RAU³ rele s. n. (In opozitzie cu bine) 1. Ceea ce aduce nemultzumire neplacere; pricina de nemultzumire de nefericire; neajuns. Raul trebuie curmat din radacina. REBREANU R. I 87. Dar alaturi de aceasta civilizatzie materiala doua rele mari care mistuiau imparatzia shi care i pregateau caderea: robia shi proprietatea cea mare. BALCESCU O. II 11. Ce iubeshti sa fieal tau Nar mai fi pe lume rau. JARNÍKBIRSEANU D. 167. ◊ (Precedat de prep. «de») Teminduse imparatul sa nu i se intimple ceva de rau a facut sfat. CREANGA P. 85. ◊ Loc. prep. De raul (cuiva) = din cauza (rautatzii) cuiva. Poate sa mai doarma cineva de raul nebunilor istor de privighetori? CREANGA P. 131. Nu haladuia de raul lui nici o jupineasa daca era frumoasa. NEGRUZZI S. I 144. Frunzuleana nucului De raul uritului Trecui malul Prutului. SHEZ. I 288. ◊ Loc. adv. Cu parere de rau = cu regret. De bine de rau v. bine² (4). ◊ Expr. (In superstitzii) A rau = a nenorocire a nefericire a neplacere. Ia nu mai meni a rau jupineshicahai. CREANGA P. 124. A vrea sau a voi a dori (cuiva) raul = a dori sa i se intimple cuiva lucruri neplacute o nenorocire etc. SHtii k eu nutzi voiesc raul. CREANGA P. 166. A vorbi de rau (pe cineva) v. vorbi. A lua (pe cineva) cu raul v. lua (V). Uitatear relele! formula glumeatza prin care se ureaza cuiva noroc shi fericire. A fi invechit in rele v. invechit. ♦ Boala suferintza. Of nu zac de nici un rau Ci bade de dorul tau! JARNÍKBIRSEANU D. 104. ◊ Rau de mare (rar) raul marii = stare de indispozitzie generala de care sufera unii calatori pe mare shi care se manifesta prin gretzuri varsaturi etc. Unii oameni shi femei sufera atit de mult de raul de mare incit totul le devine indiferent. CAMIL PETRESCU U. N. 362. Aceasta mishcare... este cea mai suparatoare pentru pasagerii ce sufera de raul marii. BOLINTINEANU O. 270. Rau de munte = indispozitzie cauzata de rarefierea aerului de pe inaltzimi shi caracterizata prin ametzeli dureri de cap palpitatzii gretzuri varsaturi etc. 2. Ceea ce nu e recomandabil sau nui de dorit din punct de vedere moral. Mintea mea no sa mai puna granitzantre rau shi bine. MACEDONSKI O. I 72. [Babele] il intrec pe dinsul la dracii shi rele. PANN P. V. I 53. ♦ (La pl.) Pozne nebunii (copilareshti). Se tzine de rele.