madea sf [At: CANTA ap. LET. III 259/26 / V: ~ela med~ (4) metea / Pl: ~ele / E: tc maddemadela sg refacut dupa pl] (Tci) 1 Chestiune. 2 Zeciuiala. 3 (Pgn) Impozit. 4 Cusur. 5 (Pbl) Capitol. 6 Categorie. 7 (Reg) Om lipsit de caracter.

MADEÁ madele s. f. 1. (Rar) Fel soi categorie. Faina poate sa fie de mai multe madele. PAMFILE A. R. 250. ◊ (Peiorativ) Doar cunosc eu ce madeai Hrisanti; vorba dvoastra trebuie sa planuiasca el vro dracie. HOGASH H. 37. 2. (Invechit) Pricina problema chestiune. Poate sa se iveasca ceva datornici shi noi trebuie sa cercetam cu bagare de seama aceasta madea. FILIMON C. 235. ♦ Cusur meteahna. Avea shi ea doua madele: era lenesha... shi rea. PAMFILE M. R. I 123.

madeà f. pricina chestiune: pentru volnicii shi alte madele FIL. [Turc. MADDÉ].

madeá f. pl. ele (turc. ar. madde). Vechĭ. Materie subĭect chestiune. Azĭ. Mold. Fam. Fel specie tipar tip: ce madea de om e acesta? Vest. Calitate rea (cusur): avea doŭa madele: era lenesha shi rea (Panf. Mit. Pop. I 123).

madeá (inv. reg.) s. f. art. madeáua g.d. art. madélei; pl. madéle art. madélele

madeá s. f. art. madeáua g.d. art. madélei; pl. madéle

MADEÁ s. v. bir categorie chestiune chip cusur dar dare defect deficientza dijma fel gen imperfectziune impozit insuficientza lacuna lipsa lucru materie meteahna narav neajuns neam patima pacat poveste pricina problema scadere slabiciune socoteala soi sort specie subiect tip treaba varietate viciu zeciuiala.

madea s. v. BIR. CATEGORIE. CHESTIUNE. CHIP. CUSUR. DAR. DARE. DEFECT. DEFICIENTZA. DIJMA. FEL. GEN. IMPERFECTZIUNE. IMPOZIT. INSUFICIENTZA. LACUNA. LIPSA. LUCRU. MATERIE. METEAHNA. NARAV. NEAJUNS. NEAM. PATIMA. PACAT. POVESTE. PRICINA. PROBLEMA. SCADERE. SLABICIUNE. SOCOTEALA. SOI. SORT. SPECIE. SUBIECT. TIP. TREABA. VARIETATE. VICIU. ZECIUIALA.

madeá (madéle) s. f. Problema chestiune. Mr. made megl. made. Tc. madde (Roesler 598; SHeineanu III 74). Sec. XVIII inv.

MADEA s. f. I. 1. (Invechit) Chestiune afacere pricina; materie subiect. Neprimind nici un ban de la dinshii pentru modelele bisericilor. CANTA LET. III 259/26. Aceste pricini cunoscinduse shi de catre domnia me. .. au fost vatamatoare madalei aceshtia (a. 1785). URICARIUL I 106. Sa treaca [in condica] toate rinduielile ce vor face in tzinut pentru orice made (a. 1795). ib. IV 58/1. Cu acest mijloc se indrepta shi madeaua de protimisis. E. VACARESCUL IST. 272. [imparatul] nu se va bate cu neamul lui pentru aceasta madea. DIONISIE C. 183. Infatzoshindusa aceasta. . . anafora in madeaua boalei ciumei. (a. 1815). URICARIUL I 243 cf. CAT. MAN. I 606 IORGA S. N. 147 148. Sau trimis la sud Ialomitza Buzau shi Focshani pentru madeaua zaherelii (a. 1822). DOC. EC. 258. Cercetarea. . . care sau facut... in madeaua facatorilor de moneda turceasca calpa (a. 1829). ib. 431. Daca intru toate acestea madele se va descoperi k stapinirea locului stringe bir de prisos... apoi un asemenea catahris fara intarziere sa se curme. CR (1830) 387²/22 cf. 324¹/33. [Adunarea] nu va putea chibzui decit numai asupra acelor madele care sa va infatzisha de catre directorul sau sfatul privighetor. (a. 1845). DOC. EC. 858. Deash fi intre cei mai de aproape prieteni ai lui tot nash cuteza sai dau sfat in madeaua aceasta. FILIMON O. I 230. Trebuie sa cercetam cu bagare de seama aceasta madea k sa nu cadem in raspundere. id. ib. 2. (Invechit) Dijma din zece una z e c i u i a l a ; p. g e n e r. impozit. Sa sa faca socoteala curata da cit venit are vistieria din toate modelele pina la un ban. PR. DRAM. 64. K numai da la madeaua vitelor au intrat la casa piste treizeci [de mii de lei] (a. 1820). IORGA S. N. 146. Dijma „den zece una¹¹ sau madeaua cu noul cuvint turcesc se lua din toate dar pentru k nu se prea facea griu din porumb intai shi din fin. id. S. D. XIV XL. 3. (Regional) Cusur meteahna lipsa; narav. Avea shi ea doua madele: era lenesha. .. shi rea. PAMFILE DUSHM. 123 cf. CIAUSHANU V. 177 LEXIC REG. 46 82. II. 1. (Invechit rar) ”Capitol despartzire„. IORGA S. N. 216. 2. (Regional) Fel categorie sort ”model" (SHEZ. XXII 135). Faina poate sa fie de mai multe madele (feluri categorii). PAMFILE A. R. 250. Sint mai multe madele de boale. RADULESCUCODIN. Alege madelemadele: purceii deo parte mieiin alta parte. ARH. OLT. XXI 269. ♦ Epitet dat unui om nu tocmai de isprava soi rau. Hrisanti are sa vie tocmai la pont k doar cunosc eu ce madeai Hrisanti. HOGASH DR. II 104. De la o madea k dinsul ce te potzi ashtepta! Com. din PIATRA NEAMTZ. Pl.: madele. SHi: madéla (RADULESCUCODIN) medea (LEXIC REG. 46) s. f. Din tc. madde. Madela sg. refacut dupa pl.