pandi [At: PSALT. (1651) ap. TDRG / V: (cscj) ~da / Pzi: ~desc / E: slv пѫдити] 12 vti (D. om) A observa atent a urmari sau a cerceta pe ascuns ori dintrun loc ascuns pentru a prinde a ataca a afla a surprinde etc. pe cineva sau ceva Si: a iscodi a observa a spiona. 34 vti (D. oameni) A ashtepta cu atentzie incordata intrun loc ascuns trecerea sau sosirea cuiva pentru al prinde al ataca etc. 56 vti (Rar; pgn; d. abstracte) A amenintza. 7 vt (Rar; ilv) A ~ cu urechea A trage cu urechea. 8 vt (Rar; ilv) Ai ~ (cuiva) calea (sau drumul) A ashtepta ocazia de a ieshi in calea cuiva. 9 vt (C. i. bunuri materiale) A urmari cu dorintza arzatoare de a obtzine de ashi insushi. 10 vt (C. i. bunuri materiale) A ashtepta prilejul de a acapara. 11 vt A urmari cu privirea pe ascuns. 12 vt A ashtepta cu nerabdare cu atentzia incordata Si: (reg) a pandari (1). 13 vt (Reg: ie) A ~ vreme (cu prilej) A ashtepta ocazia favorabila. 14 vt (Reg; ie) Ai ~ (cuiva) zilele A ashtepta momentul prielnic pentru ai face cuiva un rau pentru al omori. 15 vt A face serviciul de panda (1) Si: a jitari a pandari (2). 16 vt (C. i. terenuri cultivate animale) A pazi. 17 vi A sta de straja. 18 vi A veghea. 19 (Trs; Mar) A merge pe ascuns ferinduse.

A PANDÍ ~ésc tranz. 1) (despre fiintze) A urmari pe ascuns (pentru a prinde a ataca a ghici gandurile etc.). 2) A ashtepta stand ascuns (pentru a captura a surprinde etc.). 3) (momente ocazii potrivite) A ashtepta cu rabdare. /<sl. ponditi

pandì v. a sta la panda a ashtepta in ascuns spre a prinde sau face rau. [Slav. PÕDITI a alunga].

panda v vz pandi

PINDÍ pindesc vb. IV. Tranz. 1. (Cu privire Ia fiintze) A observa cu atentzie (dintrun loc ascuns) a spiona cu scopul de a prinde sau de a ataca. O! Fatlogofete Cu netede plete Cu parul de aur! Stai te odihneshte Can deal te pindeshte Un negru balaur. ALECSANDRI P. I 64. Codrul mindru canverzit Frunza mi lampodobit; Ma duc sa pindesc ciocoi K prea mult ishi rid de noi. BOLLIAC O. 181. ◊ Expr. A pindi cu urechea = a fi atent la un sunet la un zgomot a trage cu urechea la... Magura mergea plecat cu capul strins intre umeri pindind cu urechea hohotele... mitralierelor. CAMILAR N. I 59. ◊ Intranz. K o mitza cind pindeshte la shoareci se apropie incetishor. ISPIRESCU L. 109. Au ieshit cu totzii in susul apei din cetate noaptea fara sa simtza nimic vrajmashii care pindeau pe maluri. CARAGIALE O. III 195. Cind prin codri mascundeam. Noptzi shi zilentregi pindeam SHi pe cei banoshi prindeam. ANT. LIT. POP. I 435. ◊ Fig. (Despre o nenorocire o primejdie) Am cunoscut dupa un semn urgia care ma pindeshte. GALACTION O. I 251. Cine mai shtie inca ce alte amenintzari ne mai pindesc? C. PETRESCU I. II 268. (Intranz.) Moartea pindea in toate cotloanele. SADOVEANU O. VII 15. ♦ (Cu privire la lucruri) A ashtepta prilejul de a pune mina pe ceva de a acapara de a rapi. Sfintul soare ziuantreaga Pindeshte briul lar fura. COSHBUC P. I 122. Vecina cu moshia bogata shi domneasca Sentinde o cimpie manoasa razasheasca Pe care o pindeshte avanul domnitor Cu pofta nesatzioasa cu ochi adunator. ALECSANDRI O. 260. 2. A urmari a studia gesturile manifestarile actziunile cuiva pentru ai ghici gindurile. Femeia il pindea tematoare. DUMITRIU N. 160. Raminea singur scapa de apasarea atitor ochi carel pindeau. BART E. 184. ♦ A urmari. A ashteptat sa vie seara cu mare nelinishte in suflet shi ia pindit plecarea pina nu la mai vazut de loc. POPA v. 113. Multe perechi de ochi ascunshi dupa perdele pindeau mersul domol al vasului. BART E. 127. ◊ Fig. Iar noi pindind mishcarea vremii Pe calendarul din perete Catam la zilele de vara Cum trec de goale shi incete VLAHUTZA O. A. 79. Am o piatra nestimata Care noaptea viu luceshte Precum ochiutzi ce pindeshte Fericirea departata. ALECSANDRI P. I 18. 3. A ashtepta (cu nerabdare cu atentzia incordata). Pindind vremea pe cind shed ele plecate. fac tzushti! din balta. CREANGA A. 67. Pindeshte nencetat Momentul de sosire a veselei Neere. ALECSANDRI T. II 236. ◊ Expr. A pindi vreme cu prilej = a ashtepta ocazia potrivita. Un dushman de lup... chiar cumatrul caprei care de mult pindea vreme cu prilej k sa pape iezii tragea cu urechea la paretele din dosul casei. CREANGA P. 21.

pindésc v. tr. (vsl. ponditi a alunga a respinge. V. popindesc). Ashtept pe cineva stind la pinda k sal atac spionez k sa atac. A pindi ocaziunea a ashtepta ocaziunea a sta gata sa profitzĭ de ĭa. V. intr. Staŭ la pinda: pisica pindeshte la shoaricĭ.

popindésc v. tr. (vsl. *poponditi d. ponditi a expulsa de unde vine rom. pindesc). Olt. Prapadesc ucid.

pandí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. pandésc imperf. 3 sg. pandeá; conj. prez. 3 sa pandeásca

pandí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. pandésc imperf. 3 sg. pandeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. pandeásca

PANDÍ vb. 1. v. spiona. 2. (prin Ban.) a astaura. (La ~ la ieshirea din tura.) *3. a jitari a pandari. (~ la o pepenarie.) 4. a amenintza (fig.) a pashte. (Il ~ o mare primejdie.)

PANDÍ vb. v. pazi supraveghea.

PINDI vb. 1. a iscodi a observa a spiona a urmari (inv. shi pop.) a priveghea (pop.) a cerca (inv. shi reg.) a acera a pazi. (Il ~ din umbra.) 2. (prin Ban.) a astaura. (La ~ la ieshirea din tura.) 3.* a jitari a pindari. (~ la o pepenarie.) 4. a amenintza (fig.) a pashte. (Il ~ o mare primejdie.)

pindi vb. v. PAZI. SUPRAVEGHEA.

pindí (pandésc pandít) vb. A urmari a spiona a iscodi. Sl. pąditi „a impinge a imboldi” (Miklosich Slaw. Elem. 41; Miklosich Lexicon 764; Cihac II 255; Byhan 326). Der. pinda s. f. (urmarire) deverbal; pindaci (var. pindetz pinditor) adj. (urmaritor); pindar (var. pindash) s. m. (urmaritor; paznic supraveghetor) din sl. pądarĭ cf. mr. megl. pandar bg. padar pudar sb. pëndar; pindarit s. n. (slujba shi salariul pindarului); pindish s. n. (pinda).