vinovatzie sf [At: CANTEMIR I. I. I. 49 / Pl: ~ii / E: vinovat + ie] 1 Starea celui vinovat (5). 2 (Asr) Abatere de la normele morale juridice etc. susceptibila de a fi sanctzionata. 3 (Inv) Acuzatzie formulata (in justitzie) impotriva cuiva.

vinovatzie s.f. Faptul de a fi vinovat; culpabilitate vina. Un sentiment penibil de vinovatzie (CAL.). ♦ Starea unei persoane fatza de fapta sa ilicita shi fatza de rezultatele ei. Vinovatzia il copleshise. ♦ Fapta comisa de cel vinovat. Ishi recunoashte vinovatzia. • pl. i. g.d. iei. /vinovat + ie.

VINOVATZÍE vinovatzii s. f. Faptul de a fi vinovat starea celui vinovat; culpabilitate vina. Cu o umbra de vinovatzie pe fatza surise shters. DUMITRIU N. 40.

VINOVATZÍE ~i f. Stare a celui vinovat de ceva; vina; culpabilitate. [G.D. vinovatziei] /vinovat + suf. ~ie

vinovatzie f. culpabilitate.

vinovatzíe f. (d. vinovat). Culpabilitate: a stabili vinovatzia acuzatuluĭ.

vinovatzíe s. f. art. vinovatzía g.d. art. vinovatzíei; pl. vinovatzíi art. vinovatzíile

vinovatzíe s. f. art. vinovatzía g.d. art. vinovatzíei; pl. vinovatzíi art. vinovatzíile

VINOVATZÍE s. v. vina.

VINOVATZIE s. abatere culpabilitate culpa eroare gresheala pacat vina (livr.) eres (rar) prihana (inv. shi reg.) teahna (reg.) gresh (Olt. Munt. shi Mold.) ponos (inv.) cusur sablazna scandal sminta sminteala (fig.) ratacire (inv. fig.) rataceala. (~ lui e de gravitate minora.)

Vinovatzie ≠ candoare inocentza nevinovatzie

VINOVATZIE. Subst. Vinovatzie vina culpa culpabilitate. Gresheala gresh (inv. shi reg.) eroare incorectitudine abatere ratacire (fig.) pacat pacatuire sacrilegiu impietate; pacatul stramoshesc (originar). Contraventzie ilegalitate infractziune delict recidiva crima. Invinovatzire invinuire inculpare acuzare acuzatzie imputare imputatzie incriminare incriminatzie (inv.). Invinuit inculpat culpash (inv.) impricinat pricinash (pop.) acuzat pirit; faptash faptuitor; infractor contravenient recidivist delincvent criminal criminalist (inv.). TZap ispashitor (fig). Adj. Vinovat de vina culpabil culpash (inv.) greshit (inv. shi reg.). Invinuit acuzat impricinat pricinash (pop.) incriminat. Vb. A fi vinovat a fi in culpa a se face vinovat a greshi a pacatui a intra (a cadea) in pacat (pacate) ashi face pacate cu cineva; a comite (a savirshi) o infractziune (un delict o crima) a contraveni. A purta vina a se simtzi vinovat a avea sentimentul vinovatziei a avea ceva pe suflet (pe conshtiintza) a fi (a se simtzi a se shti) cu musca pe caciula a da din coltz in coltz. A baga (cuiva) vina a da (a arunca a pune) vina pe cineva a face cuiva o vina din (pentru) ceva a gasi vinovat (pe cineva) ai da cuiva gresh (inv.) ai face cuiva proces de intentzii a invinovatzi a invinui a inculpa a acuza a piri a imputa a incrimina. Ashi recunoashte vina ashi pune cenusha in cap a se invinovatzi a se invinui. V. constringere eroare hotzie ilegalitate inchisoare inshelatorie omor pedeapsa.

NEMO PRAESUMITUR MALUS NISI PROBETUR (lat.) nimeni nu este socotit vinovat daca nu se dovedeshte (vinovatzia) Principiu de drept roman.