pasc pascút a páshte v. tr. (lat. páscere pastum a pashte: it. páscere pv. paiser f. paitre sp. pacer pg. pascer. Pasc pashtĭ pashte pashtem pashtetzĭ pasc; pashteam; pascuĭ; pascusem; sa pasc sa pashtĭ sa pasca. V. pastor pashune). Maninc ĭarba care creshte vorbind de vite shi gishte: calu pashte ĭarba pe cimp a pascut toata ĭarba. Pazesc la pashune: a pashte boiĭ bobociĭ. Fig. Pindesc ashtept k sa prind orĭ sa lovesc: de mult il pasc eŭ pe hotzu asta de mult il pashtea pacatu orĭ moartea. Perd timpu: nu shtiŭ ce pashte el acolo. A pashte bobociĭ saŭ vintu a pĭerde timpu.