aiurea = din alt loc din alta parte. Pe aiurea = prin alte locuri pe altundeva. Ash fi foarte multzumita dacash obtzine shi pe aiurea un rezultat atit de bun. ALECSANDRI T. 1318. De pe aiurea = de prin alte locuri de prin alte partzi. Intraiurea = a) (cu sens local) fara tzinta. V. razna; b) (cu sens modal) la intimplare cu gindul departe. Rasfoiam o carte intraiurea.Ghitza Botgros e cu chef dar nu se cumpaneshte nici nu vorbeshte intraiurea... SADOVEANU O. I 74. ◊ Expr. A vorbi aiurea (sau intraiurea) = a vorbi fara rost a spune absurditatzi. (Fig.) Printre spice [vintul] shopteshte. Vorbind aiurea shialintat. COSHBUC P. I 88. (Familiar) A calca intraiurea = a se abate de la calea dreapta a avea purtari rele. Iubeshti pe alta... Ai nebunit? Team intzeles eu de mult cami calci intraiurea! ALECSANDRI T. 1017. ◊ (Cu valoare de interjectzie familiar) Vom savirshi masacre domnule colonel? Destul se masacreaza populatzia civila... Aiurea! Asta nui in dreptul dtale de judecata. CAMILAR N. I 151. ♦ (Adjectival familiar) Zapacit aiurit. E cam aiurea. Varianta: aiúre (ALECSANDRI T. 111 KOGALNICEANU S. 203) adv.

AIÚREA adv. In alt loc in alta parte; undeva departe. ◊ Intraiurea = fara tzinta; la intamplare. ◊ Expr. A vorbi aiurea = a vorbi fara rost. ◊ (Cu valoare de interjectzie fam.) Aiurea! Nai dreptate. ♦ (Adjectival) Zapacit. [Var.: aiúre adv.] Lat. aliubi + re + a.

AIÚREA adv. 1) Altfel decat trebuie; anapoda. 2) shi adjectival Contrar regulilor moralei; rau; anapoda. [Sil. aiurea] /<lat. aliubi + re + a

aiurea adv. 1. in alt loc; fig. cu gandul aiurea distrat; 2. intr’aiurea fara shir k un nebun; vorbeshte intr’aiurea delireaza buigueshte. [Lat. *ALIUBI aiu(re) cu un sufix amplificativ].

aĭúrea adv. (lat. aliorsum a. i. de unde shi fr. ailleurs. V. nicaĭurea shi pururea). Trans. Mold. In alta parte in alt loc: s’a dus aĭurea doarme aĭurea. A fi cu gindu aĭurea a fi distrat. A vorbi intr’aĭurea a aĭura a abera a delira. Vechĭ shi aĭurele(a) aĭurile(a).

AIÚRE adv. v. aiurea.

aiérlea[1] av vz aiurea

  1. Varianta neconsemnata la intrarea principala. — gall

aíre[1] av vz aiurea

  1. Varianta neconsemnata la intrarea principala. — gall

intraiurea av [At: DA ms / E: intru + aiurea] Aiurea (2).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

AIÚREA adv. adj. interj. 1. adv. altundeva (Ban. shi Transilv.) ainde aindine. (A plecat ~.) 2. adv. v. anapoda. 3. adv. v. alandala. 4. adj. v. smintit. 5. interj. (fam.) sanchi! (arg.) zexe! ( Sa faci asha cum tziam spus! ~!)

AIUREA adv. adj. interj. 1. adv. altundeva (Ban. shi Transilv.) ainde aindine. (A plecat ~.) 2. adv. anapoda prost rau (fam.) brambura. (Treburile mergeau ~. ) 3. adv. alandala anapoda (fam.) brambura. (Lucrurile erau puse ~.) 4. adj. aiurit bezmetic descreierat nebun smintit tzicnit zanatic zapacit zurliu (rar) dezmetic (pop.) deshucheat palavatic silhui (inv. shi reg.) prilestit (reg.) shucheat tui (Mold.) tuiesh zalud zarghit (inv.) turluliu (fam.) sanchiu (fam. fig.) smucit trasnit tzacanit. (Ce tip ~!) 5. interj. (fam.) sanchi! (arg.) zexe! (Sa faci asha cum tziam spus! ~!)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

aiúrea adv. 1. In alta parte undeva. 2. Cu capul in nori in mod inconshtient. Var. aiuri aiure. Mr. (n)al’iurea megl. l’urea istr. (a)l’ure. Compunere ale carei elemente nu sint complet clare. Prima parte trebuie sa fie alῑbῑ „in alta parte” pentru rezultatul careia cf. iu. A doua parte este mai dificil de explicat. Plecind de la analogia cu ubivis „oriunde vrei” se poate presupune k este vorba de forma vulg. a lui vis adica *volet (Bourciez 79) redus datorita folosirii sale enclitice (cf. pronuntzarea actuala a acestui vb. in rom.: (v)om (v)etzi (v)or). In orice caz grupul final re fie k reprezinta lat. *(vo)let fie k are alta origine apare in mai multe formatziuni adv. rom. cf. altminteri pretutindeni (< pretutindere) oare. Pentru rom. sar putea explica formarea lui aiurea shi pe baza lui *ubi volet constructzie cu totul paralela cu ubivis; insa formele dialectale presupun prezentza lui alibi. In mod normal explicatziile anterioare pleaca de la aliubi (Cretzu 305; CandreaDens. 29; REW 347; Draganu Dacor. IX 265) shi de la corespondentza sau analogia cu fr. ailleurs v. sp. alubre port. gal. alhur. Este posibil totushi sa fie intimplatoare coincidentza intre aceste limbi shi rom. caci forma *aliore care se postuleaza in cazul acestor limbi (REW 347; Gamillscheg 21) nu ar putea da rezultatul rom. Dificultatea cea mai mare este la re care sa incercat explicata prin lat. libet putzin probabil. Cipariu Gram. 364 urmat de Scriban pleaca de la lat. aliorsum care pare shi mai dificil. PopescuCiocanel deriva vb. aiuri de la tc. hayir „stupefiat”. Der. aiura (var. aiuri) vb. (a delira); aiureala s. f. (delir extravagantza; Arg. somn actziunea de a dormi); aiurit s. m. (fam. nebun prost); aiuritor adj. (delirant). Pentru specializarea sensurilor lui aiura fatza de aiuri cf. Iordan BF II 63.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a o arde aiurea expr. (adol.) a vorbi mult shi fara rost

a vorbi aiurean tramvai / k sa nu adoarma expr. a spune lucruri fara sens; a face afirmatzii nefondate.

Intrare: aiurea
aiurea adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • aiurea
aiure adverb
adverb (I8)
  • aiure
aiuri2 (adv.) adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • aiuri
aurea1 (adv.) adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • aurea
aierlea adverb
adverb (I8)
  • aierlea
aire adverb
adverb (I8)
  • aire
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

aiureaadverb

  • 1. In alt loc in alta parte. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Eu cred k obosit padurea Caci ziuantreaga tot cintat SHi taceacum gindind aiurea. COSHBUC P. II 50. DLRLC
    • format_quote Dantzul muzica padurea Pe acestea lendragii Nu chiliile pustii Unde plingi gindind aiurea! EMINESCU O. I 102. DLRLC
    • 1.1. familiar interjectzie Nu este adevarat. DEX '09 MDA2 DLRLC
      • format_quote Aiurea! Nai dreptate. DEX '09
      • format_quote Vom savirshi masacre domnule colonel? Destul se masacreaza populatzia civila... – Aiurea! Asta nui in dreptul dtale de judecata. CAMILAR N. I 151. DLRLC
    • 1.2. De aiurea = din alt loc din alta parte. DLRLC
    • 1.3. Pe aiurea = prin alte locuri pe altundeva. DLRLC
      • format_quote Ash fi foarte multzumita dacash obtzine shi pe aiurea un rezultat atit de bun. ALECSANDRI T. 1318. DLRLC
    • 1.4. De pe aiurea = de prin alte locuri de prin alte partzi. DLRLC
    • 1.5. Intraiurea = fara tzinta; la intamplare. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Rasfoiam o carte intraiurea. DLRLC
      • format_quote Ghitza Botgros e cu chef dar nu se cumpaneshte nici nu vorbeshte intraiurea... SADOVEANU O. I 74. DLRLC
    • chat_bubble A vorbi aiurea = a vorbi fara rost. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
      sinonime: baigui
      • format_quote figurat Printre spice [vantul] shopteshte. Vorbind aiurea shialintat. DLRLC
    • chat_bubble familiar A calca intraiurea = a se abate de la calea dreapta a avea purtari rele; a nu fi fidel. MDA2 DLRLC
      • format_quote Iubeshti pe alta... – Ai nebunit? – Team intzeles eu de mult cami calci intraiurea! ALECSANDRI T. 1017. DLRLC
    • chat_bubble familiar Aiurean tramvai = fara sens. MDA2
  • 2. La intamplare. MDA2
  • 3. (shi) adjectival invariabil familiar Cu capun nori. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    • format_quote E cam aiurea. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.