pashte³ [At: CORESI EV. 232 / Pzi: pasc / E: ml pascere] 1 vt(a) (D. animale erbivore) A se alimenta la pashune Si: a pashuna. 2 vt (Pan; inv) A culege. 3 vt (Pan; inv) Ashi procura. 4 vt (Pex) A hrani. 5 vt (Fig; c. i. stari sufleteshti facultatzi psihice etc.) A intretzine. 6 vt (Fig; c. i. stari sufleteshti facultatzi psihice etc.) A dezvolta. 7 vt (Fig; c. i. stari sufleteshti facultatzi psihice etc.) A intari. 8 vt (Inv; d. viermi boli etc.) A roade. 9 vt (Inv; d. viermi boli etc.) A distruge. 10 vt (Inv; ie) A ~ cinstea (cuiva) A dezonora pe cineva. 11 vi (Ivr) A rataci. 12 vr (Pop; d. par) A se toci. 13 vt (Fig; rar) A tunde. 14 vt (C. i. terenuri culturi etc.) A folosi k loc de pashune. 15 vt (D. oameni; c. i. animale erbivore) A duce la pashune Si: a pastori a pashuna. 16 vt (Ie) A ~ boboci (sau bobocii mushtele inv vantul vanturile) A pierde vremea. 17 vt (Fam; ie) A ~ mingea A se juca mult cu mingea. 18 vt (Fam; la unele jocuri cu mingea; iae) A fi la prinsul mingii. 19 vt (Fam; ie) Nam pascut porcii (sau gashtele bobocii etc.) impreuna (sau cu tine cu el etc.) Se spune pentru ai atrage cuiva atentzia k se comporta prea familiar. 20 vt (Rar; ie) A ~ (pe cineva) cu prajina Al pandi pentru al bate. 21 vt (Inv; ie) A ~ cinstea cuiva A respecta pe cineva. 22 vt (Iae) A se ingriji de bunul renume al cuiva. 23 vt (Pfm; ic) ~vant Pierdevara. 24 vt (Bis; inv) A conduce avand grija de sufletele unei comunitatzi. 25 vt (Bis; inv) A fi duhovnic. 26 vt (Nob; ie) Ashi ~ privirea A se satura privind. 27 vt(a) (Subiectul sunt primejdii pacate moarte etc.) A urmari cu perseverentza. 28 vt(a) (Subiectul sunt primejdii pacate moarte etc.) A amenintza dintrun moment in altul Si: a pandi. 29 (Subiectul este norocul) A favoriza pe neashteptate. 30 vt (Ie) Sa nu te pasca pacatul sa... Sa nu cumva sa... 31 vt (Fam; ie) Ce ~ti (aici sau acolo)? De ce nu eshti atent? 32 vt (Iae) Ce urmareshti? 33 vt (Iae) Ce faci? 34 vt (Fam; iae) Ce pazeshti aici? 35 vt (Inv; ie) A(shi) ~ prilejul (sau vremea) A pandi momentul potrivit. 36 vt (Ie) A ~ sambetele (cuiva) A dushmani pe cineva.

PÁSHTE² pasc vb. III. 1. Intranz. (Despre vite rar despre unele pasari etc.) Ashi culege hrana rupind smulgind iarba. Pe sub marginea padurii Boii pasc pe linga car. COSHBUC P. I 262. Pe cind caii pasc alaturi Eal privea cu suflet dus. EMINESCU O. I 67. Printre itze shi fushtei Pashteo scroafa cu purcei; Printre itze printre spata Pashteo iapampiedicata (Pinza ingusta). JARNÍKBIRSEANU D. 424. ◊ (Poetic) K nishte turme al caror pastor nu se mai vede asha pasc satele pe ashternutul verde al tzarii. ARGHEZI R. T. 9. ◊ Tranz. Citeva vite pasc intro bahna iarba verde k buraticul. SADOVEANU O. VI 232. Murgul apa na baut Iarba verde na pascut. ALECSANDRI P. P. 248. Pashte murgule iarba verde v. iar ba (1). ◊ Fig. Numai cinea pascut dorul SHtie cin’ mia albit parul. TEODORESCU P. P. 327. 2. Tranz. A pazi animalele care pasc (1) a duce la pashune. Din cind in cind ne intilneam cu baietzandri careshi pashteau in shantzuri boulenii albi cu coarnele lucii. SADOVEANU O. VII 320. Nu eshti bun decit sa pashti bobocii shi sa incilceshti fuioare. ALECSANDRI T. 907. Cimpul alb oile negre Cin’ le pashte le cunoashte (Cartea). ◊ (Metaforic) Vazu closhca pascind bobocii de ratza pe malul baltzei. ODOBESCU S. III 13. ◊ Expr. A pashte bobocii v. boboc. (Familiar) Ce pashti aici? = ce treaba ai aici? ce faci aici? A pashte mushtele (sau vintul) = a pierde vremea fara rost. Dar tu striga el cu energie militara ce pashti mushtele? Vrei sa ne ajunga iarna aici!? SLAVICI N. II 234. ♦ Compus: pashtevint = pierdevara. De sar purta cit de bine shi dar umbla k un sfint Tot il defaima orcine shi i zice: pashtevint. PANN P. V. N 114. 3. Tranz. (Cu privire la persoane) A urmari a pindi pe cineva a se tzine de cineva pentru ai provoca un neajuns un rau. SHi el ma dushmaneshte acuma shi ma pashte dar mie nici numi pasa. C. PETRESCU I. II 29. Minca la repezeala nishte pumni de la Toader Strimbu care de mult il pashtea. REBREANU R. II 175. De cind i pasc eu k doar ioi prinde cu oca mica shi sai trintesc la duba. ALECSANDRI T. 156. ◊ (Subiectul este un abstract: primejdie pacat moarte noroc gind dor etc.) Chiar de va fi sa pier in drum Doar moartea ma pascut mereu Garoafa roshie dea pururi Vei inflori pe pieptul meu! BENIUC V. 104. Biata nevastasa nici nu banuieshte ce primejdie i pashte shi nici ceilaltzi ai casei. REBREANU R. I 96. Tot chinuindune asha era sa ne pasca alt pacat: cit pe ce sa ne toropeasca bradul aprins. CREANGA A. 31.

A PÁSHTE pasc 1. tranz. 1) (iarba sau alte plante) A manca rupand cu gura direct de unde creshte. 2) (vitele) A supraveghea in timpul pascutului; a pashuna; a pastori. ◊ ~ pe cineva a urmari pe cineva pentru ai face un rau. 3) (despre nenorociri primejdii) A amenintza k o fatalitate. ◊ Al ~ norocul (pe cineva) al urmari norocul (pe cineva). 2. intranz. (despre animale erbivore) A manca iarba (sau alte plante) rupand cu gura direct de pe teren; a pashuna. /<lat. pascere

pashte v. 1. a manca iarba vorbind de animale: calul sa pasca unde va voi; 2. a duce la pashune: oaia ce mia dato s’o pasc; a pashte vant a pierde vremea in zadar: multzi nerozi pasc vantul PANN; 3. fig. a pandi: de cand i pashc eu k doar ioiu prinde AL.; a pashte pacatul pe cineva al pandi; 4. a ashtepta: nu shtii ce pacat te pashte CR.; 5. a amenintza: moartea te pashte AL. [Lat. PASCERE. Sensurile figurate sunt imagini pastorale: s’a zis intai boul pashte pe lunca apoi un gand ma pashte].

pasc pascút a páshte v. tr. (lat. páscere pastum a pashte: it. páscere pv. paiser f. paitre sp. pacer pg. pascer. Pasc pashtĭ pashte pashtem pashtetzĭ pasc; pashteam; pascuĭ; pascusem; sa pasc sa pashtĭ sa pasca. V. pastor pashune). Maninc ĭarba care creshte vorbind de vite shi gishte: calu pashte ĭarba pe cimp a pascut toata ĭarba. Pazesc la pashune: a pashte boiĭ bobociĭ. Fig. Pindesc ashtept k sa prind orĭ sa lovesc: de mult il pasc eŭ pe hotzu asta de mult il pashtea pacatu orĭ moartea. Perd timpu: nu shtiŭ ce pashte el acolo. A pashte bobociĭ saŭ vintu a pĭerde timpu.

páshte¹ (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. pasc 1 pl. páshtem; perf. s. 3 sg. pascú; conj. prez. 3 sa pásca; ger. pascand; part. pascút

páshte vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. pasc 1 pl. páshtem

PÁSHTE vb. 1. a pashuna. (Vitele ~ pe izlaz.) 2. a pastori a pashuna (inv. shi reg.) a pacurari. (Gheorghe ~ vitele.)

PÁSHTE vb. v. amenintza pandi.

PASHTE vb. 1. a pashuna. (Vitele ~ pe izlaz.) 2. a pastori a pashuna (inv. shi reg.) a pacurari. (Gheorghe ~ vitele.)

pashte vb. v. AMENINTZA. PINDI.

páshte (pásc pascút) vb. 1. A pashuna. 2. A pazi vitele la pascut. 3. (Rar) A hrani a alimenta. 4. A pastori o turma de credincioshi. 5. A amenintza a pindi a urmari. Mr. pascu pascut pashtire megl. pascu pascut. Lat. pascĕre (Pushcariu 1282; CandreaDens. 1353; REW 6263) cf. vegl. puoskro it. pascere logud. paskere prov. paiser cat. paixer sp. pacer port. pascer. Dupa SHeineanu Semasiol. 69 ultimul sens sar datora unei influentze ebraice ipoteza inutila dat fiind k din punct de vedere al pastorului a pashte animalele nu inseamna altceva decit „a ashtepta supraveghind”. Der. pascare s. f. (pascut; pashune; loc in care se ashteapta shi se prinde mingea in anumite jocuri) dupa pascut k nascare din nascut (Tiktin); pascut s. n. (pashunat); pascatoare s. f. (Bucov. pashune); pascui vb. (a presimtzi a banui) din vb. pashte 5. Cf. pastor pashune.

pashte pasc 1. a manca. 2. a fura. 3. a practica sexul oral.

a pashte bobocii / mushtele / vantul expr. a pierde vremea fara rost.

nam pascut porcii / gashtele / bobocii impreuna! expr. nu suntem egali k satzí permit gesturi de familiaritate cu mine!