categorie¹ sf [At: CANTEMIR IST. 13 / Pl: ~ii / E: fr categorie lat categoria] 1 Notziune fundamentala care exprima proprietatzile shi relatziile esentziale shi generale ale obiectelor shi fenomenelor realitatzii. 2 (Flz) Fiecare dintre formele fundamentale ale gandirii umane sub care sunt subsumate toate perceptziile shi ideile despre lume (substantza relatzie cauza etc.) 3 Fiecare dintre clasele in care se incadreaza fiintze lucruri fenomene etc. dupa deosebirile de grad dintre ele. 4 (Pex) Grup de fiintze de lucruri sau de fenomene de acelashi fel sau asemanatoare intre ele. 5 (Blg; is) ~ sistematica sau taxonomica Fiecare dintre marile grupe de plante sau de animale asemanatoare shi inrudite (clase ordine familii etc.) 6 (Spt) Fiecare dintre grupele in care sunt impartzitzi sportivii sau echipele dupa criterii de greutate varsta sex clasificare sportiva sau grad de pregatire. 7 (Spt; is) ~ de greutate Categorie¹ (6) de concurs sportiv stabilita in raport cu greutatea corporala a concurentului.

categorie² sf [At: (a. 1819) URICARIUL I 129/11 / V: ~tig~ / Pl: ~ii / E: ngr ϰατηγορία] (Gri) Calomnie.

CATEGORÍE categorii s. f. 1. Grup de fiintze de obiecte sau de fenomene de acelashi fel sau asemanatoare intre ele. Limba nu poate fi trecuta nici in categorice bazelor nici in categoria suprastructurilor. STALIN PROBL. LINGV. 33. Cercetez toate categoriile de pamint sovietic la indemnul tinarului agronom. SAHIA U.R.S.S. 96. Breslele se alcatuiau de oarecari slujbashi mai mici ai tzarii shi de deosebitele categorii ale burgheziei locuitorilor din orashe shi a moshnenilor shi oamenilor liberi. BALCESCU O. II 14. ◊ Categorie istorica = fenomen care se schimba care evolueaza in legatura cu anumite conditzii socialistorice. Valoarea k shi legea valorii este o categorie istorica legata de existentza productziei de marfuri. STALIN PROBL. EC. 23. 2. Notziune logica fundamentala care reflecta realitatea obiectiva in modul cel mai general. Materia timpul calilatea sint categorii. Categoriile sau format in procesul dezvoltarii cunoashterii pe baza practicii sociale.

CATEGORÍE categorii s. f. 1. Grup de fiintze de obiecte sau de fenomene de acelashi fel sau asemanatoare intre ele. ◊ Categorie istorica = fenomen care se schimba in legatura cu anumite conditzii socialistorice. 2. Notziune logica fundamentala care reflecta realitatea obiectiva in modul cel mai general. Fr. catégorie (lat. lit. categoria).

CATEGORÍE s.f. 1. Notziune fundamentala care reflecta cele mai generale shi esentziale laturi insushiri trasaturi ale obiectelor shi fenomenelor shi relatziile dintre ele. 2. Grup de fiintze de obiecte de fenomene de acelashi fel sau asemanatoare intre ele. ♦ Grupa in cadrul unei ramuri sportive stabilita dupa greutatea corporala a sportivilor dupa performantzele realizate sau dupa varsta. [Gen. iei. / < fr. catégorie cf. gr. kategoria].

CATEGORÍE s. f. 1. notziune fundamentala care exprima proprietatzile shi relatziile esentziale shi generale ale obiectelor shi fenomenelor realitatzii. 2. grup de fiintze obiecte fenomene de acelashi fel sau asemanatoare intre ele. ♦ ~ sociala = grup social care reuneshte partzial trasaturile unei clase sociale. ◊ grupa in cadrul unei ramuri sportive stabilita in raport cu greutatea corporala a concurentzilor dupa performantzele realizate sau dupa varsta. (< fr. catégorie lat. categoria gr. kategoria)

CATEGORÍE ~i f. 1) Notziune fundamentala (cu sfera deosebit de larga) care reflecta trasaturile shi relatziile generale shi esentziale ale obiectelor shi fenomenelor realitatzii. ~ filozofica. 2) Ansamblu de persoane de obiecte sau de fenomene care prezinta proprietatzi distinctive comune. 3) sport Grup special in care sunt clasatzi sportivii sau echipele dupa anumite proprietatzi (greutate varsta sex etc.). 4) Grup de fiintze sau de obiecte caracterizate printro anumita insushire; specie; gen; soi; fel. [Art. categoria; G.D. categoriei; Sil. rie] /<fr. catégorie lat. categoria

categorie f. 1. clasa in care se asheaza persoane sau obiecte de aceeash natura; 2. clasa de idei sau de termeni filozofici: categoriile lui Aristotele (substantza calitate cantitate); 3. fig. caracter natura: oameni de aceeash categorie.

*categoríe f. (vgr. kategoria acuzatziune atribut. V. catigorie). Clasificatziune dupa gen: categoriile luĭ Aristotele. Fig. Caracter clasa fel natura: aceste lucrurĭ nus din aceĭashĭ categorie. V. ordin orta tagma.

catigorie sf vz categorie²

categoríe (notziune grup) s. f. art. categoría g.d. art. categoríei; pl. categoríi art. categoríile

categoríe (notziune grup) s. f. art. categoría g.d. art. categoríei; pl. categoríi art. categoríile

categorie riei gen. a.

CATEGORÍE s. 1. (LOG.) (inv.) predicament. 2. v. specie. 3. clasa fel gen soi specie spetza tip varietate (inv. shi reg.) ruda. (O ~ de indivizi.) 4. v. tip. 5. v. teapa. 6. v. patura. 7. clasa grup grupare (astazi rar) tagma (inv.) randuiala. (Face parte din ~ celor...) 8. v. treapta. 9. clasa rang. (Restaurant de ~ I.) 10. ordin rang. (De prima ~.) 11. v. divizie.

CATEGORIE s. 1. (LOG.) (inv.) predicament. 2. chip fel gen neam soi sort specie tip varietate (reg.) madea sad (inv. mai ales in Transilv.) plasa. (Diverse ~ degriu.) 3. clasa fel gen soi specie spetza tip varietate (inv. shi reg.) ruda. (O ~ de indivizi.) 4. fel gen soi specie spetza tip (inv. shi pop.) seama (fig. peior.) poama samintza scula stamba tacim. (Ce ~ de om o mai fi shi asta?) 5. fel gen soi teapa (fig.) calibru (reg. fig.) panura. (Un mincinos de ~ lui.) 6. patura strat treapta. (~ sociala.) 7. clasa grup grupare (astazi rar) tagma (inv.) rinduiala. (Face parte din ~ celor...) 8. clasa treapta. (~ de retributzie.) 9. clasa rang. (Restaurant de ~ I.) 10. (SPORT) divizie. (Echipa de ~ A.)

categoríe (categoríi) s. f. Notziune fundamentala care exprima proprietatzile shi relatziile esentziale ale obiectelor shi fenomenelor clasa. Var. catigorie (inv.). Mr. catigurie „calomnie”. Ngr. ϰατηγορίς (Gáldi 161). Sec. XVIII. Var. se folosea mai ales cu sensul din mr. Der. categorisi (mr. catigurisescu) vb. (a clasifica a aranja pe categorii; inv. a dojeni; inv. a calomnia); din ngr. ϰατηγορῶ (viitor ϰατηγορίσω); categoric adj. din fr.

CATEGORÍE s. f. (< fr. categorie cf. gr. kategoria): notziune logica fundamentala care reflecta realitatea obiectiva in modul cel mai general. C. corespunde in lingvistica notziunii de „unitate”. Se poate vorbi astfel despre c. (unitatzile) lingvistice de sunet cuvant substantiv subiect propozitzie fraza etc. ◊ ~ gramaticála: notziune lingvistica cu care opereaza gramatica. In studiul partzilor de vorbire se iau in discutzie c. gramaticale de gen (la substantiv adjectiv articol numeral pronume shi participiul verbului) numar (la substantiv adjectiv articol pronume shi verb) persoana (la pronume adjectivul pronominal shi verb) caz (la substantiv adjectiv articol numeral pronume shi participiu) comparatzie (la adjectiv shi adverb) diateza mod shi timp (la verb). ◊ ~ gramaticala flexionara: c. gramaticala care se manifesta in flexiunea anumitor cuvinte (flexibile) k genul numarul persoana modul timpul shi diateza. ◊ ~ gramaticala de relatzie: c. gramaticala care se manifesta in relatziile sintactice dintre cuvinte in cadrul comunicarii cum sunt cazul determinarea shi comparatzia (accidental comparatzia e intalnita shi la adverb parte de vorbire neflexibila).

INSOTZIREA CELORLALTE CATEGORII DE AVIATZIE procedeu de actziune folosit de aviatzia de vanatoare care consta in acoperirea formatziilor celorlalte categorii de aviatzie impotriva atacurilor aviatziei de vanatoare inamice prin zborul intrun dispozitiv de lupta comun. Acest procedeu se poate executa incepand de la decolare pe tot timpul zborului sau pe anumite sectoare de traiect. Modul de insotzire shi realizarea dispozitivului de lupta comun sunt stabilite de comandantzii unitatzilor de aviatzie insotzite shi insotzitoare pe baza unui plan intocmit pe timpul pregatirii misiunii de lupta.

CATEGORIE (< fr. lat.) s. f. 1. Clasa determinata de obiecte sau de expresii logicolingvistice avind functzii de tip designativ shi clasificator in planul realitatzii sau al gindirii. ♦ Notziune fundamentala a unui domeniu de cunoashtere. ◊ (FILOZ.) Categoriile lui Aristotel = cele 10 categorii: substantza cantitatea calitatea relatzia locul timpul situatzia posesia actziunea pasiunea. Categoriile lui Kant = conceptele fundamentale ale intelectului pur care asigura cadrul cunoashterii. 2. (LINGV.) C. gramaticala = notziune gramaticala fundamentala care exprima relatzii stabilite de vorbitorii unei limbi intre elemente ale limbii obiective (ex. gen numar persoana comparatzie) sau intre ei shi lumea obiectiva (ex. timp mod). C.g. reprezinta modul de organizare interna a materialului de forme ale unei limbi. 3. (BIOL.) C. sistematica (sau taxonomica) = fiecare dintre grupele de plante sau de animale asemanatoare shi inrudite (clase ordine familii etc.). 4. (SPORT) Grupa speciala in care sint departajatzi sportivii sau echipele dupa criterii de greutate virsta sex clasificare sportiva sau grad de pregatire. 5. (SOCIOL.) C. sociala = ansamblu de indivizi care pot fi dispersatzi dar care au caracteristici comune recunoscute de societatea in care traiesc (ex. c.s. a studentzilor). C. socioprofesionala = ansamblu de lucratori delimitat prin tipul de activitate profesionala (agricultura industrie etc.) shi prin pozitzia care aceshtia o ocupa in activitatea profesionala respectiva (patroni muncitori functzionari).