SLOBÓD A slobozi de adj. (Pop.; in concurentza cu liber) 1. (Despre oameni) Care se bucura de deplinatatea drepturilor politice shi cetatzeneshti; liber. ♦ (Despre popoare state) Independent neatarnat. ♦ (Despre orashe) Autonom. 2. (Despre oameni) Care se gaseshte in stare de libertate care nu este inchis intemnitzat. ♦ (Despre animale) Lasat in libertate. 3. Care nu este supus nici unei constrangeri nici unei ingradiri; care are posibilitatea de a actziona in anumite imprejurari dupa propria sa vointza sau dorintza care nu este impiedicat sa faca un anumit lucru. ◊ Expr. E slobod = e permis e ingaduit. A avea mana sloboda = a fi darnic generos. Cu inima sloboda = linishtit impacat. A ramane pe voia sloboda a cuiva sau a ceva = a fi la dispozitzia cuiva sau a ceva. ♦ (Adverbial) in voie nestingherit. 4. (Despre oameni shi manifestarile cuvintele lor) Lipsit de rezerva de masura; prea familiar; indecent licentzios. ◊ Expr. A fi slobod la (sau de) gura = a vorbi prea mult shi fara sfiala depashind limitele buneicuviintze. 5. (Despre drumuri) Pe care se poate trece fara obstacole; care nu sunt impuse restrictzii. ♦ (Despre locuri scaune) Pe care nu la ocupat nimeni; gol. 6. (Despre timp) De care se poate dispune in care eshti scutit de obligatziile obishnuite. 7. (Despre lucruri care leaga fixeaza strang etc.) Care permite mishcari care nu strange; p. ext. larg. ◊ Expr. A da (cuiva) frau slobod = a da (cuiva) libertate a lasa (pe cineva) in voie sa faca ce doreshte. 8. (Substantivat f.; in loc. adv.) Cu sloboda = fara bagaj fara greutate sau incarcatura. Din bg. sloboden.

slobod ~a [At: COD. VOR.² 60^r/4 / V: sclo~ / Pl: ~ozi ~e / E: vsl словодь своводъ cf bg слободен] 1 a (Pop; d. oameni) Care se bucura de libertate de independentza individuala shi cetatzeneasca shi de deplinatatea drepturilor cetatzeneshti shi politice Si: liber. 2 a (Inv; d. lume) Care ofera drepturi egale tuturor. 3 a (Pop; d. popoare d. state) Independent. 4 a (Pop; d. orashe cetatzi etc.) Autonom (1). 5 a (Inv; d. proprietatzi moshii etc.) Disponibil (1). 6 a (Ivr; d. meseriashi) Care ishi exercita profesiunea in mod liber. 7 a (Rar; d. posturi functzii etc.) Vacant. 8 a (Pop; d. oameni) Care se gaseshte in stare de libertate nefiind intemnitzat. 9 a (Pop) Care poate sa paraseasca un loc o persoana etc. shi sa se duca unde vrea. 10 a (Inv; d. persoane dovedite vinovate de o instantza) Care nu este pedepsit cu privare de libertate Si: achitat. 1112 a av (Pop; d. animale) (Care este) scapat de sub supraveghere. 13 a (Reg; d. animale; ie) A pashte ~a A pashte liber nelegat. 14 a (Pop; d. oameni) Care shia intrerupt activitatea pentru un timp limitat. 15 a (Pop; d. oameni) Care nu este angajat intro forma de munca organizata. 16 a (Rar; d. militari in termeni) Care a fost eliberat din armata. 17 a (Pop; d. timp sau d. unitatzi de timp) De care se poate dispune dupa voie. 18 a (Pop; d. timp sau d. unitatzi de timp) Care este in afara obligatziilor (profesionale). 1920 a sf (Reg; shis zi ~a) Oricare dintre zilele de luni joi sau sambata care nu este zi de sarbatoare de post sau zi considerata nefasta. 21 a (Pop) Necasatorit. 22 a (Pop; pex) Care nu are obligatzii fatza de cineva Si: disponibil (5). 23 a (Inv; d. oameni) Care ishi manifesta firea personalitatea independenta prin atitudini gesturi etc. degajate. 24 a (Pop; d. firea personalitatea oamenilor) Care exprima independentza vointza ferma etc. 25 a (Pop; d. oameni; udp „de” ivr „despre”) Care este in afara oricarei constrangeri. 26 a (Pop; d. insushiri d. manifestari activitatzi etc. ale oamenilor) Care se desfashoara fara restrictzii fara a tzine cont de reguli etc. 27 a (Pop; ie) Gura lumii (e) ~a Se spune pentru manifestarea indiferentzei fatza de parerea shi vorbele (de obicei contradictorii) ale altora. 28 a (Ivr; is) Pornire ~a Mishcare de balansare. 29 a (Inv; in sistemul monetar; is) Curs ~ Putere de circulatzie. 30 a (Ivr; is) Meshteshuguri ~e Arte shi meserii. 31 a (Inv; is) Invatzaturi ~e Arte liberale. 32 a (Inv; ilav) Sub cerul ~ Sub cerul liber. 33 a (Rar; ie) (A vedea) cu ochiul ~ sau cu ochii ~ozi (A vedea) cu ochiul liber. 34 a (Pop; ie) A avea mana ~a (inv) a fi ~ la mana (sau la maini) A fi darnic. 35 a (Pop; pex; iae) Risipitor. 36 a (Pop; is) Mana ~a Darnicie. 3738 a av (Rar; ie) Cu inima (de tot) ~a (Foarte) linishtit. 39 a (Pop; rar; ie) A ramane pe voia ~a (a cuiva sau a ceva) A fi la discretzia cuiva sau a ceva. 40 a (Rar; ie) A traduce ~ A face o traducere libera. 41 av (Pop; ie) A vorbi ~ A sustzine in mod curent fluent o conversatzie intro limba straina. 42 av (Pop; iae; shif a spune ~) A exprima o parere in mod deschis fara rezerve. 43 av (Pop; iae; shif a spune ~) A fi sincer. 44 a (Inv; d. aer) Care se afla in spatziu deschis. 45 a (Ivr; d. compuneri literare) Care se alcatuieshte dupa libera inspiratzie a autorului. 46 a (Rar) Care nu face parte dintrun sistem riguros de organizare. 47 a (Rar; d. actziunea unei opere literare) Care treneaza. 48 a (Ivr; d. locuintze) Care se ofera gratis. 49 a (D. cai de comunicatzie ori de acces) Pe care se poate trece fara obstacole. 50 a (D. cai de comunicatzie ori de acces) Care este fara restrictzii. 51 av Formula de raspuns pentru a invita pe cel care bate la usha. 52 a (Ivr; is) Carte ~a Permis de libera trecere. 53 a (Rar; d. orificii) Care nu este acoperit. 54 a (Pop; d. oameni; adesea urmat de un conjunctiv sau inv de un infinitiv) Care nu este supus nici unei constrangeri in actziune. 55 a (Pop; d. oameni) Care are dreptul ori caruia i este ingaduit sa faca un anumit lucru. 56 a (Pop; ie) A(i) fi (cuiva) ~ (sa … sau inv a …) A(i) fi (cuiva) permis (sa …). 57 a (Rar; d. oameni) Care se simte in largul lui. 58 a (Inv; d. reactzii ale organismului procese fiziologice etc.) Normal. 59 a (Reg; d. partzi ale corpului) Care nu este acoperit. 60 a (Pop; d. oameni sau d. cuvintele gesturile lor etc.) Lipsit de masura. 61 a (Pop; d. oameni sau d. cuvintele gesturile lor etc.) Care este prea familiar. 62 a (Pop; d. oameni sau d. cuvintele gesturile lor etc.) Care incalca regulile buneicuviintze Si: indecent. 63 a (Pop; ie) (A fi sau rar a se face) ~ la (ori de) gura (sau rar la limba ori in cuvinte) a avea gura ~ A vorbi prea mult fara sfiala shi depashind limitele buneicuviintze. 64 a (Rar; d. cuvinte exprimari etc.) Imprudent. 65 a (Pop; d. spatzii locuri scaune etc.) Care nu este ocupat. 66 a (Pop; d. spatzii locuri scaune etc.) Care nu se afla in folosintza cuiva. 67 a (Irg; d. pamant) Ushor de lucrat Si: afanat (1). 6869 a av (Pop; d. obiecte care leaga strang etc.) Care permite mishcari. 7071 a av (Pop; pex; d. obiecte care leaga strang etc.) Larg. 72 a (Pop; ie) A da (sau a lasa) frau (mai) ~ (cuiva sau la ceva) A permite libertate de actziune. 73 a (Inv; d. imbracaminte) Lejer. 74 a (Rar; d. obiecte) Care atarna in jos. 75 a (Reg; d. maneci) Fara manshete. 76 a (Reg; d. mushchii fetzei sau; pex d. fatza) Care prezinta hipotonie. 77 sf (Reg; ilav) Cu ~a Fara bagaj. 78 sf (Reg; ial) Fara incarcatura.

SLÓBOD A slobozi de adj. (Pop.; in concurentza cu liber) 1. (Despre oameni) Care se bucura de deplinatatea drepturilor politice shi cetatzeneshti: liber. ♦ (Despre popoare state) Independent neatarnat. ♦ (Despre orashe) Autonom. 2. (Despre oameni) Care se gaseshte in stare de libertate care nu este inchis intemnitzat. ♦ (Despre animale) Lasat in libertate. 3. Care nu este supus nici unei constrangeri nici unei ingradiri; care are posibilitatea de a actziona in anumite imprejurari dupa propria sa vointza sau dorintza care nu este impiedicat sa faca un anumit lucru. ◊ Expr. E slobod = e permis e ingaduit. A avea mana sloboda = a fi darnic generos. Cu inima sloboda = linishtit impacat. A ramane pe voia sloboda a cuiva sau a ceva = a fi la dispozitzia cuiva sau a ceva. ♦ (Adverbial) In voie nestingherit. 4. (Despre oameni shi manifestarile cuvintele lor) Lipsit de rezerva de masura; prea familiar; indecent licentzios. ◊ Expr. A fi slobod la (sau de) gura = a vorbi prea mult shi fara sfiala depashind limitele buneicuviintze. 5. (Despre drumuri) Pe care se poate trece fara obstacole; care nu sunt impuse restrictzii. ♦ (Despre locuri scaune) Pe care nu la ocupat nimeni; gol. 6. (Despre timp) De care se poate dispune in care eshti scutit de obligatziile obishnuite. 7. (Despre lucruri care leaga fixeaza strang etc.) Care permite mishcarile care nu strange; p. ext. larg. ◊ Expr. A da (cuiva) frau slobod = a da (cuiva) libertate a lasa (pe cineva) in voie sa faca ce doreshte. 8. (Substantivat f.; in loc. adv.) Cu sloboda = fara bagaj fara greutate sau incarcatura. Din bg. sloboden.

SLÓBOD A slobozi de adj. (Invechit shi popular in concurentza cu liber) 1. (Despre oameni) Care are drepturi politice shi cetatzeneshti depline care se bucura de independentza individuala shi cetatzeneasca. Pacea aduce... legea care apara pe cel slobod de nedreptate shi nu apasa pe sarman in folosul bogatului. RUSSO O. 25. ◊ (Substantivat) In slobozi shi in robi Acelashi singe curge; shi totzi au trup shi oase. NEGRUZZI S. II 188. ♦ (Despre state popoare) Neatirnat independent. Numai in republica democratica poate fi poporul slobod shi stapin pe sineshi. BALCESCU O. I 351. ♦ (Despre orashe) Care se guverneaza dupa legi proprii; autonom. De acolo am trecut prin Francfort pe apa Main tirg slobod mare shi frumos. KOGALNICEANU S. 73. 2. (Despre oameni) Care nu este supus nici unei constringeri venite din afara nici unei restrictzii neimpiedicat de nimic pentru a actziona; care are posibilitatea de a actziona dupa propria sa vointza sau dorintza. Mai statzi mai avetzi rabdare K apoi vetzi fi slobode sa umblatzi la tirg shi la hora. DUMITRIU N. 193. Se gindi k Grigore ar putea sa revie sa mai stea de vorba ishi zise apoi k shiau luat noapte buna shi deci pina miine dimineatza slobod este sa faca cei place. REBREANU R. I 91. ◊ Expr. E slobod = e permis e ingaduit. De este slobod aceluia ce umblind prin casele altora sa vaza shi sa gindeasca la a sa slobod au fost shi mie in toata calatoria ce se cuprinde intru aceasta carticica sa gindesc nu la casa ci la patria mea. GOLESCU I. 19. Slobod e sa beau shi eu Slobod e pe banul meu. BIBICESCU P. P. 222. (Eliptic) Mariata ma duc sami vad neamurile la Orhei. Slobod! grai domnul ridicind mina. SADOVEANU O. VII 25. A avea mina sloboda = a fi darnic generos. Inaltzimeivoastre gind bun shi mina sloboda k sa ne datzi cit se poate mai multa mincare shi bauturica zise Setila! CREANGA P. 259. Cu inima sloboda = neapasat de ginduri de griji; linishtit impacat p. ext. cu toata inima. Dute tu in locul meu shi slujeshte pe Tudor pina la moarte... Mergi cu inima sloboda. GALACTION O. I 157. Cind se intoarse... cu inima de tot sloboda k sashi ceara ea intii iertare shi vazu trandafirii ofilitzi shi urma de apa la radacina se lua cu minile de par. STANOIU C. I. 205. A ramine pe voia sloboda (a cuiva sau a ceva) = a ramine in stapinirea deplina a fi la dispozitzia (cuiva sau a ceva). Cit despre mine shtiu atita k pierd masura timpului de indata ce ramin pe voia sloboda a pornirilor mele de salbatec. HOGASH M. N. 63. ♦ (Referitor la situatzia civila) Fara obligatzii fatza de altcineva; neangajat (prin casatorie). Se uita prin fereasta inlauntru shi vede pe nevastasa cu un fecior mindru shi frumos la masa. El ishi socoti: Ian cauta mishaua ce face!... Ea se socoteshte acuma sloboda. SBIERA P. 229. ♦ Neimpiedicat nestinjenit nestingherit. Tiparul la noi nu este inca destul de slobod shi de imprashtiat; noi navem inca publicata in limba natzionala macar o istorie universala. KOGALNICEANU S. A. 53. ◊ (Adverbial) Oshtile englezeshti inaintara slobod pe tzarmul Franciei. ODOBESCU S. I 4. Asupra acestor canaluri sint 360 poduri de piatra boltite pe supt care trec slobod luntrile. GOLESCU I. 112. 3. (Despre oameni) Care nu e tzinut la inchisoare care nu e intemnitzat. Frunza verde loboda Toata lumeai sloboda Numai eu stau lanchisoare Pentrun frateal meu mai mare. SEVASTOS C. 306. ◊ Fig. Culmile slobode fara zavoare Fluturan creshtete flamuri de soare. DESHLIU G. 38. ♦ Care nu e prins care nu e luat prizonier. Doitrei sami plecatzi Drum sai astupatzi Calea sai taiatzi... Do fi vrun drumetz Prost shi natafletz O palma sai datzi Drum sai aratatzi Slobod sal lasatzi. TEODORESCU P. P. 493. ♦ (Despre animale) Lasat in libertate. Cum se vazu [cocoshul] slobod se repezi spumegind sa se incaiere cu noul sau vecin. STANOIU C. I. 201. Mihai descaleca de pe cal i scoate friul din cap shii zice: Dute acum sireapul meu; slobod eshti de la mine. ISPIRESCU M. V. 52. 4. (Despre oameni shi despre atitudinile vorbele lor) Care nu tzine seama de regulile buneicuviintze prea familiar licentzios. Cu cit era slobozi shi shagalnici cu femeile in adunarile lor incepute shi sfirshite cu mese mari shi lautari cu atit sintem politicoshi shi rezervatzi cu damile. RUSSO S. 20. ◊ Expr. A fi slobod la (sau de) gura = a vorbi prea mult shi fara sfiala a nushi masura cuvintele; a flecari. 5. (Despre drumuri) Pe care se poate merge prin care se poate trece fara obstacole. Moshnege lasa drumul slobod Sa treaca zmeii mei in tropot. BENIUC V. 15. Drumul era slobod: tirgul ashtepta domn nou. SADOVEANU O. VII 154. ♦ (Despre locuri spatzii scaune) Care nu e ocupat; gol. Pe bancile de linga peretzii circiumii odihneau citziva batrini iar imprejurul lor pe locul ramas slobod stateau la sfat barbatzii. REBREANU R. I 126. 6. (Despre lucruri care leaga fixeaza string apasa) Care permite mishcarile care nu stringe; larg. Dadea mereu din cap sashi largeasca dirlogii pina ce calaretzul i lasa cu totul slobozi. GIRLEANU L. 29. ◊ Expr. A da (cuiva) friu slobod = a da (cuiva) libertate a lasa (pe cineva) in voie v. friu. 7. (Despre unitatzi de timp) De care se poate dispune in care eshti scutit de obligatziile obishnuite in care nu se munceshte. Avind zi sloboda a ramas cu copilul. SADOVEANU D. P. 90. Nam vreme care sami fie sloboda decit duminica. KOGALNICEANU S. 55.

SLÓBOD ~da (~zi ~de) pop. 1) (despre persoane) Care se bucura de libertate; care poate face ce vrea; liber. * A avea mana ~da a fi darnic. Cu inima ~da linishtit impacat. 2) (despre oameni) Care are drepturi politice shi cetatzeneshti depline; liber. 3) (despre state popoare) Care nu se afla sub stapanire straina; nestapanit de alt stat; neatarnat; liber; suveran; autonom; independent. 4) shi adverbial (despre actziuni) Care se efectueaza fara restrictzii; care se face cu ushurintza; fara efort; nestanjenit; nestingherit; liber. Respiratzie ~da. A pashi ~. 5) Care nu este ocupat; liber. Odaie ~da. Drum ~. 6) (despre timp) Care poate fi folosit dupa bunul plac al cuiva; disponibil. Zi ~da. 7): Cu ~da cu deshertul; fara incarcatura. /<sl. slobodi svobodu

slobod a. 1. liber: eshti slobod? 2. slab legat: funie sloboda. [Slav. SVOBODĬ (bulg. SLOBODEN)].

slóbod a adj. (bg. sloboden liber; rus. svobodnyĭ vsl. svobodĭ liber svoboda libertate d. svoĭ al saŭ; ung. szabad. V. nesabaduit). Liber nelegat neimpedecat: om (animal popor) slobod mina sloboda roata sloboda. Slobod la gura harbad indraznetz la vorba care nu tine secretu. Slobod la mina darnic generos shi (iron.) bataush. Cu sloboda fara bagaj: dac’aŭ fi cu sloboda teash pofti k sa dormĭ la mine (Panf. VR 1922 6 388). Prov. Foaĭe verde loboda gura lumiĭ sloboda gura lumiĭ nu lasa nimic necalomniat. A avea slobod a avea voĭe (ChN. 2 63). Adv. in mod slobod.

sclobod ~a a vz slobod

SLÓBODA adv. (Numai in loc. adv.) Cu sloboda = fara bagaj fara greutate. Plecasem din zori cu sloboda cu gind sa ne intoarcem pe la prinz iarashi la gazda noastra. HOGASH M. N. 99. O lua la sanatoasa spre casa. SHi fiindca era cu sloboda ajunse naintea lui cumatrusau. SHEZ. V 130.

slóbod adj. m. pl. slóbozi; f. slóboda pl. slóbode

slóbod adj. m. pl. slóbozi; f. sg. slóboda pl. slóbode

slobod (adj.)

slobod da adj.

SLÓBOD adj. v. autonom deshantzat disponibil gol imoral impudic indecent independent larg liber neatarnat necuviincios neinchis neintemnitzat neocupat nerushinat obscen pornografic scabros scarbos suveran trivial vulgar.

SLÓBOD adv. adj. v. nestingherit nestanjenit.

slobod adj. v. AUTONOM. DESHANTZAT. DISPONIBIL. GOL. IMORAL. IMPUDIC. INDECENT. INDEPENDENT. LARG. LIBER. NEATIRNAT. NECUVIINCIOS. NEINCHIS. NEINTEMNITZAT NEOCUPAT. NERUSHINAT. OBSCEN. PORNOGRAFIC. SCABROS. SCIRBOS. SUVERAN. TRIVIAL. VULGAR.

slobod adv. v. NESTINGHERIT. NESTINJENIT.

Slobod ≠ dependent ocupat

slóbod (da) adj. Liber. Megl. slobod. Sl. svobodŭ prin intermediul bg. slov. sloboden sb. slobodan (Miklosich Slaw. Elem. 44) cf. mag. szabad. Der. slobozi vb. (a elibera a pune in libertate; a dezlega a lasa; a autoriza a permite; a ierta a absolvi; a descarca o arma de foc; refl. a se elibera; refl. a da drumul a lasa sa cada; refl. a se pripi a se napusti; refl. a ejacula) cf. sl. svoboditi sb. sloboditi; slobozenie s. f. (libertate; autorizatzie licentza permis; iertare); slobozie s. f. (libertate; permis; scutire de taxe sistem fiscal stabilit in Munt. shi Mold. pentru a incuraja formarea unor sate de colonishti cu ajutorul scutirii de taxe pe un anumit numar de ani; sat catun comuna infiintzata pe baza scutirii de taxe); slobozean (var. slobozian) s. m. (locuitor al unu sat scutit de bir); slobozitor adj. (eliberator; frina sau piedica la razboiul de tzesut). Toate aceste cuvinte sint mai mult sau mai putzin invechite.

slóbod a slobozi de adj. (inv.) Liber permis: „Nui bine a sa pieptana pa cap nui slobod” (Papahagi 1925: 315). In expr. e slobod = e ingaduit e voie; a fi slobod la gura = a vorbi fara sfiala obscen trivial. Din bg. sloboden „liber” (SHaineanu Scriban; Miklosich cf. DER; DEX) < sl. svobodǔ (DER MDA).

a fi slobod la gura expr. a vorbi prea mult shi fara jena depashind limitele bunei cuviintze.