SLOBÓD A slobozi de adj. (Pop.; in concurentza cu liber) 1. (Despre oameni) Care se bucura de deplinatatea drepturilor politice shi cetatzeneshti; liber. ♦ (Despre popoare state) Independent neatarnat. ♦ (Despre orashe) Autonom. 2. (Despre oameni) Care se gaseshte in stare de libertate care nu este inchis intemnitzat. ♦ (Despre animale) Lasat in libertate. 3. Care nu este supus nici unei constrangeri nici unei ingradiri; care are posibilitatea de a actziona in anumite imprejurari dupa propria sa vointza sau dorintza care nu este impiedicat sa faca un anumit lucru. ◊ Expr. E slobod = e permis e ingaduit. A avea mana sloboda = a fi darnic generos. Cu inima sloboda = linishtit impacat. A ramane pe voia sloboda a cuiva sau a ceva = a fi la dispozitzia cuiva sau a ceva. ♦ (Adverbial) in voie nestingherit. 4. (Despre oameni shi manifestarile cuvintele lor) Lipsit de rezerva de masura; prea familiar; indecent licentzios. ◊ Expr. A fi slobod la (sau de) gura = a vorbi prea mult shi fara sfiala depashind limitele buneicuviintze. 5. (Despre drumuri) Pe care se poate trece fara obstacole; care nu sunt impuse restrictzii. ♦ (Despre locuri scaune) Pe care nu la ocupat nimeni; gol. 6. (Despre timp) De care se poate dispune in care eshti scutit de obligatziile obishnuite. 7. (Despre lucruri care leaga fixeaza strang etc.) Care permite mishcari care nu strange; p. ext. larg. ◊ Expr. A da (cuiva) frau slobod = a da (cuiva) libertate a lasa (pe cineva) in voie sa faca ce doreshte. 8. (Substantivat f.; in loc. adv.) Cu sloboda = fara bagaj fara greutate sau incarcatura. Din bg. sloboden.