SLÓBOD A slobozi de adj. (Invechit shi popular in concurentza cu liber) 1. (Despre oameni) Care are drepturi politice shi cetatzeneshti depline care se bucura de independentza individuala shi cetatzeneasca. Pacea aduce... legea care apara pe cel slobod de nedreptate shi nu apasa pe sarman in folosul bogatului. RUSSO O. 25. ◊ (Substantivat) In slobozi shi in robi Acelashi singe curge; shi totzi au trup shi oase. NEGRUZZI S. II 188. ♦ (Despre state popoare) Neatirnat independent. Numai in republica democratica poate fi poporul slobod shi stapin pe sineshi. BALCESCU O. I 351. ♦ (Despre orashe) Care se guverneaza dupa legi proprii; autonom. De acolo am trecut prin Francfort pe apa Main tirg slobod mare shi frumos. KOGALNICEANU S. 73. 2. (Despre oameni) Care nu este supus nici unei constringeri venite din afara nici unei restrictzii neimpiedicat de nimic pentru a actziona; care are posibilitatea de a actziona dupa propria sa vointza sau dorintza. Mai statzi mai avetzi rabdare K apoi vetzi fi slobode sa umblatzi la tirg shi la hora. DUMITRIU N. 193. Se gindi k Grigore ar putea sa revie sa mai stea de vorba ishi zise apoi k shiau luat noapte buna shi deci pina miine dimineatza slobod este sa faca cei place. REBREANU R. I 91. ◊ Expr. E slobod = e permis e ingaduit. De este slobod aceluia ce umblind prin casele altora sa vaza shi sa gindeasca la a sa slobod au fost shi mie in toata calatoria ce se cuprinde intru aceasta carticica sa gindesc nu la casa ci la patria mea. GOLESCU I. 19. Slobod e sa beau shi eu Slobod e pe banul meu. BIBICESCU P. P. 222. (Eliptic) Mariata ma duc sami vad neamurile la Orhei. Slobod! grai domnul ridicind mina. SADOVEANU O. VII 25. A avea mina sloboda = a fi darnic generos. Inaltzimeivoastre gind bun shi mina sloboda k sa ne datzi cit se poate mai multa mincare shi bauturica zise Setila! CREANGA P. 259. Cu inima sloboda = neapasat de ginduri de griji; linishtit impacat p. ext. cu toata inima. Dute tu in locul meu shi slujeshte pe Tudor pina la moarte... Mergi cu inima sloboda. GALACTION O. I 157. Cind se intoarse... cu inima de tot sloboda k sashi ceara ea intii iertare shi vazu trandafirii ofilitzi shi urma de apa la radacina se lua cu minile de par. STANOIU C. I. 205. A ramine pe voia sloboda (a cuiva sau a ceva) = a ramine in stapinirea deplina a fi la dispozitzia (cuiva sau a ceva). Cit despre mine shtiu atita k pierd masura timpului de indata ce ramin pe voia sloboda a pornirilor mele de salbatec. HOGASH M. N. 63. ♦ (Referitor la situatzia civila) Fara obligatzii fatza de altcineva; neangajat (prin casatorie). Se uita prin fereasta inlauntru shi vede pe nevastasa cu un fecior mindru shi frumos la masa. El ishi socoti: Ian cauta mishaua ce face!... Ea se socoteshte acuma sloboda. SBIERA P. 229. ♦ Neimpiedicat nestinjenit nestingherit. Tiparul la noi nu este inca destul de slobod shi de imprashtiat; noi navem inca publicata in limba natzionala macar o istorie universala. KOGALNICEANU S. A. 53. ◊ (Adverbial) Oshtile englezeshti inaintara slobod pe tzarmul Franciei. ODOBESCU S. I 4. Asupra acestor canaluri sint 360 poduri de piatra boltite pe supt care trec slobod luntrile. GOLESCU I. 112. 3. (Despre oameni) Care nu e tzinut la inchisoare care nu e intemnitzat. Frunza verde loboda Toata lumeai sloboda Numai eu stau lanchisoare Pentrun frateal meu mai mare. SEVASTOS C. 306. ◊ Fig. Culmile slobode fara zavoare Fluturan creshtete flamuri de soare. DESHLIU G. 38. ♦ Care nu e prins care nu e luat prizonier. Doitrei sami plecatzi Drum sai astupatzi Calea sai taiatzi... Do fi vrun drumetz Prost shi natafletz O palma sai datzi Drum sai aratatzi Slobod sal lasatzi. TEODORESCU P. P. 493. ♦ (Despre animale) Lasat in libertate. Cum se vazu [cocoshul] slobod se repezi spumegind sa se incaiere cu noul sau vecin. STANOIU C. I. 201. Mihai descaleca de pe cal i scoate friul din cap shii zice: Dute acum sireapul meu; slobod eshti de la mine. ISPIRESCU M. V. 52. 4. (Despre oameni shi despre atitudinile vorbele lor) Care nu tzine seama de regulile buneicuviintze prea familiar licentzios. Cu cit era slobozi shi shagalnici cu femeile in adunarile lor incepute shi sfirshite cu mese mari shi lautari cu atit sintem politicoshi shi rezervatzi cu damile. RUSSO S. 20. ◊ Expr. A fi slobod la (sau de) gura = a vorbi prea mult shi fara sfiala a nushi masura cuvintele; a flecari. 5. (Despre drumuri) Pe care se poate merge prin care se poate trece fara obstacole. Moshnege lasa drumul slobod Sa treaca zmeii mei in tropot. BENIUC V. 15. Drumul era slobod: tirgul ashtepta domn nou. SADOVEANU O. VII 154. ♦ (Despre locuri spatzii scaune) Care nu e ocupat; gol. Pe bancile de linga peretzii circiumii odihneau citziva batrini iar imprejurul lor pe locul ramas slobod stateau la sfat barbatzii. REBREANU R. I 126. 6. (Despre lucruri care leaga fixeaza string apasa) Care permite mishcarile care nu stringe; larg. Dadea mereu din cap sashi largeasca dirlogii pina ce calaretzul i lasa cu totul slobozi. GIRLEANU L. 29. ◊ Expr. A da (cuiva) friu slobod = a da (cuiva) libertate a lasa (pe cineva) in voie v. friu. 7. (Despre unitatzi de timp) De care se poate dispune in care eshti scutit de obligatziile obishnuite in care nu se munceshte. Avind zi sloboda a ramas cu copilul. SADOVEANU D. P. 90. Nam vreme care sami fie sloboda decit duminica. KOGALNICEANU S. 55.