LÍBER² A liberi e adj. 1. (Despre oameni) Care se bucura de libertate de independentza individuala shi cetatzeneasca care are drepturi politice shi cetatzeneshti depline. ♦ (Despre popoare state orashe) Independent neatarnat nesupus (unei puteri straine) autonom. 2. (Despre oameni) Care are posibilitatea de a actziona dupa vointza sa de a face sau de a nu face ceva; care nu este supus niciunei constrangeri; slobod. ◊ Liberarbitru = capacitate a unei persoane de a se detasha de orice constrangere interioara shi de a alege un curs al actziunii din mai multe variante posibile. 3. (Despre actziuni) Care nu este supus unei restrictzii cu caracter arbitrar. ◊ Traducere libera = traducere care reda contzinutul originalului in formele proprii limbii in care se traduce fara sa respecte riguros forma originalului. Versuri libere = randuri de poezie neprozodica in care normele prozodice daca apar sunt aplicate necanonic dupa dorintza autorului. Intrare libera = intrare fara plata intro sala de spectacol pe un stadion etc. Lovitura libera = (la unele jocuri sportive cu mingea) lovitura acordata unei echipe drept compensatzie pentru o infractziune sau o gresheala comisa de echipa adversa. Profesie libera = profesie exercitata de o persoana pe cont propriu (fara sa fie angajata permanent intro institutzie sau intreprindere). ◊ Compus: s. m. shi f. liberprofesionist = persoana care exercita o profesie fara a fi angajat pe baza unui contract de munca; libercugetator = persoana care promoveaza o atitudine independenta fatza de orice traditzie shi autoritate cu deosebire religioasa. 4. (Despre timp) De care se poate dispune la bunulplac care este in afara obligatziilor (profesionale). ◊ Expr. (Substantivat) A avea liber = a se afla in afara obligatziilor (mai ales profesionale) pe o perioada de timp; a fi scutit pentru un timp oarecare de obligatziile (profesionale) care le are in mod obishnuit a putea dispune de timpul sau. 5. (Despre banci scaune locuintze etc.) Care nu este ocupat gol; neinchiriat. 6. (Despre oameni) Care nu are obligatzii fatza de altzii; neangajat disponibil. 7. Care este lipsit de artificialitate natural degajat armonios ushor. ◊ Expr. (Adverbial) A vorbi liber = a) a tzine un discurs o prelegere etc. fara a citi un text; b) a fi sincer a spune deschis ceea ce gandeshte; c) a vorbi fara perdea obscen. (A vedea) cu ochii liberi = (a vedea) fara ajutorul unui instrument optic. Desen liber = desen artistic efectuat fara ajutorul vreunui instrument tehnic. 8. (In loc. adv.) in aer liber = in plin aer in mijlocul naturii. Sub cerul liber = afara intrun loc descoperit. Din fr. libre lat. liber.

liber³ ~a [At: (a. 1741) IORGA S. D. XII 41 / V: (ivp) ~bar (ivr) livar (ivr) liver a av / Pl: ~i ~e / E: lat liber fr libre] 1 a (D. oameni sau comunitatzi umane) Care se bucura de libertate (1) Si: (inv) liberat² (1) (ivp) slobod. 2 a Care nu depinde juridic economic politic etc. de altcineva. 3 a Care are drepturi politice shi cetatzeneshti depline. 4 a (D. popoare state orashe institutzii sau conducerea lor) Independent. 5 a (D. porturi) Care nu percepe taxe vamale pentru marfurile importate exportate sau aflate in tranzit. 6 a (Ivr) Eliberat. 7 a (D. oameni) Care nu este supus nici unei constrangeri. 8 a (Ie) A fi (sau rar a ramane) ~ sa ori (de) a ... A i se permite sa ... 9 a (Iae) A avea posibilitatea de a... 10 a (Pex; d. facultatzile posibilitatzile etc. ale oamenilor) Care este caracteristic unui om liber³ (2). 11 a (Pex) Care denota libertate (1) de a actziona. 12 a (Pex) Care se manifesta fara oprelishti. 13 a (D. oameni; ioc captiv) Care are drepturi juridice depline. 14 a (D. oameni; ioc captiv) Care nu este inchis Si: neinchis neintemnitzat (ivp) slobod. 15 a (Rar; d. perioade de timp) Lipsit de privatziune. 16 a (D. actziuni) Care poate avea loc. 17 a (Is) Traducere ~a Traducere care reda contzinutul originalului fara a urma riguros forma acestuia. 18 a (Is) Versuri ~e sau prin sinecdoca vers ~ Versuri care nu respecta canoanele clasice obishnuite (rima masura ritm). 19 a (Is) Intrare ~a Intrare fara plata intro sala de spectacol pe un stadion etc. 20 a (La unele jocuri sportive cu mingea; is) Lovitura ~a Lovitura acordata unei echipe drept recompensa pentru o gresheala comisa de echipa adversa. 21 a (Is) Profesiune (sau rar profesie) ~a Profesiune exercitata de o persoana pe cont propriu fara sa fie angajata permanent intro institutzie. 22 a (Is) ~a cugetare Opinie proprie lipsita de constrangeri. 23 a (Is) ~a practica Exercitare a unei profesiuni pe cont propriu. 24 a (Nav; ias) Permisiune de a manevra un vas in raza unui port shi de a avea contact cu tzarmul. 25 a (Is) ~ consimtzamant Manifestare fara constrangere a adeziunii. 26 a (Is) ~ arbitru Libertate (1) de a actziona dupa propria vointza. 27 a (Ic) ~ profesionist Persoana care exercita o profesiune pe cont propriu fara a fi angajat intro intreprindere sau institutzie. 28 a (Rar; ic) ~pansism Opinie proprie. 29 a (Ilav; in legatura cu semnele de circulatzie feroviara) Pe ~ Indicand permisiunea de a trece. 30 a (Ie) A da frau (sau rar drum) ~ A permite sa actzioneze. 31 a (Iae) A favoriza. 32 a (Urmat de un substantiv de care se leaga prin pp „de”) Lipsit de ... 33 a (Urmat de un substantiv de care se leaga prin pp „de”) Care se poate desfashura nestingherit. 34 a Care nu este supus unor dispozitzii restrictive. 35 a Cu forme sau manifestari variate. 36 a Lipsit de constrangeri shi limite artificiale. 37 a Fara reguli limitative Si: arbitrar. 38 a (Reg) Permis. 39 a (Rar; d. abstracte) Produs de ratziune fara a lasa sa se intrevada legatura cu realitatea. 40 a Care ofera posibilitatea de a merge de a trece etc. fara piedici Si: accesibil. 41 a Care poate fi frecventat fara restrictzii. 42 a (D. cai de comunicatzie) Care este accesibil pentru trecerea oricui fara restrictzii impuse de un stat sau fara pericole. 43 a Ushor de parcurs. 44 a (D. constructzii sau partzi ale lor) Lipsit de perete usha etc. 45 a (Pex) Cu posibilitatea de a comunica cu altceva Si: deschis. 46 a (D. corpuri sau partzi ale lor) Care nu este fixat de ceva shi se poate mishca. 47 a (D. elemente chimice particule etc.) Care nu se afla intro combinatzie sau relatzie cu alte elemente sau particule. 48 a Fara relatzii cu altceva Si: izolat. 49 a (D. corpuri) Supus fortzei gravitatzionale. 50 a (D. corpuri) Fara sprijin. 51 a (Fiz; is) Cadere ~a Mishcare uniforma accelerata a corpurilor ce cad in vid sub actziunea gravitatziei^[1]. 52 a (Fig; d. oameni; ila) In cadere ~a Degradat. 53 a Care este lipsit de artificialitate de elemente nefireshti. 54 a Care se poate manifesta sau reactziona nestingherit Si: armonios firesc natural ushor. 55 a (Is) Desen ~ Desen efectuat fara ajutorul instrumentelor tehnice. 56 a (Is) Aur ~ Aur in stare neprelucrata provenit din filoane compacte. 57 a (Inv; is) Arte ~e Arte liberale (4). 58 a (Is) Stil indirect ~ Stil prin care se exprima ideile shi sentimentele cuiva k shi cum cel care le relateaza sar identifica in anumite momente cu persoana careia acestea i apartzin. 59 a (Ilav) Cu ochiul ~ (sau cu ochii ~i) Fara ajutorul unui instrument optic. 60 a (D. unele probe sportive) Lipsit de restrictzii speciale. 61 a Nestapanit de o fortza umana exterioara Si: lejer nedirijat. 62 a (Fig; d. aer) Curat. 63 a (Reg) Fara paza. 64 a (D. oameni) In largul lui Si: degajat jovial natural nestingherit. 65 a (D. oameni; dep) Care nu respecta limitele buneicuviintze. 66 a (Prt) Libertin. 67 a (Rar; ilav) La ~ Cu posibilitatea de a actziona in voie Si: nestingherit. 68 a (Ie) A avea mana ~a (sau camp ~) A dispune in mod absolut de posibilitatea de a face ceva. 69 a (Iae) A avea permisiunea de a face ceva. 70 a Necontrolat. 71 av (Ie) A vorbi ~ A tzine un discurs o prelegere etc. fara a citi un text. 72 av (Iae) A spune deschis ceea ce gandeshte Si: a fi sincer. 73 av (Iae) A vorbi obscen. 74 av Pe de rost. 75 a (D. maini; pex d. partzi ale corpului) Care se poate mishca fara a fi impiedicat de ceva. 76 a (D. animale) Care traieshte in mediul natural propriu. 77 a Care se poate deplasa pe propriile membre prin fortza proprie a organismului. 78 a (D. oameni) Care nu are obligatzii sau datorii fatza de altcineva. 79 a (D. oameni) Care momentan nu este antrenat intro activitate Si: disponibil neangajat. 80 a (D. oameni) Necasatorit. 81 a (D. oameni) Care nu este indragostit. 82 a (Reg; d. oameni) Sanatos. 83 a (Ilav) Sub cerul (sau sub cer) ~ Intrun loc descoperit Si: afara. 84 a (Ilav) In (la sau rar spre) aer ~ In mijlocul naturii Si: afara. 85 a (D. scaune locuintze etc.) Care nu este ocupat Si: disponibil gol. 86 a Nefolosit. 87 a (D. posturi) Vacant. 88 a (D. terenuri) Care nu intra in proprietatea cuiva. 89 a (D. terenuri) Care este in afara puterii unei autoritatzi opresive. 90 a (D. locuri suprafetze limitate) Care nu este ocupat de un obiect sau de o persoana Si: gol. 91 a (Reg; d. cer) Senin. 92 a (D. terenuri) Care se intinde pe o mare suprafatza shi care este lipsit de vegetatzie inalta. 93 a (D. perioade de timp) Care este in afara obligatziilor (profesionale) obishnuite. 94 a (D. perioade de timp) De care se poate dispune dupa bunul plac. 95 sn (Ie) A fi (sau a avea) ~ A se afla in afara obligatziilor profesionale pe o perioada de timp. 96 sn (Iae) A dispune de timpul propriu. 97 a (Chm; is) Atom ~ Care nu este atras de nici un nucleu. 98 i Cuvant cu care se anuntza k o actziune un proces etc. poate incepe. 99 a (D. gesturi purtari cuvinte etc.) Necuviincios. 100 a (D. gesturi purtari cuvinte etc.) Grosolan. 101 av Fara prejudecatzi. corectata

LÍBER² A liberi e adj. 1. (Despre oameni) Care se bucura de libertate de independentza individuala shi cetatzeneasca care are drepturi politice shi cetatzeneshti depline. ♦ (Despre popoare state orashe) Independent neatarnat nesupus (unei puteri straine) autonom. 2. (Despre oameni) Care are posibilitatea de a actziona dupa vointza sa de a face sau de a nu face ceva; care nu este supus nici unei constrangeri; slobod. ◊ Liber arbitru = libertate absoluta a vointzei omului postulata la idealismul filozofic¹ in opozitzie cu determinismul. 3. (Despre actziuni) Care nu este supus unei restrictzii cu caracter arbitrar. ◊ Traducere libera = traducere care reda contzinutul originalului in formele proprii limbii in care se traduce fara sa respecte riguros forma originalului. Versuri libere = randuri de poezie neprozodica in care normele prozodice daca apar sunt aplicate necanonic dupa dorintza autorului. Intrare libera = intrare fara plata intro sala de spectacol pe un stadion etc. Lovitura libera = (la unele jocuri sportive cu mingea) lovitura acordata unei echipe drept compensatzie pentru o infractziune sau o gresheala comisa de echipa adversa. Profesiune libera = profesiune exercitata de o persoana pe cont propriu (fara sa fie angajata permanent intro institutzie sau intreprindere). ◊ Compus: (Substantivat) liberprofesionist = persoana care exercita o profesiune libera. 4. (Despre timp) De care se poate dispune la bunul plac care este in afara obligatziilor (profesionale). ◊ Expr. (Substantivat) A avea liber = a se afla in afara obligatziilor (mai ales profesionale) pe o perioada de timp; a fi scutit pentru un timp oarecare de obligatziile (profesionale) care le are in mod obishnuit a putea dispune de timpul sau. 5. (Despre banci scaune locuintze etc.) Care nu este ocupat gol; neinchiriat. 6. (Despre oameni) Care nu are obligatzii fatza de altzii; neangajat disponibil. 7. Care este lipsit de artificialitate natural degajat armonios ushor. ◊ Expr. (Adverbial) A vorbi liber = a) a tzine un discurs o prelegere etc. fara a citi un text; b) a fi sincer a spune deschis ceea ce gandeshti; c) a vorbi fara perdea obscen. (A vedea) cu ochii liberi = (a vedea) fara ajutorul unui instrument optic. Desen liber = desen artistic efectuat fara ajutorul vreunui instrument tehnic. 8. (In loc. adv.) In aer liber = in plin aer in mijlocul naturii. Sub cerul liber = afara intrun loc descoperit. Din fr. libre lat. liber.

LÍBER² A liberi e adj. 1. (Despre oameni) Care se bucura de libertate care nu e exploatat care are drepturi politice shi cetatzeneshti depline; slobod. Azi liberi ne simtzim can haine noua. BENIUC V. 114. Ash putea pretinde k sint mai mult decit liber. SADOVEANU P. M. 15. Robia shi proprietatea cea mai mare trebuira a produce shi in noua colonie [romana in Dacia] relele lor inghitzind cu incetul proprietatzile mici... shi substituind robi la oameni liberi. BALCESCU O. II 11. ◊ Fig. Eroica drama a lui Guilom Tell in care rasufla peste tot aerul liber shi curat al plaiurilor alpestre. ODOBESCU S. III 81. Ash vrea sa vad ziua pamintului vestita Sa respir un aer mai liber mai curat Sa pierd ideea trista de veacuri intarita K lumea moshtenire despotzilor sa dat. ALEXANDRESCU M. 7. ◊ (Adverbial) Tinerii vor sa traiasca liber intro patrie independenta. SCINTEIA 1953 nr. 2723. ♦ (Despre state popoare orashe) Independent neatirnat nesupus (unei puteri straine). V. suveran autonom. Pentru prima data in istoria sa zbuciumata poporul romin a devenit liber shi stapin pe soarta sa in urma victoriei istorice de insemnatate mondiala repurtata de Uniunea Sovietica in cel deal doilea razboi mondial. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 244. Popor ce patimeai de veacuri Acum eshti liber sa traieshti. FRUNZA Z. 43. Natzie scitica libera shi viteaza. NEGRUZZI S. I 200. 2. Care are posibilitatea de a actziona in anumite imprejurari dupa propria sa vointza sau dorintza. Nam cetzi face; liber eshti sa crezi ce pofteshti. SADOVEANU P. M. 21. 3. (Despre actziuni) Care nu e supus unei restrictzii cu caracter arbitrar. Dreptul cel mai pretzios al omului civilizat este libera comunicare de gindire shi de idei. BOLLIAC O. 259. ◊ Traducere libera = traducere care reda exact contzinutul textului tradus in formele proprii limbii in care se traduce fara sa respecte riguros forma originalului. Versuri libere = versuri care nu sint supuse unei masuri regulate. Intrare libera = intrare fara bilet intro sala de spectacole stadion sportiv etc. Orice gazetar de obicei se bucura veshnic de o intrare libera shi mai totdeauna de un scaun gratis in teatru. CARAGIALE O. III 217. (La unele jocuri sportive cu mingea) Lovitura libera = lovitura acordata unei echipe drept compensatzie pentru o infractziune sau o gresheala tehnica comisa de echipa adversa. Liber consimtzamint v. consimtzamint. Liber schimb v. schimb. Profesiune libera = profesiune (medicina avocatura etc.) exercitata de o persoana pe cont propriu (fara sa fie angajata intro institutzie sau intreprindere). ◊ (Adverbial in compusele) liberprofesionist = persoana care exercita o asemenea profesiune; libercugetator = ateu. Tatal fusese angloman shi libercugetator cazut la sfirshitul vietzii in mania religioasa. SADOVEANU E. 238. 4. (Despre timp) Neocupat in munca de care se poate dispune. Ore libere. Zi libera. ▭ Dupa implinirea orelor de munca oamenii sovietici folosesc timpul liber pentru a se lumina mai mult pentru a invatza mai mult. STANCU U.R.S.S. 116. ◊ (Substantivat in expr.) A avea liber = a fi in afara obligatziilor (mai ales profesionale) pe o perioada de timp. Viu miine pe la cinci sa va iau tot am liber devreme. CAMIL PETRESCU T. II 93. Joia dupa amiaza avem liber. C. PETRESCU C. V. 97. 5. (Despre banci scaune etc.) Care nu e ocupat gol; (despre locuintze) neinchiriat. Banca libera. Loc liber. Camera libera. ♦ Loc. adj. (Jur. despre bunuri reale) Liber de orice sarcina = asupra caruia nu greveaza nici un drept real (creantza ipotecara sau privilegiu). Imobil liber de orice sarcina. ♦ (Despre oameni) Disponibil neangajat. (Fig.) Angelica a carei inima era libera primi bucuroasa cu singura conditziune de a nu se despartzi de bunica sa. NEGRUZZI S. I 109. ♦ (Despre partzi ale corpului) Care se poate mishca in voie care nu este stinjenit sau impiedicat in mishcari. 6. Care nu e fortzat lipsit de artificialitate natural armonios ushor. Pas liber. Mishcari libere. ◊ (Adverbial) Conducea liber de parca sar fi plimbat cu tractorul peste cimp. MIHALE O. 197. ◊ Expr. A vorbi liber = a conferentzia a tzine un discurs o prelegere etc. fara a avea textul in fatza. (A vedea) cu ochiul liber = (a vedea) cit poate cuprinde ochiul fara ajutorul nici unui instrument optic. Desen liber = desen de obicei artistic efectuat cu mina fara ajutorul vreunui instrument. 7. (Numai in loc. adv.) In aer liber = afara in plin aer intrun spatziu in care potzi sa te mishti shi sa respiri in voie. Spectacol in aer liber. Gimnastica in aer liber. Sub cerul liber = afara intrun loc descoperit.

LÍBER A adj. 1. Slobod; independent. 2. Care nu este supus nici unei restrictzii. 3. Neocupat gol. 4. Degajat natural. 5. (Despre gesturi purtari cuvinte etc.) Necuviincios grosolan. [< lat. liber cf. fr. libre].

LÍBER² A adj. 1. slobod; independent. 2. ~ profesionist = cel care exercita o profesiune in afara unui contract de munca. 3. neocupat gol. 4. degajat natural. ♦ (adv.) a vorbi ~ = a tzine un discurs o prelegere fara a citi. 5. (despre gusturi purtari cuvinte) necuviincios grosolan. 6. (despre timp) de care se poate dispune dupa voie. 7. desen ~ = desen (artistic) executat fara ajutorul unui instrument. 8. (mat.) termen ~ = expresie dintro ecuatzie care nu contzine necunoscute. (< lat. liber fr. libre)

LÍBER ~a (~i ~e) 1) (despre persoane) Care se bucura de libertate; independent din punct de vedere social shi politic; slobod. 2) (despre state colectivitatzi) Care nu se afla sub stapanire straina; in stare de independentza sociala shi natzionala; autonom; independent; slobod; suveran; neatarnat. 3) Care este consfintzit prin lege; garantat de constitutzie. Votare ~a. 4) (despre actziuni) Care se efectueaza fara restrictzii; care se face cu ushurintza; nestanjenit; nestingherit. Respiratzie ~a. 5) (despre persoane) Care nu este ocupat; disponibil. 6) (despre persoane) Care poate actziona dupa buna cuviintza; care nu este lipsit de dreptul de a se deplasa dupa bunul plac; aflat in stare de independentza fizica shi psihica. /<fr. libre lat. liber

liber a. 1. slobod care poate dispune de persoana sa; 2. care are puterea de a face ce vrea: omul e nascut liber; 3. care nu e captiv: liber k aerul; 4. care se bucura de libertatea politica: popor liber; 5. care nu e oprit impiedecat: comertz liber camera libera; 6. care nu e ocupat; loc liber; 7. care nu se jeneaza care vorbeshte sau lucreaza cu franchetza; 8. prea familiar putzin convenabil; vorbe prea libere; libera cugetare dreptul de a cugeta cu o independentza absoluta; traducere libera care nu e literala; versuri libere de diferite masuri. V. arbitru.

2) *líber a adj. (lat. liber). Slobod care are puterea de a lucra de a se odihni saŭ de a se mishca dupa plac: omu e nascut liber. Care are libertate politica nesupus strainilor saŭ tiranilor: tzara libera. Neimpedecat fara restrictziunĭ: comerciŭ liber. Independent fara obligatziunĭ: a fi liber k aeru. Lipsit de: aer liber de colb om liber de grijĭ. Neinchis necaptiv: acest detzinut va fi liber mine. Neincurcat nejenat: ma simt liber in casa mea. Care nu e ocupat saŭ n’are ocupatziune: loc liber trasura libera birjar liber. Care vorbeshte saŭ se poarta fara sfiĭala fara cuviintza: om prea liber. Licentzios care e a unuĭ om prea liber: vorbe cintece prea libere; caracter prea liber. Liber cugetator acela care cugeta cum iĭ place in materie de religiune. Libera cugetare opiniunea liberuluĭ cugetator. Liberschimb libertatea de a schimba de a face comerciŭ fara vama saŭ alte proibitziunĭ: Anglia a tras mare folos din liberu schimb. (V. protectzionizm). Liberschimbist partizan al liberuluĭ schimb (V. protectzionist). Traducere libera nu cuvint cu cuvint ci maĭ departata de original. Versurĭ libere de diferite masurĭ. A avea cimp liber a avea libertatea de a face un lucru. A avea inima libera a nu fi inamorat de nimenĭ. A avea stomahu liber a nu fi constipat. Adv. In mod liber: a te mishca liber.

LIBER ARBÍTRU s. m. conceptzie potrivit careia omul ar avea libertate nemarginita de a actziona dupa vointza sa. (dupa fr. libre arbitre)

púne pe líber loc. vb. 1993 (fam.) A concedia din serviciu v. insacui

líber¹ adj. m. pl. líberi; f. líbera pl. líbere

líber adj. m. pl. líberi; f. sg. líbera pl. líbere

líber consimtzamant adj. + s. n.

líber schimb adj. + s. n.

líbera práctica adj. + s. f.

líbera trécere adj. + s. f.

líber consimtzamant adj. + s. n.

líbera práctica adj. + s. f.

líbera trécere adj. + s. f. (sil. tre)

Rominia Libera

LÍBER adj. 1. (inv. shi pop.) slobod. 2. v. independent. 3. autonom (inv. shi pop.) slobod (inv.) volnic. (Teritoriu ~ din punct de vedere administrativ.) 4. (fam.) frai. (E ~ in aceasta seara.) 5. neinchis neintemnitzat (inv. shi pop.) slobod. (Un criminal inca ~.) 6. disponibil neocupat (inv. shi pop.) slobod (inv.) prisoselnic. (In ceasurile lui ~.) 7. v. necasatorit. 8. degajat. (Are mana ~.) 9. v. nestanjenit. 10. v. larg. 11. neinchiriat neocupat. (O camera ~.) 12. gol neocupat (inv. shi pop.) slobod. (In sala a ramas un scaun ~.) 13. v. vacant.

LIBER adj. 1. (inv. shi pop.) slobod (inv.) volnic. (Oameni ~; popor ~.) 2. independent neatirnat suveran (inv. shi pop.) slobod (inv.) nedependent volnic. (Stat ~.) 3. autonom (inv. shi pop.) slobod (inv.) volnic. (Teritoriu ~ din punct de vedere administrativ.) 4. (fam.) frai. (E ~ in aceasta seara.) 5. neinchis neintemnitzat (inv. shi pop.) slobod. (Om ~.) 6. disponibil neocupat (inv. shi pop.) slobod (inv.) prisoselnic. (In ceasurile lui ~.) 7. necasatorit. (Fata e ~.) 8. degajat. (Are mina ~.) 9. degajat nestinjenit. (Mishcari ~.) 10. larg (inv. shi pop.) slobod. (O legatura prea ~.) 11. neinchiriat neocupat. (O camera ~.) 12. gol neocupat (inv. shi pop.) slobod. (In sala a ramas un scaun ~.) 13. neocupat vacant. (Un post ~.)

Liber ≠ captiv dependent inchis ocupat supus neliber rob sclav

LIBERCONSIMTZIT adj. adv. deliberat intentzionat voit (rar) precugetat. (O actziune ~; a procedat ~ astfel.)

líber (líbera) adj. Slobod. Lat. liber (sec. XIX). Der. libera vb. din fr. (é)libérer; liberal adj.; liberalism s. n.; liberalitate s. f.; liberator adj.; libertate s. f. toate din fr.; liberschimbist s. m. (partizan al libertatzii de schimb) dupa fr. libre échange. Cf. I. Gutzia Libera cu derivatele sale Bul. Bibl. romane Freiburg II 720.

líber a liberi e adj. Slobod nesupus. ♦ (top.) Valea Liberului parau in loc. Bogdan Voda (Vishovan 2005). ♦ (onom.) Liber nume de familie (52 de persoane cu acest nume in Maramuresh in 2007). Din lat. liber „liber independent” (sec. XIX) (Scriban DER DEX MDA). Data fiind prezentza in onomastica shi toponime nu e exclusa o asociere cu Liber Pater dupa cum propune Alexandru Filipashcu (1940: 22). Liber Pater era un zeu italic al sporului al inmultzirii; divinitate plebee originara din Latium. A devenit la un moment dat patronul orashelor libere (cetatzi autonome) probabil shi datorita consonantzei fonetice intre Liber (< lat. libare „a stropi a jertfi a gusta”) shi libertas „libertate” (Kernbach 1989: 299).

LÍBER A adj. (< lat. liber cf. fr. libre): in sintagmele ordine libera shi topica libera (v.).

CADERE LIBERA mishcare uniform accelerata a corpurilor sub actziunea propriei greutatzi ndreptata in jos spre pamant. Viteza de deplasare a unui parashutist in cadere libera este de aproximativ 180200 km/h.

STIL DE CADERE LIBERA pozitzie a corpului parashutistului in cadere libera ordonata. Exista mai multe stiluri de cadere libera: intins (sau broasca membrele departate de corp shi segmentele acestora formand unghiuri de 90° corpul avand o pozitzie de 45° fatza de planul orizontal; este stilul cel mai utilizat) grupat (membrele foarte apropiate de corp k in pozitzia ghemuit corpul avand in cadere o pozitzie orizontala) sageata (bratzele shi picioarele ushor departate de corp care este intins caderea se face cu mult sub orizontala; se mai numeshte shi randunica) picatura (bratzele shi picioarele alipite de corp care este intins caderea realizanduse pe verticala) etc. Parashutistul ishi reduce sau ishi mareshte viteza de cadere libera prin stilul adoptat in functzie de suprafatza corpului expusa frecarii cu aerul.

VANATOARE LIBERA procedeu utilizat de catre aviatzia de vanatoare sau de vanatoarebombardament pe timpul luptelor pentru a cauta shi descoperi pe cont propriu fara dirijare de la sol intro zona ordonata inamicul aerian sau obiective ale trupelor de uscat pentru a le nimici sau a le neutraliza prin actziuni independente. Vanatoarea libera este executata cu formatzii mici pe directzia de acces a inamicului pana la adancimi ce depind de raza tactica a avionului folosit pe timpul misiunii transmitzanduse shi date de cercetare pentru a fi exploatate de cei interesatzi.

Liber in mitologia romana denumire purtata de zeul Bacchus.

LIBER shi LIBERA v. Liber Pater.

Dionysus in mitologia greaca zeul vinului shi al vitzei de vie denumit (la romani) shi Bacchus. Era de asemenea poreclit Bromius Liber Lyaeus etc. Dionysus era una dintre cele mai importante divinitatzi cunoscute in vechime shi al carei cult era raspindit in intreaga lume. El era fiul lui Zeus cu muritoarea Semele fiica regelui Cadmus shi a Harmoniei. Facea deci parte din cea dea doua generatzie de olimpieni. Se spunea k indemnata de Hera Semele la rugat pe Zeus sa i se arate in toata fortza shi splendoarea sa zeiasca. Zeus i implineshte ruga: el i se infatzisheaza k un nor de foc. Neputind suporta insa stralucirea acestei privelishti Semele cade fulgerata shi nashte inainte de vreme. Zeus ia copilul shil adaposteshte in propria lui coapsa de unde la termenul stabilit se nashte viu shi nevatamat Dionysus. (De aceea se spunea k Dionysus era zeul „care sa nascut de doua ori”). K sashi puna la adapost copilul de gelozia Herei Zeus il incredintzeaza regelui Athamas shi sotziei acestuia Ino k sal creasca. In casa lor Dionysus traieshte travestit in haine femeieshti pentru a nu fi recunoscut. Hera i da totushi de urma shi drept razbunare le ia mintzile lui Ino shi lui Athamas. Atunci Zeus il trimite pr Dionysus departe la Nysa shil da in grija nimfelor de acolo k sal creasca (v. shi Hyades). Cind sa facut mare Dionysus a inceput sa cutreiere intreaga lume: Aegyptus Syria Phrygia Thracia shi in sfirshit India raspindind peste tot in drum cultul lui. Pe cei care iau stat impotriva ia pedepsit aspru fie luindule mintzile (k de pilda regelui Lycurgus lui Pentheus Agave etc.) fie metamorfozindui in rechini (k de exemplu pe piratzii care voiau sal vinda k sclav in drum spre Naxos). In sfirshit Dionysus a coborit in Infern k sa caute acolo umbra mamei lui shi sai redea viatza. Hades sa invoit sa io dea shi Dionysus a duso pe Semele cu sine in Olympus. El a mai participat la lupta zeilor cu gigantzii shi se spunea k lar fi ucis pe Eurytus cu o lovitura de tirs. Este de asemenea cunoscut episodul dragostei dintre Ariadne shi zeu dupa ce aceasta fusese parasita de catre Theseus (v. shi Ariadne). Cultul lui Dionysus era raspindit in intreaga lume veche. La serbarile date in cinstea lui (dionysia sau bacchanalia) participa toata lumea dar mai ales femeile. Atunci zeul era sarbatorit in cintece shi dansuri adesea cu caracter orgiastic. Dionysus era inchipuit insotzit de un cortegiu alcatuit din bacchante sileni satiri etc. Misterele lui Dionysus sau celebrat in Italia pina tirziu in epoca imperiala.

liber arbítru subst. Notziune filozofica shi etica (morala) care desemneaza o libertate absoluta a vointzei omului privita k o independentza totala fatza de necesitatea shi cauzalitatea obiectiva. Din liber + arbitru.

ASOCIÁTZIA EUROPEANA A LIBERULUI SCHIMB (A.E.L.S.; in engl.: European Free Trade Association E.F.T.A.) organizatzie guvernamentala regionala cu sediul la Geneva creata in 1960 din initziativa Marii Britanii k o contramasura fatza de infiintzarea Comunitatzii Economice Europene (C.E.E.) in scopul extinderii comertzului intre statele membre (Austria Elvetzia Islanda Liechtenstein Norvegia Suedia shi Finlanda). Din A.E.L.S. au facut parte Danemarca Irlanda shi Marea Britanie pina in 1973 shi Portugalia pina in 1986 cind sa decis aderarea lor la C.E.E.

CUVINTUL LIBER revista politica shi literara de orientare democratica. A aparut in trei serii saptaminal la Bucureshti intre 1919 shi 1936. Directori: Eugen Filotti T. TeodorescuBranishte (din 1933).

EUROPA LIBERA post de radio cu sediul la München (din 1995 la Praga) infiintzat in 1951; finantzat de Congresul S.U.A. Creat pentru a sparge blocada informatzionala instituita in tzarile comuniste. E.L. a penetrat timp de peste 40 de ani „cortina de fier” transmitzand shtiri din lumea intreaga. Departamentul roman al postului sa deschis in oct. 1951.

FREE CINEMA [fri: sínemə] („cinema liber”) mishcare in cinematografia britanica fondata (1956) de Linsday Anderson shi Karel Reisz impotriva traditzionalismului productziilor din acea perioada. Au fost turnate in acest spirit mai multe scurtmetraje influentzate de shcoala documentarista a lui J. Grierson de filmele lui H. Jennings shi de neorealismul italian.

L’HOMME EST NÉ LIBRE (fr.) omul sa nascut liber J.J. Rousseau „Le contrat social” I.

LIBER PATER vechi zeu italic al sporului shi inmultzirii. Era asociat de obicei cu zeitza Libera ambii fiind divinitatzi plebee. Le erau consacrate serbarile Liberalia (17 mart.) originare din Latium. Mai tarziu L.P. a fost identificat cu Bachus iar Libera cu Proserpina.

NEMO LIBER EST QUI CORPORI SERVIT (lat.) nu este liber cel robit de trup Seneca „Epistulae” 92 33.

ROMANIA LIBERA 1. Ziar editat la Bucureshti (18771889). A militat pentru desavarshirea unitatzii politice a poporului roman. 2. Ziar editat ilegal la Paris (19431944) de romani participantzi la Rezistentza Franceza; concomitent a aparut shi o editzie in limba franceza. 3. Cotidian care apare la Bucureshti incepand cu 28 ian. 1943 mai intai ilegal apoi legal de la 24 aug. 1944. Serie noua din 23 dec. 1989.

liber liberi s. m. (detz.) detzinut nerecidivist condamnat pentru un delict mai putzin grav care este desemnat sa supravegheze un infractor periculos.

a fi pus pe farash / pe liber expr. a fi dat afara a fi concediat.

a lasa frau liber (cuiva) expr. a da (cuiva) libertate de actziune.

a lasa mana libera (cuiva) expr. a da (cuiva) libertate de actziune

a pune (pe cineva) pe liber / pe verde expr. a concedia (pe cineva).

pus pe liber / pe verde expr. concediat dat afara din serviciu.