14 definitzii pentru lichea
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relatzionale (4)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
LICHEÁ lichele s. f. Om fara caracter lipsit de demnitate netrebnic; secatura. Din tc. leke „nerushinare”.
LICHEÁ lichele s. f. Om fara caracter lipsit de demnitate netrebnic; secatura. Din tc. leke „nerushinare”.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
lichea sf [At: ZILOT ap. SHIO II 236 / P: lichea / V: (ivr) leche lechea / Pl: ~ele / E: tc leké] 1 (Ivr) Defect. 2 (Ivr) Pata. 3 (Pfm; dep) Persoana fara caracter shi lipsita de demnitate Si: desfranat netrebnic secatura.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
LICHEÁ lichele s. f. Om de nimic lipsit de demnitate lingushitor slugarnic netrebnic om in care nu se poate avea incredere; secatura. Era un flushturatec shi un ushurel de minte dai mari cum adica am zice noi un fleac de om sau o lichea. ISPIRESCU U. 90. TZi se cade tzie Lichea nerushinata astfel sa ne vorbeshti? ALEXANDRESCU M. 322.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
LICHEÁ ~éle f. Persoana care vadeshte lipsa de demnitate; om lingushitor shi slugarnic. [Art. licheaua; G.D. lichelei] /<turc. leke
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
licheà f. secatura: licheaua de stapan al moshiei ISP. [Vechiurom. lecheà defect («AlexandruVoda Moruz avea doua lechele fireshti lacomia adica shi scumpetea» Zilot) = turc. LEKÈ pata meteahna om stricat].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
licheá f. pl. ele (turc. pers. leke pata rushine om stricat; ngr. lekés). Sec. 1819 (lechea). Defect sufletesc (k hotzia sh. a.). Azĭ (lichea). Om fara caracter om slugarnic.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
licheá s. f. art. licheáua g.d. art. lichélei; pl. lichéle art. lichélele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
licheá s. f. art. licheáua g.d. art. lichélei; pl. lichéle
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
lichea chele.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
LICHEÁ s. derbedeu lepadatura netrebnic pushlama scarnavie secatura (pop. shi fam.) cioflingar (inv. shi reg.) pujlau (reg.) orbete oshishtic postoronca pujla (Mold.) nandralau poghibala (Transilv. shi Maram.) techergheu (inv.) shtrengar (fam.) cutra martzafoi (fig.) cazatura otreapa zdreantza (reg. fig.) loaza (arg.) sichimea. (E o ~ fara caracter.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
LICHEÁ s. v. cusur defect deficientza imperfectziune insuficientza lacuna lipsa meteahna neajuns pacat scadere slabiciune viciu.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
LICHEA s. derbedeu lepadatura netrebnic pushlama scirnavie secatura (pop. shi fam.) cioflingar (inv. shi reg.) pujlau (reg.) orbete oshishtie postoronca pujla (Mold.) nandralau poghibala (Transilv. shi Maram.) techergheu (inv.) shtrengar (fam.) cutra martzafoi (fig.) cazatura otreapa zdreantza (reg. fig.) loaza (arg.) sichimea. (E o ~ fara caracter.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
lichea s. v. CUSUR. DEFECT. DEFICIENTZA. IMPERFECTZIUNE. INSUFICIENTZA. LACUNA. LIPSA. METEAHNA. NEAJUNS. PACAT. SCADERE. SLABICIUNE. VICIU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
licheá (lichéle) s. f. Pungash ticalos shmecher. Mr. liche. Tc. (per.) leke „murdarie” (SHeineanu III 78 Meyer 239; Lokotsch 1292) cf. ngr. λεϰές alb. likje bg. leké. Der. lichelism s. n. (ticaloshie).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv feminin (F154) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
lichea, lichelesubstantiv feminin
- 1. Om de nimic lipsit de demnitate lingushitor slugarnic netrebnic om in care nu se poate avea incredere. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: secatura diminutive: lichelutza
- Era un flushturatec shi un ushurel de minte dai mari cum adica am zice noi un fleac de om sau o lichea. ISPIRESCU U. 90. DLRLC
- TZi se cade tzie Lichea nerushinata astfel sa ne vorbeshti? ALEXANDRESCU M. 322. DLRLC
-
etimologie:
- leke „nerushinare” DEX '09 DEX '98 NODEX