LUÁ iau vb. I. Tranz. I. 1. A prinde un obiect in mana spre al tzine (shi a se servi de el) sau spre al pune in alta parte. ◊ Expr. A lua alta vorba = a schimba (cu dibacie) subiectul unei discutzii. A(shi) lua picioarele la spinare = a pleca (repede) de undeva. A lua pushca la ochi (sau la catare) = a pune arma in pozitzie de tragere a se pregati sa traga cu arma; a ochi. Ashi lua palaria (din sau de pe cap) = a saluta. A lua pasarea din zbor se spune despre un vanator foarte iscusit bun ochitor. Ashi lua nadejdea (de la cineva sau de la ceva) = a renuntza la ceva a nu mai spera. Ashi lua seama sau (intranz.) ashi lua de seama = a se razgandi. A nushi lua ochii de la (sau de pe)... = a privi insistent. Ashi lua o grija de pe cap = a scapa de o grija a se elibera. Ai lua cuiva (o suferintza) cu mana = a face sai treaca cuiva (o suferintza) imediat. (Refl.) A i se lua (cuiva) o piatra de pe inima se spune cand cineva a scapat de o grija chinuitoare. ♦ A apuca pe cineva sau ceva cu mana; a cuprinde cu bratzul (de dupa...); p. ext. a inhatza a inshfaca. ◊ Expr. (Fam.) A lua purceaua de coada = a se imbata. (Refl. recipr.) Potzi sa te iei de mana cu el = ai aceleashi apucaturi k el. A se lua de cap (sau de piept) cu cineva = a se incleshta la bataie cu cineva; a se certa in mod violent cu cineva. A se lua (cu cineva) la tranta = a se lupta (cu cineva) corp la corp. 2. A manca (pe apucate) a inghitzi din ceva; spec. a inghitzi o doctorie. ◊ Expr. A (o) lua la masea = a bea peste masura. 3. A imbraca a pune pe sine o haina etc. ◊ Expr. A lua hainele la purtare = a imbraca in toate zilele hainele de sarbatoare. (Fam.) Ashi lua nasul la purtare = a se obraznici. II. 1. A scoate ceva din locul in care se afla; a smulge a desprinde. ♦ Refl. (Rar) A inceta sa mai existe; a disparea. 2. A scoate ceva in cantitate limitata. ◊ Expr. A lua (cuiva) sange = a face sa curga printro incizie o cantitate de sange (pentru a obtzine o descongestionare pentru analize etc.). 3. A deposeda pe cineva de un lucru (fara intentzia de a shil insushi). ◊ Expr. Ai lua (cuiva) comanda = a inlatura (pe cineva) de la un post de raspundere in special de la comanda unei unitatzi militare. Ai lua (cuiva) ochii (sau vazul vederile) = a fermeca (pe cineva) a orbi prin stralucire a impresiona foarte puternic a zapaci a ului pe cineva. Ai lua (cuiva) viatza (sau sufletul zilele) = a omori. Ashi lua viatza (sau zilele) = a se sinucide. ♦ (Pop.) A face sa paralizeze a paraliza o parte a corpului. III. 1. Ashi insushi ceea ce i se cuvine a pune stapanire pe ceva; p. ext. a primi a capata. 2. A(shi) face rost de ceva; a gasi pe cineva sau ceva. ◊ Expr. Ial daca ai de unde (sau de unde nui) se spune despre cineva (sau despre ceva) care nu se mai gaseshte acolo unde era mai inainte. (Fam.) A nu shti de unde sa iei pe cineva = a nutzi aduce aminte in ce imprejurare ai cunoscut pe cineva. 3. A cumpara. 4. A incasa o suma de bani. 5. Ashi insushi un lucru strain. 6. A cuceri; a ocupa. ♦ A ataca intrun anumit fel sau cu o anumita arma. 7. A angaja pe cineva; a folosi un obiect pentru un timp determinat contra plata. ◊ Expr. A lua (pe cineva) partash = ashi asocia (pe cineva) intro intreprindere. A lua (pe cineva) pe procopseala = a angaja (pe cineva) fara salariu cu promisiunea de al capatui. ♦ A invita pe cineva la joc la dans. ♦ A primi pe cineva la sine; a contracta o legatura de rudenie cu cineva. ♦ Refl. recipr. A se casatori. 8. A se angaja a se insarcina (cu ceva). ◊ Expr. A lua comanda = a fi numit la conducerea unei unitatzi sau actziuni (militare). A lua (un lucru) in primire = a primi un lucru asumandushi raspunderea pentru buna lui pastrare. Ashi lua raspunderea = a se declara shi a se socoti raspunzator de ceva. (Refl. recipr.) A se lua la sfada (sau la cearta etc.) = a se certa. 9. A contracta o boala molipsitoare. 10. (Despre vase) A avea o anumita capacitate a cuprinde. 11. (In expr. shi loc. vb.) A lua masura (sau masuri) = a fixa prin masuratori exacte dimensiunile necesare pentru a confectziona un obiect. A lua (ceva) cu chirie = a inchiria. A lua (ceva) in arenda = a arenda. A lua parte = a participa. A lua pilda = a imita exemplul altuia. A lua obiceiul (sau naravul etc.) = a se obishnui sa... A lua (pasaje sau idei) dintrun autor = a reproduce intro scriere sau intro expunere proprie idei extrase din alt autor (indicand sursa sau insushindushi pasajul in mod fraudulos). A lua fiintza = a se infiintza. A lua sfarshit = a se termina. A lua infatzisharea (sau aspectul etc.) = a parea a da impresia de... A lua un nou aspect o noua forma etc. = a se schimba a se transforma. Ashi lua numele de la... = a purta un nume care se leaga de... care aminteshte de... A lua o nota buna (sau rea) = a obtzine o nota buna (sau rea). A lua apa = (despre ambarcatziuni) a avea o spartura prin care intra apa a se umple de apa. A lua foc = a se aprinde. (Inv.) A lua veste (sau scrisoare raspuns etc.) = a primi veste (sau scrisoare raspuns etc.). IV. 1. A duce cu sine. ◊ Expr. Ashi lua ziua buna = a se despartzi de cineva rostind cuvinte de ramas bun. Ashi lua traista shi ciubucul se zice despre un om foarte sarac care pleaca fara sa aiba ce sa duca cu el. Ashi lua talpashitza (sau catrafusele etc.) = a pleca repede dintrun loc; a o shterge. A lua (pe cineva) la (sau in) armata = a inrola un recrut. A lua (pe cineva) pe sus = a lua (pe cineva) cu fortza. A lua (pe cineva) pe nepusa masa = a lua (pe cineva) fara veste cu fortza. Al lua moartea sau Dumnezeu (ori depr. dracul naiba) = a muri. La luat dracul (sau mama dracului naiba) se spune cand cineva este intro situatzie critica sau la capatul puterilor (din cauza unui efort prea mare). (In imprecatzii) Lualar naiba! ♦ A duce cu sine una sau mai multe persoane cu rolul de insotzitor. ◊ Expr. A lua (pe cineva) cu binele (sau cu frumosul cu binishorul cu incetishorul etc.) = a proceda cu tact cu blandetze a trata (pe cineva) cu menajamente. A lua (pe cineva) cu raul = a se purta rau (cu cineva). A lua pe cineva cu magulele sau (refl.) a se lua pe langa cineva cu binele = a maguli pe cineva (pentru ai cashtiga bunavointza). A lua (pe cineva) sub ocrotirea (sau sub aripa) sa = a ocroti (pe cineva). A lua (pe cineva sau ceva) in batjocura (sau in bataie de joc in ras in zeflemea peste picior etc.) = ashi bate joc de cineva. A lua (pe cineva) cu amenintzari = a amenintza (pe cineva). A lua (pe cineva) la rost (sau la trei parale la refec la trei pazeshte la socoteala etc.) = a mustra (pe cineva) ai cere socoteala. A lua (pe cineva) pe departe = a incepe (cu cineva) o discutzie pe ocolite cu scopul de a obtzine ceva de la el sau de ai comunica ceva neplacut. Nu ma lua asha! = nu ma trata numi vorbi in felul acesta nepotrivit. A o lua de buna = a considera k este asha cum se spune a primi a accepta un lucru k atare. A lua (ceva) de nimic = a nu lua in serios. A lua (ceva) in nume de bine (sau de rau) = a judeca un lucru drept bun (sau rau). A lua (pe cineva sau ceva) de (sau drept)... = a considera (pe cineva sau ceva) drept altcineva sau altceva; a confunda. A lua lucrurile (asha) cum sunt = a se impaca cu situatzia. ♦ Refl. (Despre vopsele) A se desprinde a se shterge (shi a se lipi pe altceva). 2. (Despre vehicule) A transporta pe cineva. V. A incepe a porni sa... ♦ (Despre manifestari fizice sau psihice) A cuprinde (pe cineva). ◊ Expr. Al lua ceva inainte = al cuprinde al copleshi. A lua frica cuiva (sau a ceva) = a se teme de cineva (sau de ceva). (Refl.) A se lua de ganduri = a incepe sa fie ingrijorat a se ingrijora; a se nelinishti. VI. 1. (Construit cu pronumele „o” cu valoare neutra) A pleca a porni. ◊ Expr. A o lua din loc (sau la picior) = a pleca repede. A o lua la fuga = a porni in fuga in goana. A o lua la galop (sau la trap la pas) = a porni la galop (sau la trap la pas). (Reg.) A o lua in porneala = a porni la pascut. A o lua inainte = a merge inaintea altuia sau a altora (pentru ai conduce). A io lua (cuiva) inainte (sau pe dinainte) = a intrece (pe cineva). Ashi lua zborul = a porni in zbor; fig. a pleca repede; a parasi (o ruda un prieten) stabilinduse in alta parte. (Refl.) A se lua dupa cineva (sau ceva) = a) a porni in urma cuiva (sau a ceva); b) a se alatura cuiva; c) a urmari a alunga a fugari; d) a porni undeva orientanduse dupa cineva sau dupa ceva; fig. a imita pe cineva a urma sfatul cuiva. (Refl. recipr.) A se lua cu cineva = a) a pleca la drum cu cineva; b) a se intovarashi a se asocia cu cineva. (Refl.) A se lua cu cineva (sau cu ceva) = ashi petrece vremea cu cineva (sau cu ceva) shi a uita de o grija de o preocupare etc. a se distra. A se lua cu vorba = a se antrena intro conversatzie uitand de treburi. ♦ A se indrepta intro directzie oarecare; a coti spre... A luato la deal. ♦ (Despre cai de comunicatzie shi ape curgatoare) Ashi schimba directzia. Drumul o ia la dreapta. 2. A merge a parcurge. ◊ Expr. A(shi) lua campii = a pleca la intamplare fara niciun tzel (de disperare de durere etc.); a ajunge la disperare. [Pr.: lua. Prez. ind.: iau iei ia luam luatzi iau; prez. conj. pers. 3: sa ia] Lat. levare.

lua [At: COD. VOR. 86/12 / P: lua / Pzi: 1 iau 4 luam / E: ml levo are] 12 vtr (Inv; asr; mai ales in locutziuni) A (se) mishca de jos in sus. 34 vtr (Ivr) (A asheza ceva sau) a se asheza la un nivel mai inalt Si: a inaltza. 5 vt (Reg; ie) A ~ (pe cineva sau ceva) la k(u)tare sau la ochi A tzine pe cineva sub observatzie suspectandul de ceva rau. 6 vt (Reg; ie) Ashi ~ poalelen brau A depashi orice limita. 78 vt (Pfm; ie) Ashi ~ picioarele la spinare (sau calcaiele dea umere) sau ashi ~ ushan cap sau in spate A pleca repede de undeva. 9 vt A apuca ceva sau pe cineva cu mana cu ciocul in coarne etc. pentru al ridica sau al da la o parte. 10 vt (Fam; ie) A(shi) ~ lumea in cap A pleca in lume. 11 vt (Pop; ie) A o ~ in gat A face un lucru impotriva ratziunii sau sfatului cuiva. 12 vt (Pfm; ie) A ~ k din strachina (sau k din oala) A face ceva fara nici o dificultate. 13 vt (Ie) A ~ prin surprindere (pe cineva) A surprinde pe cineva. 14 vr (Pfm; ie) A se ~ in coarne cu cineva A se certa cu cineva. 15 vt A pune mana pe ceva sau pe cineva pentm un anumit scop Si: a apuca. 16 vt A cuprinde cu bratzul de dupa... 17 vt (Pop; ie) A ~ focul (sau carbunele) cu mana altuia A se folosi de cineva intro situatzie dificila. 18 vt (Pop; ie) A ~ biciul A amenintza pe cineva cu pedeapsa. 19 vr (Pfm; ie) A se ~ de mana cu cineva A avea aceleashi obiceiuri. 20 vr (Pfm; ie) A se ~ de gat cu cineva A fi prieten la catarama cu cineva. 21 vt (Irg; ie) A ~ (pe cineva) de grumaz A face pe cineva prizonier. 22 vt (Pfm; ie) A o ~ de coada A se pune pe treaba. 23 vt A (se) ~ cu luleaua (neamtzului a lui Dumnezeu etc. sau (reg) a ~ purceaua (sau bitia) de coada (pop) a ~ apa la cap (sau a o ~ in cap) A se imbata. 24 vr (Pfm; ie) A se ~ cu mainile de cap (sau de par) A fi ingrozit de ceva. 25 vt (Reg; ilv) A ~ armele A se inarma. 26 vt (Reg; ie) A ~ granele la mana A vantura granele. 27 vt (Pfm; ie) A ~ o afacere in mana A incepe o treaba pentru a o duce la bun sfarshit. 28 vt (Pfm; ie) A ~ la masea A bea peste masura. 29 vt (Pop; ilv) A ~ la cap A invatza. 30 vt (Pop; ie) A ~ (o lucrare) cu ruptu A face o lucrare cu bucata. 31 vt (Pop; ie) A ~ pasarea din zbor A dobori o pasare cu sageata sau glontzul. 32 vt (Pop; iae) Se spune despre un vanator foarte bun. 33 vt (Pop; ie) A ~ foc cu gura A face tot posibilul. 3435 vr (Fam; ie) A se ~ de cineva A ataca verbal pe cineva. 36 vr (Fam; iae) A pune stapanire pe cineva. 37 vrr (Pop) A se acuza unul pe altul. 38 vt (C. i. un aliment o bautura) A consuma putzin shi pe apucate. 39 vt (Fam; ilv) A ~ masa A manca. 40 vt (Spc) A inghitzi o doctorie un medicament. 41 vt (Ilv) A ~ juramantul A face un juramant. 42 vt (Inv; fig; ie) A ~ credintza A gusta din mancarurile shi bauturile domnitorului pentru a se asigura k nu sunt otravite. 43 vt (Pfm; ie) A ~ aer A ieshi din casa pentru a respira aer proaspat. 44 vt (C. i. un obiect de imbracaminte de incaltzaminte etc.) A purta. 45 vt (Pop; ie) A ~ doliu (sau haine de jale) A se imbraca in negru. 46 vt (Inv; ie) A ~ caftanul A deveni domn. 47 vt (Inv; iae) A deveni boier. 48 vt A apuca cu fortza Si: a inhatza a inshfaca a umfla. 49 vr (Pop; ie) A se ~ de piept (sau de cap) cu cineva A sari la bataie. 50 vr (Pop; iae) A se certa in mod violent cu cineva. 51 vr (Pop; ilv) A se ~ in coltzi (cu cineva) A se certa. 52 vr (Nob; ilv) A se ~ la arme A se lupta. 53 vt (Inv) A ataca pe dushman. 54 vt (Pop; ie) A ~ pe cineva cu bata (ciomagul topoarele matura etc.) A ataca pe cineva cu bata ciomagul topoarele matura etc. 55 vt (Pop; ie) A ~ pe cineva cu furca (cea) lunga A certa. 56 vt (Reg; ie) A ~ pe (cineva) in (pe) gurgui A alunga. 57 vt (Reg; ie) A ~ (sau a apuca) (pe cineva) in unghii (in unghie sau in coltzi shin unghii) A pune stapanire pe cineva. 58 vt (Reg; iae) A certa foarte tare pe cineva. 59 vt (Reg; iae; shie a ~ in spangi sau la bripta) A bate. 6061 vtr (Pop; ie) A (se) ~ pe (langa) cineva cu binele (rar bine) cu binishorul (cu buna) cu frumosul sau incet (incetishor ori cu incetishorul) A proceda cu blandetze intzelegere sau bunavointza fatza de cineva suparat sau irascibil. 62 vt (Pop; ie) A ~ pe cineva rau (sau cu raul) A se purta urat cu cineva. 63 vt (Ilv) A ~ sub ocrotire (sau sub aripa sa) A ocroti. 64 vt (Pop; ie) A ~ pe cineva cu cuvantul A duce cu vorba. 65 vt (Fig; ie) A ~ pe cineva in gura (sau nob in cap) A vorbi de rau pe cineva Si: a barfi. 66 vt (Fig; iae) A critica pe cineva. 67 vt (Fig; ilv) A ~ pe cineva in batjocura (in bataie de joc in ras in shfichiu in zeflemea in tarlie in deshert reg in har in hula sau in defaimare peste picior la vale sau inv in batgioc) ori pfm a ~ pe cineva incolo a ~ pe cineva in balon a ~ apa la galoshi A batjocori. 68 vt (Ie) A ~ alta vorba (sau a ~ pe cineva inainte) A nu lasa pe cineva sa vorbeasca schimband cu dibacie subiectul unei discutzii. 69 vt (Reg; ie) A ~ la (sau ai ~ cuiva) dopros A interoga pe cineva. 70 vt (Pfm; ie) A ~ (pe cineva) la rost (la trei parale la refec la trei pazeshte la socoteala imprejur reg la ghermete) Ai cere cuiva socotela pentru ceea ce a facut. 71 vt (Pfm; ie) A mustra pe cineva. 72 vt (Reg; ilv) A ~ cu magulele sau (a se ~ pe langa cineva cu binele) A maguli pe cineva pentru ai cashtiga bunavointza. 73 vt (Pop; ie) A ~ cu asprime (reg in raspar) A trata aspru. 74 vt (Pop; ilv) A ~ cu amenintzari A amenintza. 75 vt (Reg; ilv) A ~ cu huideo A huidui. 76 vt (Reg; ie) A ~ (pe cineva) de departe (sau in sus in jos) A incepe cu cineva o discutzie pe ocolite cu scopul de a obtzine ceva de la el de ai comunica ceva neplacut etc. 77 vt (Reg; ie) A o ~ moldoveneshte A actziona fatzish shi ferm. 78 vt (Fam; ie) A ~ pe cineva de sus A trata pe cineva cu superioritate. 79 vt (Pop; ie) A ~ pe cineva asha A vorbi urat cuiva Si: a repezi. 80 (Pop; ie) Nu ma ~ asha Numi vorbi in felul asta nepotrivit. 81 vrr (Ie) A se ~ dragi A se indragosti. 82 vt (Inv) A tzine cont de ceva Si: a aprecia a pretzui. 83 vt (Inv) A judeca. 84 vt (Ilv) A ~ in considerare A tzine seama de ceva Si: a considera. 85 vt (Fam; ie) A o ~ de buna A crede ceea ce se spune. 8687 vt (Fig; ie) A ~ in (sau a) nume de bine (sau de rau) A judeca (ne)favorabil. 88 vt (Fig; ie) A o ~ in gluma A socoti drept o gluma. 89 vt (Pop; ie) A o ~ asha A considera un lucru asha cum este. 90 vt (Pop; ie) A ~ la sigur A ataca pe cineva cu dovezi evidente fara ai lasa posibilitatea de a se eschiva. 91 vt (Pop; ie) A ~ pe credintza A lua pe datorie. 92 vt (Pop; ilv) A ~ pe cineva in antipatie A antipatiza pe cineva. 93 vt (Fig; ie) A ~ lucrurile cum sunt A fi realist. 94 vt (Iae) A se impaca cu situatzia. 95 vt (Pfm; ie) A ~ pe cineva (ceva) de (sau drept)... A considera pe cineva sau ceva drept altceva sau altcineva Si: a confunda. 96 vt (Ie) A ~ (ceva) de nimic A nu acorda importantza unui lucru. 9798 vt (Ie) A (nu) ~ (ceva sau pe cineva) in serios A (nu) trata un lucru sau pe cineva cu seriozitate. 99 vt (D. oameni; subiectul este o stare fizica sau psihica) A fi cuprins de... Si: a apuca a cuprinde. 100 vt (Pop; ie) A ~ pe cineva ceva inainte A copleshi. 101 vt (In superstitzii; d. iele spirite etc.) A paraliza. 102 vt (In superstitzii; d. iele spirite etc.) A uratzi. 103 vt (Pfm; ie) A ~ frica cuiva (sau a ceva) sau reg cu frica (inv) a ~ de frica A se teme de ceva sau de cineva. 104105 vr (Pop; ie) A se ~ de (sau pe) ganduri de mirare A fi cuprins (de ganduri sau) de mirare. 106 vt (Pop; iae) A incepe sa fie ingrijorat Si: a se ingrijora a se nelinishti. 107 vt (Ilv) A ~ foc A se aprinde. 108 vt (Ie) A ~ foc A se supara foarte rau. 109 vt (Pop; fig; ie) Ai ~ ciutul (sau parul) foc cuiva A fi batut foarte rau. 110 vt Ashi insushi ceva. 111 vt (Pop; fig; ie) Ai ~ cuiva apa de la moara A schimba imprejurarile in defavoarea cuiva. 112 vt (Pop; fig; ie) Ashi ~ gura de pe cineva A nu mai certa pe cineva. 113 vt (Pop; ie) Ashi ~ nadejdea A nu mai spera. 114 vt (Fig; ie) Ashi ~ gandul de la... A nu se mai gandi la... 115 vt (Inv; ie) A ~ in laturi A respinge. 116 vt (Inv; iae) A discredita. 117118 vri (ie) Ashi ~ seama sau de seama A se razgandi. 119 vt (Pfm; fig; ie) Ashi ~ lua ochii de la (sau de pe) ceva A se uita in alta parte. 120 vt (Ie) A nushi ~ ochii de la (sau de pe)... A privi insistent ceva sau pe cineva. 121 vt (Inv) A elimina un pasaj dintrun text. 122 vt A nu mai acorda un bine o favoare etc. 123 vt A culege. 124 vt A da jos un obiect. 125 vt (Pfm; ie) A ~ pe cineva in (sau la goana) ori la (sau pe) fuga (sau la fugarit) A goni pe cineva. 126 vt A face sa inceteze sa dispara Si: a desfiintza. 127128 vtr (Ivr) A (se) risipi. 129 vr (D. culori) A se decolora. 130 vt (Inv) A reduce. 131 vt (Pfm; ie) Ashi ~ o grija de cap A scapa de o grija Si: a se elibera. 132 vt (Pfm; ie) A ~ cu mana (ori cu caushul) boala sau durerea suferintza etc. A vindeca rapid pe cineva. 133 vr (Ie) A i se ~ (cuiva) o piatra de pe inima A scapa de o grija de o durere de o suferintza etc. chinuitoare. 134 vt (Pop; ie) Ai ~ cuiva calea (sau drumul) din picioare A scuti pe cineva de a mai face un drum. 135 vt (Ioc a baga) A scoate. 136 vt (Ivp; ie) A ~ sange A face cuiva o incizie lasand sangele sa curga in scop terapeutic. 137 vt (Fam; ie) A ~ cuiva vorba din gura A spune tocmai ce voia sa spuna altcineva. 138 vt (Pop; ilv) A ~ o copie (de pe ceva) A copia. 139140 vt (A imprumuta idei sau) a copia dintrun autor. 141 vt (Inv; ie) A ~ afara A nu tzine seama de faptul k... 142 vt A lipsi pe cineva de ceva Si: a deposeda. 143 vt (Reg; ie) A ~ (Avram) cuiva sporul A impiedica pe cineva sa progreseze sa prospere. 144 vt (Reg; iae) A aduce cuiva ghinion. 145 vt (Pfm; ie) A ~ cuiva painea (sau irg pita) de la gura A lasa pe cineva muritor de foame. 146 vt (Pfm; ie) Ai ~ cuiva mintzile A face pe cineva sashi piarda judecata. 147 vt (Pfm; ie) Ai ~ cuiva ochii vederile (sau vederea) vazul luminile A atrage privirea cuiva orbindul prin frumusetze sau stralucire. 148 vt (Iae) A impresiona puternic pe cineva Si: a ului a zapaci. 149 vt (Pfm; ilv) A ~ cuiva auzul (sau urechile) A asurzi. 150 vt (Pfm; ie) A (i) ~ cuiva cuvantul A intrerupe. 151 vt (Pfm; ie) A(i) ~ cuiva maul A face pe cineva sashi piarda cunoshtintza in urma unei lovituri. 152 vt (Pfm; ie) Ai ~ cuiva piuita (sau piuitul) A lasa pe cineva fara replica. 153 vt (Rar; iae) A ucide. 154 vt (Pfm; ie) A(i) ~ cuiva respiratzia A provoca cuiva o emotzie mare. 155 vt (Pfm; ilv) A ~ cuiva viatza sufletul zilele (pop) a ~ mirul cuiva A ucide. 156 vt (Pfm; ilv) A(shi) ~ (singur) viatza sau zilele A se sinucide. 157 vt (Reg; in superstitzii; ie) A ~ mana de la vite A face k vitele sa nu dea lapte. 158 vt A duce ceva sau pe cineva undeva. 159 vt (Reg; ilv) Ashi ~ talpashitza (reg talpashitzele teshchereaua tarabutzele ori funia in traista) A pleca. 160 vt (Reg; ie) Ashi ~ traista shi ciubucul Se spune despre un om foarte sarac atunci cand paraseshte un loc. 161 vt A duce pe cineva sau ceva cu sine pentru al scapa al ingriji etc. 162 vt (Pop; ie) A ~ pe cineva pe procopseala A tzine pe cineva pe langa sine pentru al ajuta. 163 vt (Reg) A mana vitele. 164 vt (Reg; ie) A ~ in porneala A mana oile la pashune. 165 vt (Pfm; ilv) A ~ la (sau in) armata in (sau militzie) de militzie la oaste catana la catane in catanie la sortzi la numarush A inrola. 166 vt (Pfm; ie) A ~ pe sus A duce pe cineva cu sine fara voia acestuia. 167 vt (Reg; ie) A ~ pe nepusa masa (sau a ~ pe cineva pe nepregatite) A nimeri peste cineva fara veste fara sa fie ashteptat. 168 vt A retzine prizonieri. 169 vt A fura. 170 vt (D. apa vant vijelie etc.) A ridica ceva din locul in care se gaseshte shi al duce departe. 171 vt (Pfm; ie) A ~ pe cineva moartea sau Dumnezeu (sau dracul sau mama dracului) (inv) a se ~ de pe pamant sau ashi ~ cale(a) spre drumul veshniciei A muri. 172 vt (Pfm; ie) La luat dracul (sau mama dracului naiba) Se spune atunci cand cineva se afla intro situatzie critica. 173 vt (Pfm; iae) Se spune atunci cand cineva este la capatul puterilor in urma unui efort fizic foarte mare. 174 vt (Pfm; ie) A ~ pe cineva gura pe dinainte (sau nob inainte) A vorbi prea mult spunand lucruri care nu ar fi trebuit rostite. 175 vt (Pfm; ie) A striga (sau tzipa racni sau a se vaita) cat itzi (sau te) ia gura A striga foarte tare. 176 vt (Pfm; ie) A fugi cat i iau picioarele A fugi foarte tare. 177 vt (Pfm; ie) A ~ ceva inapoi (sau indarat) A recupera. 178 vt (Pfm; ie) Ashi ~ vorba inapoi A se razgandi. 179 vr (D. vopsea) A se lipi. 180 vt (Pop) A se casatori cu cineva. 181 vt (Pop) A duce un trai comun. 182 vt A aduce in posesiunea sa pe cale pashnica shi legala. 183 vr (D. boli) A fi contagioasa. 184 vt A adopta obiceiul de a... 185 vt (Pop; ie) A ~ in cap A pricepe. 186 vt (Pop; iae) A incepe sa faca un lucru cu entuziasm. 187 vt (Pop; iae) A se incapatzana. 188 vt (Pfm; ie) Ashi ~ (asha) in cap A face de capul sau fara sa asculte de nimeni. 189 vt (Pop; ie) Ashi ~ de gand Ashi pune in gand. 190 vr (Pop; ie) A se ~ de ganduri A fi dezamagit de ceva sau cineva. 191 vt (Ilv) A ~ cu chirie A inchiria. 192 vt (Ilv) A ~ cu (sau in) arenda A arenda. 193 vt (C. i. un aliment o bautura) A inghitzi. 194 vt (C. i. un aliment o bautura sau o doctorie) A consuma. 195 vt (Pop; fig; ie) Parca a ~t in arenda vorba Se spune despre cineva care nu lasa shi pe altzii sa vorbeasca. 196 vt (Reg; d. pamant; ie) A ~ in parte A lua in arenda dand proprietarului jumatate din recolta. 197 vt A(shi) face rost de ceva. 198 vt (Pfm; ie) Ial de unde nui Se spune despre ceva care nu se afla la locul lui. 199 vt (Ilv) A ~ masura cuiva Ai masura dimensiunile pentru ai confectziona haine incaltzaminte etc. 200 vt (Pfm; ie) Ai ~ urma cuiva (sau a ceva) A descoperi pe cineva sau ceva cautat. 201 vt (Pfm; ie) Ashi ~ ramasbun ziuabuna etc. A se despartzi de cineva rostind cuvinte de ramasbun. 202 vt (Pop; ie) Ashi ~ timp Ashi face timp pentru a indeplini ceva. 203 vt (Ie) A ~ la cunoshtintza A fi inshtiintzat. 204 vt (Ivr; ilv) A ~ obraz A se obraznici. 205 vt (Ivr; ial) A indrazni. 206 vt (Ie) A ~ lectzii A studia o disciplina cu ajutorul unui profesor. 207208 vt (Ie) A ~ o nota buna (sau rea) A obtzine o nota (buna sau) rea. 209 vt (Pop; ie) Ashi ~ masuri A se proteja. 210 vt (Ilv) A ~ initziativa A fi primul care incepe o actziune care propune o idee etc. 211 vt (Ie) A comanda A fi numit la conducerea unei unitatzi sau actziuni militare. 212 vt (Ie) Ai ~ cuiva comanda A inlatura pe cineva de la comanda unei unitatzi militare. 213 vt (Pex; iae) A inlatura pe cineva de la un post de raspundere. 214 vt (Ie) A ~ (ceva) in primire A primi un lucru asumandushi raspunderea pentru buna lui pastrare. 215 vt Ashi ~ raspunderea A se declara shi a se socoti raspunzator de ceva. 216 vt (Ie) A nu shti de unde sa iei pe cineva A nushi aduce aminte in ce imprejurare a cunoscut pe cineva. 217 vt (Ivr) A procura cuiva ceva. 218 vt A cumpara. 219 vt (Ilv) A ~ cu imprumut (pe sau in) datorie in (sau pe credit inv pe credintza pe cambie etc). A imprumuta de la cineva. 220 vt A percepe o taxa un impozit etc. 221 vt A sechestra. 222 vt A confisca. 223 vt (C. i. o persoana) A angaja pe cineva intrun serviciu. 224 vt (Pfm; ie) A ~ pe cineva partash (sau tovarash) A face pe cineva asociat. 225 vt (Pfm; ie) A ~ la joc (sau la dans) A invita la dans. 226 vt (Pop; ie) A ~ pe cineva pe garantzie sau pe (inv in) chezashie pe credintza A garanta pentru cineva. 227 vt (Pop; ie) A ~ martor (sau in marturie) pe cineva A se servi de cineva k martor. 228 vt Ashi apropia pe cineva sufleteshte Si: a infia. 229 vt A calatori cu un mijloc de transport. 230 vt (Ilv) A ~ loc A se asheza pe un scaun. 231 vt (Ilv) Ashi ~ angajamentul A se angaja. 232 vt (Ie) A ~ puterea A prelua conducerea unei armate institutzii a unui stat etc. (prin abuz lovitura de stat etc). 233 vt (Pop; ilv) A ~ grija unui lucru A se angaja sa aiba grija de ceva. 234 vt (Inv; ie) A ~ cu sufletul sau A jura. 235 vt (Inv; iae) A pune la contributzie. 236 vt (Pfm; ie) A ~ ceva asupra sa sau (inv spre sine) Ashi asuma o raspundere obligatzie o vina etc. 237 vt (D. o demnitate o functzie etc.) Ashi aroga. 238 vt (Inv; ie) A shio ~ asupra A baga in cap. 239 vrr (Inv; ilv) A se ~ la prinsoare (sau la ramashag) A paria. 240 vt Ashi insushi un lucru strain Si: a apuca a fura a rapi. 241 vt (Reg; ie) A ~ cu hapca (sau cu japca) sau (inv) cu jacul Ashi insushi ceva repede shi pe nedrept. 242 vt (C. i. o cetate o tzara etc.) A cuceri cu asalt. 243 vt A primi. 244 vt (Ilv) A ~ in gazda A primi in gazda Si: a gazdui. 245 vt A primi spre pastrare o suma de bani. 246 vt A primi o marfa in comision. 247 vt A obtzine. 248 vt A cashtiga. 249 vt (Pfm; ie) Ashi ~ numele (inv nashterea) A se trage din... 250 vt (Iae) A purta un nume care aminteshte de... 251 vt (Pop; Ie) A ~ hasna (sau folos) din ceva A profita de ceva. 252 vt (Ie) A ~ aspectul infatzisharea etc. A se prezenta sub aspectul infatzisharea etc. 253 vt (Iae) A da impresia Si: a parea. 254 vt (Ie) A ~ un nou aspect o noua forma A se transforma. 255 vt (Pfm; ie) A ~ o mina buna A arata mai bine la fatza. 256 vt (Inv; ilv) A ~ izbanda A invinge. 257 vt (Ilv) A ~ sfarshit (sau inv savarshirea) A se termina. 258 vt (Inv; ilv) A(shi) ~ tamaduirea A se vindeca. 259 vt (Inv; ilv) A ~ izbavirea A se elibera. 260 vt (Ivp; d. o femeie sau femela) A concepe. 261 vt (Inv; ilv) A ~ in pantece A ramane insarcinata. 262 vt (Ilv) A ~ grau (porumb) A recolta. 263 vt A obtzine ceva in urma unei solicitari cereri staruintze Si: a capata. 264 vt (Irg; ie) A ~ o naframa A fi ocarat. 265 vt (Pop; ie) A (o) ~ in nas (sau a ~ peste nas) A primi mustrari aspre. 266 vt (Pfm; ie) A o ~ pe coaja (sau la ceafa) A primi bataie. 267 vt A primi inapoi Si: a relua. 268 vt A primi in dar Si: a capata. 269 vt (Inv; ie) A ~ primire de A accepta. 270 vt (Ilv) A ~ de veste A afla. 271 vt (D. ambarcatziuni; ie) A ~ apa A se umple de apa. 272 vt (Pop; ie) A ~ apa la galoshi A o patzi. 273 vt (Ivp) A accepta. 274 vt (Inv; ie) A ~ un lucru in pretz A accepta un obiect in loc de bani pentru o datorie. 275 vt (Inv; ie) A ~ de cuvant A asculta de cineva. 276 vt A obtzine un anumit pretz la vanzarea sau confectzionarea unui obiect. 277 vt (C. i. o boala parazitzi etc.) A contracta. 278 vt (D. capacitatea unui vas sau d. un gol) A cuprinde. 279 vt (Ilv) A o ~ (de la inceput) A incepe. 280 vr (Pfm; ie) A se ~ de (sau la) ceva A se apuca de ceva. 281 vr (Pop; ie) A se ~ cu cineva A fi ocupat cu cineva. 282 vr (Pop; iae) A incepe sa se certe cu cineva. 283 vt (Ie) A ~ hainele la purtare A incepe sa poarte hainele. 284 vt (Ilv) A ~ ofensiva A incepe o lupta ofensiva. 285 vt (Ilv) A ~ cuvantul A incepe sa vorbeasca. 286 vt (Ilv) A ~ vorba despre... A aduce vorba despre... 287 vt (Pop; ie) A (o) ~ cu gura inainte A raspunde fara a lasa pe altul sa vorbeasca. 288 vt (Pop; ie) A ~ vorba mai inainte A continua vorba. 289 vr (Pop; ie) A se ~ la (sau de vorba cu cineva) A intra in vorba cu cineva. 290 vr (Ie) A se ~ in (sau de) gura (cu cineva) A se certa cu cineva. 291 vt (Ilv) A ~ pe cineva la bataie (sau la palme pumni etc.) A incepe sa bata pe cineva. 292 vr (Ilv) A se ~ la lupta (la bataie sau la tranta) A se bate corp la corp cu cineva. 293 vt (Reg; ie) A ~ (la depanat sau la descantat) A mustra. 294295 vtr (Ilv) A (se) ~ la (in) cearta (inv; in cuvinte la sfada la hartza) A incepe cearta. 296 vr (Ilv) A se ~ la intrecere A se intrece. 297298 vtr (Incoativ; d. fiintze in mishcare) A porni intro anumita directzie Si: a apuca a pleca (inv) a purcede. 299 vt (Ilv) A o ~ din loc A porni rapid. 300 vt (Ial) A innebuni. 301 vt (Irg; ilv) A o ~ in porneala A porni brusc. 302 vt (Ivp; ie) Ashi ~ calea in picioare A pleca. 303 vr (Inv; fig; ie) A se ~ pre cineva A apela la cineva. 304 vt (D. pretzuri; ie) A o ~ la vale A scadea. 305 vt (Fig; urmat de determinari care arata o orientare o preocupare; ie) A ~ drumul A se apuca de... 306 vt (Fig; ie) A ~ drumul ulitzei A umbla fara tzinta. 307 vt (Fam; ie) A o ~ inainte (sau ashi ~ drumul inainte) A continua drumul. 308 vt (Fam; ie) A o ~ inainte cu ceva A continua. 309 vt A merge inaintea altuia sau altora pentru ai conduce. 310 vt (Fam; ie) A io ~ cuiva inainte (pop pe dinainte) A sosi inaintea cuiva Si: a intrece. 311 vt (Pfm; ie) A o ~ peste camp A se abate de la subiectul vorbirii Si: a aiura. 312 vt (Fig; ie) A o ~ pe alta cale A se abate de la drumul cel bun. 313 vr (Inv; d. grupuri de persoane; ie) A se ~ intro parte A se izola de ceilaltzi. 314 vt (Pop; ie) Ashi ~ randul A se asheza in shir. 315 vt (Reg; ie) A o ~ habauca A vagabonda. 316 vt (Pfm; ilv) A o ~ la (sau pe picior) sau a o ~ la sanatoasa (sau la goana) (inv) a o ~ la papuc ori ashi ~ papucii A fugi. 317 vt (Pfm; ie) A o ~ la (sau pe picior) A porni la un drum lung. 318 vt (Pfm; ilv) A o ~ razna sau a(shi) ~ campii A innebuni. 319 vt (Mai ales d. cai; ilv) A o ~ la galop la trap A incepe sa mearga la trap la galop etc. 320 vt (Ie) A o ~ la dreapta (stanga) A coti la dreapta sau la stanga. 321 vt (Pfm; ie) A(shi) ~ campii A(shi) pierde cumpatul. 322 vt (D. cai sau un vehicul) A fi in stare sa parcurga. 323 vt (D. vederi) A cuprinde. 324 vr (Fam; ie) A se ~ dupa cineva (sau ceva) A merge in urma cuiva sau a ceva. 325 vt (Pop; iae) A merge impreuna cu cineva Si: a insotzi. 326 vt (Fam; ial) A supraveghea pe cineva. 327 vt (Fam; iae) A fugi dupa cineva Si: a alunga a fugari a urmari. 328 vt (Fam; iae) A asculta de cineva. 329 vt (Fig; iae) A imita pe cineva. 330 vt (Fig; iae) Ai pasa de cineva. 331 vt (Fam; ie) A (o) ~ (pe) urma cuiva A semana cu cineva 332 vt (Iae) A imbratzisha aceeashi meserie aceleashi preocupari cu cineva. 333 vr (Ivp; ie) A se ~ (impreuna) cu cineva A pleca la drum impreuna cu cineva. 334 vr (Pop; iae) A se intovarashi cu cineva. 335 vr (Pop; iae) A se atasha de cineva. 336 vr (Pop; ie) A se ~ de ochi cu... A se indragosti de cineva. 337 vr (Mol; ie) A se ~ cu cineva sau ceva Ashi petrece vremea cu cineva sau ceva. 338 vr (Mol; iae) A se destainui cuiva. 339 vr (Mol; iae) A se distra. 340 vr (Fam; ie) A se ~ cu una cu alta A vorbi de toate. 341 vr (Pop; ie) A se ~ la ceva A se indemna la ceva. 342343 vrt(a) (ie) A (se) ~ aminte A fi atent la cineva sau ceva Si: a cerceta a observa. 344 vt (Iae; shie a ~ intru minte) A tzine seama de ceva Si: a considera. 345 vt (Reg; ie) A ~ intru minte A intzelege. 346 vt (Ilv) A ~ apararea A apara. 347 vt (Ilv) A ~ atitudine A adopta o pozitzie clara. 348 vt (Iuz; ilv) A ~ o baie A face baie. 349 vt (Ilv) A ~ o hotarare A hotari. 350 vt (Inv; ilv) Ashi ~ inceputul A incepe. 351 (Inv; ilv) Ashi ~ indrazneala A indrazni. 352 vt (Ilv) Ashi ~ inima in dintzi A indrazni. 353 vt (Ilv) A ~ la intzelegere A cadea de acord. 354 vt (Ilv) A ~ pe cineva la intrebare (sau intrebari) A chestiona. 355 vt (Fam; ilv) A o ~ pe maneca A se speria. 356 vt (Pfm; ilv) A ~ nas (sau ashi ~ nasul la purtare) A se obraznici. 357 vt (Reg; ie) A ~ (pe cineva) de olac A grabi pe cineva. 358 vt (Fam; ilv) A ~ parte A participa. 359 vt (Pfm; ilv) Ai ~ cuiva pielea A distruge. 360 (Pfm; ial) vt A ucide. 361 (Pfm; ial) A saraci. 362 vt (Pop; ie) Ai ~ cuiva porumbul de pe foc A dejuca planurile cuiva. 363 vt (Inv; ilv) A ~ satziu A se satura. 364 vt (Ilv) A ~ in scris A procura o dovada scrisa despre ceva. 365 vt (Pfm; ie) A ~ din (sau de) scurt pe cineva A obliga pe cineva sa se justifice. 366 vt (Ilv) A ~ (in) seama A fi atent la ceva. 367 vt (Ilv) A ~ parte A participa. 368 vt (Inv; ilv) A ~ stricaciune A se strica. 369 vt (Inv; ie) A ~ la tarbaca A bate rau pe cineva. 370 vt (Ial) Ashi bate joc de cineva. 371 vt (Pop; ie) A shio ~ in traista Ashi insushi ceva. 372 vt (Reg; ie) A ~ pe cineva de tzuluc A parui pe cineva. 373 vt (Pop; c. i. femei) A poseda. 374 vt (D. vanat infractori etc.; ie) A ~ urma A afla date despre locul in care se afla. 375 vr (Ie) Ashi ~ zborul A porni in zbor. 376 vr (Fig; iae) A parasi o ruda un prieten etc. stabilinduse in alta parte. 377 vr (Fig; iae) A pleca in graba. 378 vt (Pop; ie) A ~ hainele la purtare A imbraca in toate zilele hainele de sarbatoare. 379 vt (Inv; ie) A ~ veste (sau scrisoare raspuns etc.) A primi veste scrisoare raspuns etc. 380 vt A prelua. 381 vt (Trv; a femei; ie) A o ~ in gura A face sex oral. 382 vt (C. i. organe tzesuturi) A preleva.

LUÁ iau vb. I. Tranz. I. 1. A prinde un obiect in mana spre al tzine (shi a se servi de el) sau spre al pune in alta parte. ◊ Expr. A lua alta vorba = a schimba (cu dibacie) subiectul unei discutzii. A(shi) lua picioarele la spinare = a pleca (repede) de undeva. A lua pushca la ochi (sau la catare) = a pune arma in pozitzie de tragere a se pregati sa traga cu arma; a ochi. Ashi lua palaria (din sau de pe cap) = a saluta. A lua pasarea din zbor se spune despre un vanator foarte iscusit bun ochitor. Ashi lua nadejdea (de la cineva sau de la ceva) = a renuntza la ceva a nu mai spera. Ashi lua seama sau (intranz.) ashi lua de seama = a se razgandi. A nushi lua ochii de la (sau de pe)... = a privi insistent. Ashi lua o grija de pe cap = a scapa de o grija a se elibera. Ai lua cuiva (o suferintza) cu mana = a face sai treaca cuiva (o suferintza) imediat. (Refl.) A i se lua (cuiva) o piatra de pe inima se spune cand cineva a scapat de o grija chinuitoare. ♦ A apuca pe cineva sau ceva cu mana; a cuprinde cu bratzul (de dupa...); p. ext. a inhatza a inshfaca. ◊ Expr. (Fam.) A lua purceaua de coada = a se imbata. (Refl. recipr.) Potzi sa te iei de mana cu el = ai aceleashi apucaturi k el. A se lua de cap (sau de piept) cu cineva = a se incleshta la bataie cu cineva; a se certa in mod violent cu cineva. A se lua (cu cineva) la tranta = a se lupta (cu cineva) corp la corp. 2. A manca (pe apucate) a inghitzi din ceva; spec. a inghitzi o doctorie. ◊ Expr. A (o) lua la masea = a bea peste masura. 3. A imbraca a pune pe sine o haina etc. ◊ Expr. A lua hainele la purtare = a imbraca in toate zilele hainele de sarbatoare. (Fam.) Ashi lua nasul la purtare = a se obraznici. II. 1. A scoate ceva din locul in care se afla; a smulge a desprinde. ♦ Refl. (Rar) A inceta sa mai existe; a disparea. 2. A scoate ceva in cantitate limitata. ◊ Expr. A lua (cuiva) sange = a face sa curga printro incizie o cantitate de sange (pentru a obtzine o descongestionare pentru analize etc.). 3. A deposeda pe cineva de un lucru (fara intentzia de a shil insushi). ◊ Expr. Ai lua (cuiva) comanda = a inlatura (pe cineva) de la un post de raspundere in special de la comanda unei unitatzi militare. Ai lua (cuiva) ochii (sau vazul vederile) = a fermeca (pe cineva) a orbi prin stralucire a impresiona foarte puternic a zapaci a ului pe cineva. Ai lua (cuiva) viatza (sau sufletul zilele) = a omori. Ashi lua viatza (sau zilele) = a se sinucide. ♦ (Pop.) A face sa paralizeze a paraliza o parte a corpului. III. 1. Ashi insushi ceea ce i se cuvine a pune stapanire pe ceva; p. ext. a primi a capata. 2. A(shi) face rost de ceva; a gasi pe cineva sau ceva. ◊ Expr. Ial daca ai de unde (sau de unde nui) se spune despre cineva (sau despre ceva) care nu se mai gaseshte acolo unde era mai inainte. (Fam.) A nu shti de unde sa iei pe cineva = a nutzi aduce aminte in ce imprejurare ai cunoscut pe cineva. 3. A cumpara. 4. A incasa o suma de bani. 5. Ashi insushi un lucru strain. 6. A cuceri; a ocupa. ♦ A ataca intrun anumit fel sau cu o anumita arma. 7. A angaja pe cineva; a folosi un obiect pentru un timp determinat contra plata. ◊ Expr. A lua (pe cineva) partash = ashi asocia (pe cineva) intro intreprindere. A lua (pe cineva) pe procopseala = a angaja (pe cineva) fara salariu cu promisiunea de al capatui. ♦ A invita pe cineva la joc la dans. ♦ A primi pe cineva la sine; a contracta o legatura de rudenie cu cineva. ♦ Refl. recipr. A se casatori. 8. A se angaja a se insarcina (cu ceva). ◊ Expr. A lua comanda = a fi numit la conducerea unei unitatzi sau actziuni (militare). A lua (un lucru) in primire = a primi un lucru asumandushi raspunderea pentru buna lui pastrare. Ashi lua raspunderea = a se declara shi a se socoti raspunzator de ceva. (Refl. recipr.) A se lua la sfada (sau la cearta etc.) = a se certa. 9. A contracta o boala molipsitoare. 10. (Despre vase) A avea o anumita capacitate a cuprinde. 11. (In expr. shi loc. vb.) A lua masura (sau masuri) = a fixa prin masuratori exacte dimensiunile necesare pentru a confectziona un obiect. A lua (ceva) cu chirie = a inchiria. A lua (ceva) in arenda = a arenda. A lua parte = a participa. A lua pilda = a imita exemplul altuia. A lua obiceiul (sau naravul etc.) = a se obishnui sa... A lua (pasaje sau idei) dintrun autor = a reproduce intro scriere sau intro expunere proprie idei extrase din alt autor (indicand sursa sau insushindushi pasajul in mod fraudulos). A lua fiintza = a se infiintza. A lua sfarshit = a se termina. A lua infatzisharea (sau aspectul etc.) = a parea a da impresia de... A lua un nou aspect o noua forma etc. = a se schimba a se transforma. Ashi lua numele de la... = a purta un nume care se leaga de... care aminteshte de... A lua o nota buna (sau rea) = a obtzine o nota buna (sau rea). A lua apa = (despre ambarcatzii) a avea o spartura prin care intra apa a se umple de apa. A lua foc = a se aprinde. (Inv.) A lua veste (sau scrisoare raspuns etc.) = a primi veste (sau scrisoare raspuns etc.). IV. 1. A duce cu sine. ◊ Expr. Ashi lua ziua buna = a se despartzi de cineva rostind cuvinte de ramas bun. Ashi lua traista shi ciubucul se zice despre un om foarte sarac care pleaca fara sa aiba ce sa duca cu el. Ashi lua talpashitza (sau catrafusele etc.) = a pleca repede dintrun loc; a o shterge. A lua (pe cineva) la (sau in) armata = a inrola un recrut. A lua (pe cineva) pe sus = a lua (pe cineva) cu fortza. A lua (pe cineva) pe nepusa masa = a lua (pe cineva) fara veste cu fortza. Al lua moartea sau Dumnezeu (ori depr. dracul naiba) = a muri. La luat dracul (sau mama dracului naiba) se spune cand cineva este intro situatzie critica sau la capatul puterilor (din cauza unui efort prea mare). (In imprecatzii) Lualar naiba! ♦ A duce cu sine una sau mai multe persoane cu rolul de insotzitor. ◊ Expr. A lua (pe cineva) cu binele (sau cu frumosul cu binishorul cu incetishorul etc.) = a proceda cu tact cu blandetze a trata (pe cineva) cu menajamente. A lua (pe cineva) cu raul = a se purta rau (cu cineva). A lua pe cineva cu magulele sau (refl.) a se lua pe langa cineva cu binele = a maguli pe cineva (pentru ai cashtiga bunavointza). A lua (pe cineva) sub ocrotirea (sau sub aripa) sa = a ocroti (pe cineva). A lua (pe cineva sau ceva) in batjocura (sau in bataie de joc in ras in zeflemea peste picior etc.) = ashi bate joc de cineva. A lua (pe cineva) cu amenintzari = a amenintza (pe cineva). A lua (pe cineva) la rost (sau la trei parale la refec la trei pazeshte la socoteala etc.) = a mustra (pe cineva) ai cere socoteala. A lua (pe cineva) pe departe = a incepe (cu cineva) o discutzie pe ocolite cu scopul de a obtzine ceva de la el sau de ai comunica ceva neplacut. Nu ma lua asha! = nu ma trata numi vorbi in felul acesta nepotrivit. A o lua de buna = a considera k este asha cum se spune a primi a accepta un lucru k atare. A lua (ceva) de nimic = a nu lua in serios. A lua (ceva) in nume de bine (sau de rau) = a judeca un lucru drept bun (sau rau). A lua (pe cineva sau ceva) de (sau drept)... = a considera (pe cineva sau ceva) drept altcineva sau altceva; a confunda. A lua lucrurile (asha) cum sunt = a se impaca cu situatzia. ♦ Refl. (Despre vopsele) A se desprinde a se shterge (shi a se lipi pe altceva). 2. (Despre vehicule) A transporta pe cineva. V. A incepe a porni sa... ♦ (Despre manifestari fizice sau psihice) A cuprinde (pe cineva). ◊ Expr. Al lua ceva inainte = al cuprinde al copleshi. A lua frica cuiva (sau a ceva) = a se teme de cineva (sau de ceva). (Refl.) A se lua de ganduri = a incepe sa fie ingrijorat a se ingrijora; a se nelinishti. VI. 1. (Construit cu pronumele „o” cu valoare neutra) A pleca a porni. ◊ Expr. A o lua din loc (sau la picior) = a pleca repede. A o lua la fuga = a porni in fuga in goana. A o lua la galop (sau la trap la pas) = a porni la galop (sau la trap la pas). (Reg.) A o lua in porneala = a porni la pascut. A o lua inainte = a merge inaintea altuia sau a altora (pentru ai conduce). A io lua (cuiva) inainte (sau pe dinainte) = a intrece (pe cineva). Ashi lua zborul = a porni in zbor; fig. a pleca repede; a parasi (o ruda un prieten) stabilinduse in alta parte. (Refl.) A se lua dupa cineva (sau ceva) = a) a porni in urma cuiva (sau a ceva); b) a se alatura cuiva; c) a urmari a alunga a fugari; d) a porni undeva orientanduse dupa cineva sau dupa ceva; fig. a imita pe cineva a urma sfatul cuiva. (Refl. recipr.) A se lua cu cineva = a) a pleca la drum cu cineva; b) a se intovarashi a se asocia cu cineva. (Refl.) A se lua cu cineva (sau cu ceva) = ashi petrece vremea cu cineva (sau cu ceva) shi a uita de o grija de o preocupare etc. a se distra. A se lua cu vorba = a se antrena intro conversatzie uitand de treburi. ♦ A se indrepta intro directzie oarecare; a coti spre... A luato la deal. ♦ (Despre cai de comunicatzie shi ape curgatoare) Ashi schimba directzia. Drumul o ia la dreapta. 2. A merge a parcurge. ◊ Expr. A(shi) lua campii = a pleca la intamplare fara nici un tzel (de desperare de durere etc.); a ajunge la desperare. [Pr.: lua. Prez. ind.: iau iei ia luam luatzi iau; prez. conj. pers. 3: sa ia] Lat. levare.

LUÁ iau vb. I. Tranz. I. 1. A prinde un obiect (in mina) spre al tzine (shi a se servi de el) sau spre al pune in alta parte. Baiatul lua frigarea din mina surorusei. ISPIRESCU L. 340. Moshneagul... ishi ia toiagul batrinetzelor in mina. CREANGA P. 80. Sameni a fi shtiind de unde sa iei lucrul shi unde sal pui. id. ib. 152. De cind in ai semanat Boalan oase miai bagat; Ia zau coasa shil coseshte De boala ma mintuieshte! JARNÍKBIRSEANU D. 457. ◊ Expr. A lua armele v. arma. A lua alta vorba = a schimba (cu dibacie) obiectul unei discutzii. Fetele atunci au luat alta vorba. CREANGA P. 209. ◊ (Urmat de determinari care arata locul unde se afla sau unde se ashaza obiectul instrumentul cu care se apuca etc.) I se facu mila de biata pasarica... o lua de jos shi o baga in sin. ISPIRESCU U. 12. [Fata] ishi ia lada in spate shi se intoarna spre casa parinteasca cu bucurie. CREANGA P. 290. El alerga dupa ea o prinse shi luindo in coarne o arunca in leaganul de matasa ce purta in spinare. SHEZ. I 162. Daca vazui shi vazui Imi luai coasa din cui. ALECSANDRI P. P. 259. ◊ Expr. Ashi lua picioarele la spinare = a pleca (repede) de undeva. A lua (cuiva) vorba din gura v. gura. A lua pushca la ochi (sau la catare) = a se pregati sa traga (cu arma). A lua (pe cineva) la ochi v. ochi. Ashi lua palaria (din sau de pe cap) = a saluta. Intra inlauntru shi nici nushi lua palaria de pe cap. RETEGANUL P. I 9. A lua pasarea din zbor = a impushca pasarea in zbor; a fi foarte bun ochitor. ♦ (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» aratind partea de care se apuca) A apuca (pe cineva sau ceva) cu mina. Il lua de git se asheza pe genunchii lui shil saruta. VLAHUTZA O. A. 111. Atunci shtiu imparatul k aceshti copii sint copiii lui i lua de dupa grumazi shi i saruta fierbinte. RETEGANUL P. II 39. Ishi ia boii de funie shi porneshte cu ei spre tirg. CREANGA P. 39. ◊ Expr. A lua taurul de coarne v. taur. (Familiar) A lua purceaua de coada = a se chercheli a se imbata. A lua (pe cineva) in unghii v. unghie. (Refl.) A se lua de git cu cineva v. git. A se lua de cap (sau de piept) cu cineva = a se incleshta la bataie a se bate (unul cu altul). Tot beu pina sembata SHi apoi se ieu de cap. SHEZ. I 211. A se lua (cu cineva) la trinta = a se lupta (cu cineva) corp la corp. Aceshti nelegiuitzi... il silea sa se ía la trinta cu dinshii. ISPIRESCU U. 54. Potzi sa te iei de mina (cu cineva) = ai aceleashi apucaturi rele (k cineva). ◊ (Instrumentul actziunii este altul decit mina) Calul meu... ma lua cu dintzii de pe la spate de haine. ISPIRESCU L. 303. ◊ Expr. A lua foc cu gura v. foc. Ashi lua inima in dintzi v. dintzi. 2. A minca sau a bea a inghitzi. Luind imparatul shi imparateasa leacurile sau intors veseli la palat. ISPIRESCU L. 2. Hai degraba Saftico sa luam un ceai. ALECSANDRI T. 88. ◊ (Precizat prin «in gura») Bucatele leau facut afumate arse shi sleite de nu mai era chip sa le poata lua cineva in gura. CREANGA P. 292. ◊ Absol. Ne ashezaram la masa shi incepuram a lua care de unde apucaram. HOGASH DR. II 31. Ajungate jalea mea Mindrutzo la cina ta; Cind vei lua cu lingura Sa te doara inima. HODOSH P. P. 130. Maicutza masa miau pus Iau o data doua ori SHiam oftat de noua ori. SEVASTOS C. 176. ◊ Expr. A lua masa v. masa. A (o) lua la masea = a bea peste masura. Vorbele dascalului Pandele pareau rostite in vint potrivite cu felul sau de a fi cind o lua la masea. PAS Z. I 225. A lua credintza v. credintza. A lua aer v. aer. 3. (Cu privire la obiecte de imbracaminte) A imbraca a pune pe sine. Ishi lua pe umeri un sumaiesh. SADOVEANU B. 31. Mosh Nichifor... ishi ia cojocul intre umere. CREANGA P. 114. Deshi eram negata am luat un shal shi am primito. NEGRUZZI S. I 50. ◊ Expr. A lua hainele la purtare = a incepe a purta in toate zilele hainele de sarbatoare. (Familiar) Ashi lua nasul la purtare = a se obraznici. II. 1. A da la o parte a inlatura a indeparta. Iami friul din cap shil pune bine shi cind vei avea lipsa de mine numai scutura friul. RETEGANUL P. II 12. SHiau luat mina de la ochi. SBIERA P. 96. ◊ Refl. pas. Fig. Dodata vaz k mi se ia De pre simtziri neagra perdea. VACARESCU P. 446. ◊ Expr. Ai lua (cuiva) apa de la moara v. apa. Ashi lua nadejdea (de la rar despre cineva sau de la ceva) = a renuntza la ceva ashi pierde nadejdea a nu mai spera sa obtzina ceva. Dea veni turturica mea inainte... ietzi nadejdea despre mine. CREANGA P. 273. De corabieri neam luat nadejdea. TEODORESCU P. P. 164. Iatzi nadejdea de la mine K eu nu mai shtiu de tine. JARNÍKBIRSEANU D. 338. Ashi lua gindul ( de la ceva sau cineva) v. gind. Ashi lua seama sau (intranz.) ashi lua de seama = a se razgindi. Vinovatul a fost el caci dupa marturisirea din parc nu shia luat seama shi nu sa dezmeticit nici a doua zi. GALACTION O. I 389. Se gindea mereu sashi croiasca drum pina in gradina... Dar mereu ishi lua seama. REBREANU I. 24. A nushi lua ochii de la (sau de pe)... = a nushi abate privirea de la ceva sau de la cineva a nu se uita in alta parte. Eminescu il priveshte lung milos nushi poate lua ochii de la el. VLAHUTZA O. A. 442. Oaspetzii nushi mai luau ochii de la dinsa. ISPIRESCU L 39. ◊ (Scopul inlaturarii este de a scapa pe cineva de al elibera de ceva de al linishti) Ial de pe capul meu. CREANGA P. 66. Numai puiu cu vederea Mio luat toata durerea. SHEZ. III 20. ◊ Expr. Ashi lua o grija de pe cap = a scapa de o grija. (In comparatzii) Ai lua cuiva (o suferintza) cu mina = a ajuta pe cineva care sufera facind sai treaca imediat suferintza. Se shterse o data [cu naframa] shi indatai trecu osteneala k shi cum ai fi luato cu mina. BOTA P. 98. Parcatzi ia cu mina aleanul de la inima. SHEZ. III 108. (Refl.) A i se lua (cuiva) o piatra de pe inima se zice cind cineva a scapat de o grija chinuitoare. ♦ A face sa nu mai fie in locul unde a fost a scoate ceva din locul in care se afla; a smulge a desprinde. Copilul lua un bumb de argint de pe camasha shii zise babei: Na mamuca! RETEGANUL P. II 38. FatFrumos i lua un picior cu sageata. ISPIRESCU L. 5. Umbli dupa cai mortzi sa le iei potcoavele. CREANGA P. 194. ♦ Refl. (Rar) A inceta de a mai exista a disparea. Iarna nu sa mai luat. SADOVEANU P. S. 12. 2. A scoate ceva in cantitate limitata. Cind a vrut fata sa puie mina pe pahar shi sa ieie apa... apa din fintina intro clipa a secat. CREANGA P. 293. Ea lua o mina de lacrimi din baie. EMINESCU N. 28. Apan donitze lua SHindarat k se uita. BIBICESCU P. P. 264. ◊ Expr. A lua (cuiva) singe = a lasa cuiva singe v. lasa. 3. A deposeda (pe cineva) de un lucru (fara intentzia de a shil insushi) a lipsi (pe cineva) de ceva a priva de un bun de un drept de o favoare. Ia luat permisul de circulatzie. (Fig.) In fatza vijeliei tzishneau peste mare rafale de vint; i luau luciul k shi cum cineva ar fi aruncat pumni de nisip peste o oglinda. DUMITRIU P. F. 15. ◊ Expr. Ai lua (cuiva) comanda = a inlatura pe cineva de la un post de raspundere (in special de la comanda unei unitatzi militare). Ai lua (cuiva) mintzile v. minte. Ai lua (cuiva) ochii (sau vazul vederile) = a fermeca (pe cineva) a orbi prin stralucire. Un pat cu totul shi cu totul de aur impodobit cu pietre de rubin smarand shi diamant cit pumnul de mari care straluceau detzi lua ochii. POPESCU B. III 70. Pe tzol toarna o movila de galbeni cari straluceau la soare detzi luau ochii. CREANGA P. 69. Ai lua (cuiva) auzul v. auz. Ai lua (cuiva) piuitul v. piuit. Ai lua (cuiva) viatza (sau zilele) = a omori a ucide. O satzi iau zilele K satzi lashi Copilele SHi satzi faci Nepoatele Satzi plinga pacatele. TEODORESCU P. P. 598. Ashi lua viatza (sau zilele) = a se sinucide. Am descoperit cabina aceea in care cu o saptamina inainte o femeie ishi luase zilele. C. PETRESCU S. 5. ♦ (In superstitzii; complementul indica o parte a corpului) A face sa paralizeze sa damblageasca; a poci. Ielele iau luat gura shi picioarele. CREANGA P. 15. Vro vraja shtie... Ori vro minatzi ia ori glasul. CONTEMPORANUL III 887. III. 1. Ashi insushi ceea ce se cuvine a pune stapinire pe ceva; p. ext. a primi a capata. Luind de zestre nishte mere de aur... le rasadise. ISPIRESCU U. 59. Mai bine iatzi banishorii shi cautatzi de nevoi. CREANGA P. 49. Mergi satzi iei dreapta rasplata. ALECSANDRI P. I 198. Veseli acum ashteptam Drept osteneala ospatz sa luam. TEODORESCU P. P. 140. ◊ (Complementul e un abstract) Dacolo au luat carturarii vorba. ISPIRESCU U. 84. 2. A(shi) face rost de ceva a(shi) procura ceva; a gasi (pe cineva sau ceva). De unde era sa le iei... toate aceste sa fi fost in locul lui Robinson? DRAGHICI R. 45. Cinstite vornice de casa... Cind te vom cauta Sa navem de unde te lua! TEODORESCU P. P. 180. (Absol.) A inceput a cotrobai prin chilna carutzei sa gaseasca nishte fringhie dar de unde sa iei daca nai pus? CREANGA P. 125. ◊ Expr. Ial daca ai de unde (sau de unde nui) se zice despre cineva (sau despre ceva) care nu se mai gaseshte acolo unde era mai inainte unde se shtia k poate fi gasit. (Familiar) A nu shti de unde sa iei pe cineva = a nutzi putea aduce aminte in ce imprejurare ai cunoscut pe cineva. ♦ A se impovara (cu ceva neplacut). Cite pasarele zboara Toate zic: Bade tensoara! Numai biata rindunea Ea din guraasha zicea: Bade nutzi lua belea! SHEZ. I 103. Ce sami iau pe cap necaz? SEVASTOS C. 119. 3. A cumpara. Gatita... cu flori de cutie luate din TirguJiu. MACEDONSKI O. III 137. Fetei moshului nui lua nimic pentru k nu vrea baba sa lese pe moshneag sai cumpere shi ei cite ceva. SBIERA P. 211. A plecat... mergind iar marfa sa ia Din alte tzari departate. PANN P. V. II 59. ◊ Fig. Dracul negru teo shtiut K ai gura de vindut K shi eu miash fi luat Pe vreo zi de secerat. JARNÍKBIRSEANU D. 368. 4. A incasa o suma de bani. ♦ A sechestra a popri a confisca. Boiin rit shi eu la mindra Vin juratzii sami ia tzundra. JARNÍKBIRSEANU D. 370. ◊ Expr. Ai lua (cuiva) shi camasha de pe el v. camasha. Ai lua (cuiva) shi cenusha din vatra v. cenusha. 5. Ashi insushi un lucru strain; a fura. Vil pot lua shi cu puterea dar nu voi. RETEGANUL P. I 15. [Hotzul] luase ce luase dara tot mai ramasese. ISPIRESCU L. 74. ◊ (Urmat de un partitiv) Mai rar om care sa poata lua dintrinsele. CREANGA P. 211. ◊ Absol. Trage podul mai podar Sa trec la al circiumar... K e putred de bogat SHi sai iau nu e pacat. TEODORESCU P. P. 293. ◊ Expr. A lua (ceva) cu japca (sau cu hapca) v. japca hapca. A lua (cuiva) piinea de la gura v. piine. 6. A cuceri (cu asalt) a cuprinde (o tzara o cetate); a ocupa. Capitanul Farcashanul lua Nicopolea. ISPIRESCU M. V. 32. ♦ (Urmat de determinari modale) A ataca (pe dushman). Trecu Dunarea... spre a lua pe Mihai de pe la spate. ISPIRESCU M. V. 21. De la spate sai luam Sai batem sai ciopatzim tzeara sa o izbavim. TEODORESCU P. P. 479. ♦ (Urmat de determinari aratind instrumentul) A sari asupra cuiva pentru al bate al lovi al goni. Dar pacatul lai vedea Cind teo lua cu palitza SHi teo trece ulitza. BIBICESCU P. P. 194. Fugi cucule deacole K teoi lua Co nuie. SEVASTOS C. 25. 7. A angaja (o persoana) a folosi (un obiect) pentru un timp determinat contra plata. V. inchiria. A lua trenul vaporul tramvaiul. ▭ De ce te scumpeshti... shi nutzi iei o sluga vrednica k satzi fie mina de ajutor la drum? CREANGA P. 2O1. Luai un fiacru shi vizitai orashul. NEGRUZZI S. I 67. Iatzi baditza cal cu plata. JARNÍKBIRSEANU D. 105. ◊ (Urmat de un complement care arata destinatzia) Sa ma iei la tineargat. TEODORESCU P. P. 209. ◊ Refl. pas. Acei 1000 pushcashi se luau din tot locul unde tabara armia. BALCESCU O. II 67. ◊ Expr. (Reflectind relatziile de exploatare din trecut) A lua (pe cineva) pe procopseala = a angaja (pe cineva) in serviciu fara salariu in schimbul promisiunii de al capatui. Se gasea acuma luat pe procopseala de fratesau. CARAGIALE N. S. 94. ♦ (Mai ales determinat prin «la joc» «la dans») A invita pe cineva sa joace sa danseze impreuna. Ar fi luato shi altzii la joc dar le era frica de Simion. DUMITRIU P. F. 56. Mergi la joc nu te ia nime. JARNÍKBIRSEANU D. 448. ♦ A primi pe cineva la sine a contracta o legatura de rudenie cu cineva. Era copilul acela carel luasem de pe ulitze. RETEGANUL P. V 83. Multzi trageau nadejdea sal ieie de ginere. CREANGA P. 142. ◊ Expr. A lua de suflet v. suflet. ♦ A se casatori (cu cineva). Fa cunoshtintza cu fata: no lua numai pe auzite. NEGRUZZI S. I 251. ◊ Refl. reciproc. Uite ce noi tot sintem singuri shi unul shi altul... Nar fi bine sa ne luam amindoi.? DUNAREANU CH. 78. Cind cu baba mam luat Opt ibovniceau oftat. CREANGA P. 108. 8. A se angaja a se insarcina (cu ceva). Ashi lua un angajament. ▭ Luai grija casei mele. TEODORESCU P. P. 271. ◊ Expr. A lua atitudine v. atitudine. A lua comanda = a fi numit la conducerea unei actziuni (militare); a prelua o comanda. A lua in consideratzie v. consideratzie. A lua ceva asupra sa v. asupra. A lua (un lucru) in primire = a primi un lucru asumindushi raspunderea pentru buna lui pastrare. Ashi lua raspunderea = a se declara shi a se socoti raspunzator de ceva a se considera k avind anumite obligatzii. A lua apararea cuiva v. aparare. (Refl. de obicei reciproc) A se lua la sfada (sau la cearta la lupta) = a porni cearta lupta. Slujitorii sau fost luat la sfada. NEGRUZZI S. I 157. SHi te iei cu totzi la cearta. JARNÍKBIRSEANU D. 446. A se lua la intrecere v. intrecere. (Invechit) A se lua la prinsoare = a se prinde ramashag. Oamenii se luau la prinsoare k nici in cer nu se gasea o mai mare frumusetze. ISPIRESCU L. 39. 9. (Rar) A dobindi ceva (in urma unei solicitari cereri staruintze); a obtzine. Lapushneanu... fugind la Constantinopol izbutise a lua oshti turceshti. NEGRUZZI S. I 137. Veveritza cinste mare De la leu a dobindit. SHa luat fagaduintza K din darile ce vin Ii va da... Un car de alune. DONICI F. 42. ♦ A accepta. [Imparateasa] sa induplecat a lua cererea imparatului shi miine le este nunta. ISPIRESCU L. 110. 10. (Cu privire la boli contagioase) A contracta. Sa nu zici astazi sau mine Cai luat boala de la mine. BIBICESCU P. P. 39. ◊ Refl. pas. Scarlatina se ia. ▭ Dar nu se ia? De loc nai nici o grija. CARAGIALE S. N. 18. ♦ Refl. (Despre vopsele) A se dezlipi a se desprinde a se shterge (shi a se lipi pe altceva). Sa luat pe haina vopseaua de pe usha. 11. (Despre vase) A avea o anumita capacitate a cuprinde. Cit ia butoiul acesta? ◊ Fig. Sa arat... Cit itzi luau vederile. TEODORESCU P. P. 154. ◊ Expr. A striga (sau a tzipa a se vaita etc.) cit il ia gura v. gura. 12. (In locutziuni verbale) A lua (cuiva) masura (sau masuri) = a fixa prin masuratori exacte dimensiunile necesare pentru a confectziona ceva. Croitorul mia luat masuri pentru haina. ▭ A lua cu imprumut = a imprumuta. A lua cu chirie = a inchiria. Dragostea nu e moshie k sa mio iei cu chirie. SHEZ. I 112. A lua in arenda = a arenda. A lua in parte v. parte. A lua parte = a participa. A lua pilda = a imita exemplul altuia. Rominii luind pilda de la domnul lor nesocotira osteneala. ISPIRESCU M. V. 24. A lua obiceiul naravul = a se obishnui sa... Luase obicei... ashi coase minicile contashului. CREANGA A. 103. Am luat naravul tau. HODOSH P. P. 151. A(shi) lua indrazneala = a indrazni. Ashi lua libertatea v. libertate. Ashi lua aere v. aer. A lua loc = a se asheza (I 1) (pe un scaun pe o banca). Ia loc te rog. C. PETRESCU I. I 13. Abia lua loc pe banca shi duba porni. SAHIA N. 84. A lua (pasaje sau idei) dintrun autor = a reproduce intro scriere sau intro expunere proprie idei extrase din alt autor (indicind sursa sau insushindutzi pasajul in mod fraudulos). A lua fiintza = a se infiintza. Statul de democratzie populara k forma a dictaturii proletariatului a luat fiintza in urma transformarilor revolutzionare din tzara noastra pe baza sfarimarii vechiului stat burghezo moshieresc. LUPTA DE CLASA 1952 nr. 6 97. A lua cuvintul (sau invechit cuvint) = a vorbi (in special in public). La o intrunire publica... in ajunul alegerilor Piscupescu a luat cuvintul. VLAHUTZA O. A. 222. Atunci Petre ia cuvint: Ashai rindul pe pamint. ALECSANDRI P. II 107. A lua sfirshit = a se termina. A lua lectzii v. lectzie (1). A lua infatzisharea aspectul etc. = a parea a da impresia de... Dascalul acesta lua in ochii mei un chip maretz. NEGRUZZI S. I 6. A lua un nou aspect o noua forma etc. = a se schimba a se transforma. Stramoshescul sau palat lua o noua forma. NEGRUZZI S. I 72. Ashi lua numele de la... = a purta un nume care se leaga de... care aminteshte de... A lua cunoshtintza (de ceva) v. cunoshtintza. A lua nota v. nota. A lua note v. nota. A lua aminte v. aminte. A lua seama v. seama. (Mai ales in limbajul shcolarilor) A lua o nota buna (sau rea) = a capata o nota (buna sau rea). (Mai ales despre ambarcatzii) A lua apa = a avea o spartura prin care intra apa a se umple de apa. Partea mai de jos a corabiei... incepusa a lua apa. DRAGHICI R. 10. A lua foc = a se aprinde. Casa a luat foc. (Invechit) A lua veste (sau scrisoare raspuns etc.) = a primi veste (sau scrisoare etc.). De cind sau pornit nam luat nici o scrisoare de la dinsa. DACIA LIT. I 281. (Intranz. despre o femeie) A lua in pintece = a ramine insarcinata. Nu trecu mult dupa asta shi imparateasa simtzi k a fost luat in pintece. ISPIRESCU L. 245. IV. A duce cu sine. Cu voi vin florilen cimpie SHi noptzile cu poezie SHi vinturi line calde ploi SHi veselie! Voi toate le luatzi cu voi SHi iar leaducetzi inapoi! COSHBUC P. I 91. SHezi aici pina despre ziua k am sa vin tot eu sa te iau. CREANGA P. 97. Merge mirele cu nuntashii sa ia mireasa. SHEZ. I 33. ◊ Fig. Eu ma duc mindra la Blaj SHitzi iau shi dorutzul tau Dar nu tzil voi tzinea rau. JARNÍKBIRSEANU D. 112. Primavarai mama noastra Cai shi calda shi geroasa Ia omatul de pe coasta. SHEZ. II 199. ◊ Expr. Ashi lua ziua buna = a se despartzi de cineva rostind cuvinte de ramas bun. Ashi lua traista shi ciubucul se zice despre un om foarte sarac care pleaca fara sa aiba ce sa duca cu el sau ce sa lase in urma. Ashi lua talpashitza (sau catrafusele) = a parasi repede un loc in care prezentza sa nu este dorita; a o shterge. Hai gata eshti? Iatzi talpashitza! CREANGA P. 147. Ba mai binetzi cauta de nevoi shitzi ie talpashitza pina nu vine neneaca k sa te deie de urechi afara. ALECSANDRI T. I 38. A lua (pe cineva) la (sau in) armata = a inrola un recrut pentru satisfacerea serviciului militar. A lua (pe cineva) pe sus = a duce (pe cineva) cu sine fara voie cu fortza. A lua (pe cineva) moartea = a muri. Moartea nu vine cind o chemi ci te ia cind nu te temi. A lua (pe cineva) dumnezeu (sau peiorativ dracul naiba) = a muri. Apoi daca iar fi luat dumnezeu ce miar fi? Dapoi asha? CREANGA P. 31. (In imprecatzii) Ba nu vin taica. SHi nici dumneata sa nul ajutzi sal ia dracul mai bine. DUMITRIU N. 202. Harnicai nevastamea Harnica dracu so ia! JARNÍKBIRSEANU D. 45. Naiba sa te ia crishmar! id. ib. 388. Al lua (pe cineva) dracul (sau mama dracului totzi dracii naiba) se spune cind cineva este intro situatzie critica la capatul puterilor (din cauza unui efort prea mare a unei senzatzii prea puternice etc.). Eram minios de ma luau totzi dracii. CONTEMPORANUL III 825. ♦ (Despre vehicule) A transporta pe cineva. Ma luat un camion pina la destinatzie. ♦ A aduce una sau mai multe persoane in jurul sau cu rolul de insotzitori. Imparatul shi imparateasa... luind cu dinshii vro citziva boieri mari ostashi shi slujitori... sau dus la unchiash acasa. ISPIRESCU L. 1. HarapAlb luindushi oamenii sai incaleca shi el. CREANGA P. 274. ♦ (Despre fortze ale naturii) A ridica ceva din locul in care se gaseshte shi a duce cu sine. Vede o unda mare apropiinduse de el shi luindul k pe o peana. RETEGANUL P. III 5. [Cucul] cazu... k shi cind vijelia lar fi luat shi lar fi aruncat acolo. ISPIRESCU U. 12. V. A trata pe cineva intrun anumit fel. Boieriul luindui inainte cu glume a inghitzit galushca shi a tacut molcum. CREANGA A. 167. ◊ Expr. A lua (pe cineva sau a o lua) cu binele (sau cu binishorul cu frumosul cu incetishorul etc.) = a se arata blajin (fatza de cineva) a trata (pe cineva) cu menajamente. SHi de mar fi izgonit... tot nash fi ramas asha de umilit in fatza ei k atunci cind ma luat cu binishorul. CREANGA A. 70. Pe dumneavoastra va rugam Sa ne luatzi incet incetishor. TEODORESCU P. P. 177. A lua (pe cineva) cu raul = a trata (pe cineva) cu asprime a se purta (cu cineva) rau. A lua pe cineva cu magulele (sau refl. a se lua pe linga cineva cu binele) = a maguli a lingushi pe cineva pentru ai cishtiga bunavointza. Incepu so lingusheasca... shi sa se ia cu binele pe linga dinsa. ISPIRESCU L. 47. Calul i iese inainte... shi o ia cu magulele. CREANGA P. 273. A lua (pe cineva) sub ocrotirea (sau sub aripa) sa = a ocroti (pe cineva). A lua (pe cineva sau ceva) in batjocura (sau in bataie de joc in ris in zeflemea peste picior la vale in balon etc.) = a ride de cineva sau de ceva al ironiza ashi bate joc. Ceilaltzi rideau luindul peste picior. CAMILAR N. I 31. Pe urma baietzii nu lau mai luat in ris. PAS Z. I 71. Autorul ia la vale unele idei ce ne sint scumpe shi care trebuie sa le aparam. GHEREA ST. CR. II 57. A lua (pe cineva) la (sau in) tarbaca v. tarbaca. A lua (pe cineva) cu huideo v. huideo. A lua (pe cineva) cu amenintzari = al amenintza. A lua (pe cineva) la rost (sau la socoteala la trei parale la trei (pazeshte) la refec in raspar din (sau de) scurt repede) = a fi aspru cu cineva a cere cuiva socoteala de faptele sale al sili sa se justifice; ai face mustrari. Surorile erau gilcevitoare shii numarau gologanii... shil luau de scurt cind il cinsteau oamenii la circiuma. PAS Z. I 225. D. Iordan Hagi Iordan se credea in drept sal ia la rost fiindca instraineaza actziuni fara nici o socoteala. C. PETRESCU A. 399. A lua (pe cineva) pe (sau de) departe = a incepe cu cineva o discutzie prin ocoluri prin aluzii indepartate cu scopul de a obtzine ceva de la el sau de ai comunica ceva neplacut. A lua (pe cineva) cu nepusa masa = a surprinde (pe cineva) nepregatit. A lua (pe cineva) de sus v. sus. Nu ma lua asha = nu ma trata numi vorbi in felul acesta nepotrivit. A lua (pe cineva) la sigur v. sigur. ♦ A judeca un lucru intrun anumit fel a avea un fel anumit de a privi lucrurile. Nu le mai lua toate in tragic. ▭ Cinta juca shi lua viatza ushor. DUMITRIU P. F. 57. ◊ Expr. A o lua de buna (sau de bani buni) = a considera k este asha cum se spune cum pare. A lua (ceva) de nimic (sau de nimic lucru) = a socoti k ceva nu are destula insemnatate a nu lua in serios. Apoi de nimic lucru iei tu k am pierdut inelul? ISPIRESCU L. 107. Dumneta ma mustrezi k am luat de nimica tulburarea dumitale la scrisoarea piritoare ce au trimis domnul Hufeland. KOGALNICEANU S. 122. A lua (ceva) in (sau regional a) nume de bine (sau de rau) = a judeca un lucru drept bun sau rau a vedea cu ochi buni sau rai. (Absol.) Sa nu luatzi in nume de rau cind ma vetzi auzi. ISPIRESCU U. 2. A lua (ceva) in gluma v. gluma. A lua (pe cineva sau ceva) de (sau drept)... = a considera (pe cineva sau ceva) drept altcineva sau altceva; a confunda (cu altcineva sau cu altceva). Sfiala lui o lua drept dovada statorniciei. NEGRUZZI S. I 25. Nimenea nul cunoshtea Tot de mocan Il lua Tot cioban Il socotea. TEODORESCU P. P. 476. A lua lucrurile (asha) cum sint = a se impaca cu situatzia a fi realist. VI. A incepe a apuca a porni sa... De vedea shi iar vedea Se gindea se socotea Ce sa faca cum so ia. TEODORESCU P. P. 688. ◊ (Urmat de un supin sau de un infinitiv) SHi ai luat a te da cu capul de vatra. SEVASTOS N. 130. SHi ma ia la cercetat. SHEZ. III 61. Ciocoiul ishi face plata SHi ma ia la schingiuit K nimic nu iam cosit. ALECSANDRI P. P. 259. ◊ Fig. A luaton spovedit. HODOSH P. P. 177. ◊ Refl. Sau luat ei iarashi la cercat drumul. SBIERA P. 68. Cu oshtile sa luat la vinat. SEVASTOS N. 105. ◊ (Popular legat prin conj. «shi» de verbe la moduri personale) Sau luat shi sau suit pe un copaci de frica fierelor. SBIERA P. 34. Se ia shi se intoarna singura acasa. CREANGA P. 225. Dar Gruia de bucurat Se lua shio saruta. BIBICESCU P. P. 311. ♦ (Despre manifestari fizice sau psihice) A cuprinde a invalui (pe cineva). Ma luat groaza cind am trecut pe linga lan shi lam vazut citui de mare. CREANGA P. 157. Pe bietzii cintaretzi i luase gindurile. SHEZ. II 67. Mereu ma iau la fiori Din talpi pinan susuori Intrun ceas de noua ori. JARNÍKBIRSEANU D. 91. ◊ Impers. Te ia cu frig fara sa vrei shi intorci capul. BASSARABESCU V. 29. Batrinul a ieshit din patura shii e cald shi il ia cu fiori. DELAVRANCEA H. T. 36. ◊ (In imprecatzii) Luatear boalele! luatear ciuma! iar teai imbatat? DUNAREANU CH. 73. ◊ Expr. Al lua (pe cineva) ceva inainte = a fi cuprins copleshit de... Lea trece lor zburdaciunea cind or fi mai mari shi ior lua grijile inainte. CREANGA A. 38. (Cu inversarea constructziei) A lua frica cuiva (sau a ceva) = a se teme de cineva (sau de ceva) a shti de frica. (Refl.) A se lua de ginduri = a se ingrijora. A inceput a se cam lua shi el de ginduri de nazdravaniile lui. CREANGA P. 323. VII. 1. (Construit de obicei cu pronumele «o» cu valoare neutra) A pleca a porni a purcede. O lua incet dea lungul cheiului cu spinarea incovoiata cu genunchii indoitzi. BART S. M. 60. Eu desdediminicioara o luam dea lungul piriului dupa mladitze de rachita. PAUNPINCIO P. 104. Se hotari shi el a se duce acasa... shi o lua la drum. ISPIRESCU L. 212. ◊ Expr. A o lua din loc = a porni la drum a pleca repede; fig. a se repezi (cu fapta cu vorba). Haide iao din loc! i spuse. PAS Z. IV 257. Ai luato prea din loc shi nu trebuie asha k tu ai singe iute. STANOIU C. I. 180. (Regional) A o lua in porneala = a porni la pascut. Cerbul... o lua in porneala shi nu mai da pe la izvor iar pina a doua zi. CREANGA P. 224. A o lua inainte = a merge inaintea altuia sau a altora (pentru ai conduce). Hai Oartza! Iao inainte. Oartza pleca. C. PETRESCU R. DR. 50. Dolfa... Inainte co lua SHi pe Costea cal ducea. TEODORESCU P. P. 511. A o lua inainte (cu ceva) = a da semnalul a incepe. Bocanetz o lua inainte cu risul shi risera shi ceilaltzi. C. PETRESCU I. II 12. A io lua (cuiva) (rar al lua pe cineva) inainte (sau pe dinainte) = a intrece (pe cineva) a sosi sau a face ceva inaintea altuia. Cit pe ce cit pe ce sa nul ieie carul inainte. CREANGA P. 41. Al lua pe cineva gura pe dinainte v. gura. A o lua la picior = a pleca repede. O lua la picior chinuit de arshitza crincena a gitlejului. DUMITRIU N. 232. O luara iute la picior. ISPIRESCU L. 25. O luai la picior pin cring. GORJAN H. I 107. A o lua la sanatoasa v. sanatos. A o lua razna v. razna. Ashi lua zborul = a porni in zbor a zbura; fig. a se departa foarte repede a fugi. Murgushi lua zborul in linishte deplina Prin codrii fara drumuri shi fara de lumina. ALECSANDRI O. 207. A lua (pe cineva) la (rar in) goana v. goana. A lua fuga (sau a o lua la fuga la goana sau mai rar intro fuga; refl. a se lua la fuga) = a porni in fuga in goana. La repezeala ishi puse o broboada pe cap shi o lua la goana pe cheu dupa vapor. BART E. 234. Luntrashul... o ia tot intro fuga din casa. RETEGANUL P. IV 75. Se lua la fuga dupa dinshii. SBIERA P. 269. (Despre animale de tractziune) A lua vint = a porni razna scapind de sub controlul conducatorului. (Refl.) A se lua in goana cu cineva = a se lua la intrecere din fuga cu cineva. Avea... o fata slujitoare care se lua in goana cu ogarii. ISPIRESCU L. 323. A se lua dupa cineva (sau ceva) = a) a porni (shi a merge) in urma cuiva (sau a ceva) a se tzine de... Petrache... navali in crishma. Parintele SHtefan se lua dupa el. SADOVEANU la TDRG. Cum il vede trecind se ia dupa el shil apuca de haina. BASSARABESCU V. 47. Se ia dupa moshneag shi cit colea mergea in urma lui. CREANGA P. 82; b) a porni impreuna cu cineva insotzindul la drum; a se alatura cuiva a se intovarashi cu cineva. Flaminzila... se ia dupa HarapAlb shi pornesc tustrei inainte. CREANGA P. 241; c) a fugi dupa cineva (pentru al ajunge al goni al prinde); a urmari a alunga a fugari. Dupa vinator se luase un alt porc shi mai naprasnic. ISPIRESCU L. 140. Cinele incepe a alerga prin padure shi se ia dupa un ied salbatec. NEGRUZZI S. I 59; d) a porni undeva orientinduse dupa cineva sau dupa ceva; fig. a imita pe cineva a urma sfatul cuiva a se conforma a asculta de... a tzine seama de... A se lua dupa aparentze. A se lua dupa gustul cuiva. ▭ Voi fetele niciodata sa nu vorbitzi singure noaptea cu flacaii nici sa va luatzi dupa dinshii k iata ce patzitzi. SBIERA P. 314. O povatzui sa se ia dupa drumul robilor. ISPIRESCU L. 58. Moshneagul... se ia dupa gura babei. CREANGA P. 63. A se lua cu cineva = a) a pleca la drum impreuna (sau in acelashi timp) cu cineva. Gerila atunci Se ia cu HarapAlb shi pornesc impreuna. CREANGA O. A. 247. Domnul oshtile lasa Cu ciobanul se lua. ALECSANDRI P. P. 208; b) a se intovarashi cu cineva a se inhaita. Sa luat cu nishte derbedei. C. PETRESCU C. V. 228. Asha patzeshti daca te iei cu nishte bicisnici. CREANGA P. 252. Spunemi cu cine te iei (varianta: te aduni) k satzi spun cine eshti. A se lua cu cineva (sau cu ceva) = ashi petrece vremea cu cineva sau cu ceva shi a uita de o grija de o preocupare (suparatoare). La razbel k acolo daca nu mori poate sa te mai iei shi mai uitzi. POPA V. 339. Toate k toate dar uritul i venea de hac. In zile de lucru caleavalea se lua cu treaba shi uita de urit. CREANGA P. 140. Ziua k ziua... ma mai ieu cu caprele dar noaptea... toate stihiile napadesc pe mine. ALECSANDRI T. 616. Eu mam luat cu altzi mushterii iar voi atunce atzi fugit. SHEZ. II 117. A se lua cu vorba = a se antrena intro conversatzie uitind de treburi; a se intinde la vorba. ♦ A se indrepta intro directzie oarecare a apuca sau a merge pe un anumit drum. Bricul Mircea... ieshind in larg va lua drumul spre Kersonez. BART S. M. 13. Luaram o cale ce nu era a Brashovului vizitiul nostru ne spuse... k am luat drumul Giurgiului. BOLINTINEANU O. 263. ◊ Intranz. (Invechit) O caleashca... facind la stinga lua la deal. NEGRUZZI S. I 16. ♦ (Despre cai de comunicatzie shi despre ape curgatoare) Ashi schimba directzia a coti spre... Drumul o ia la dreapta. 2. (In anumite constructzii) A merge a strabate a parcurge. O calul meu! Tu fala mea... Cum iei pamintul in galop. COSHBUC P. I 112. Luind dea lung pamintul merg spre imparatzie. CREANGA P. 236. SHishi ia drumul da lungul TZarile cu deamanuntul. BIBICESCU P. P. 133. ◊ Expr. A(shi) lua cimpii = a pleca orbeshte fara a shti incotro (de desperare de durere de minie); a ajunge la desperare ashi lua lumea in cap. Lucrau numai calfele fara flacaul care ishi luase cimpii. PAS Z. I 160. Of! saracan de mine! Cami vine sa tzip shi sa ieu cimpii! Mult oi sa mai stau in drum? ALECSANDRI T. I 113. A(shi) lua lumea in cap v. cap. Forme gramaticale: prez. ind. iau (regional ieu) iei (regional iai) ia luam luatzi iau (regional ieu); prez. conj. pers. 3: sa ia (regional sa iaie (NEGRUZZI S. I 232) shi sa ieie).

A LUÁ iau 1. tranz. 1) A apuca (cu mana sau cu un instrument) pentru a avea in posesie. ◊ ~ armele a se inarma. ~ (pe cineva) la ochi a) a suspecta (pe cineva); a avea banuieli; b) a supraveghea (pe cineva). ~ pasarea din zbor a fi un bun ochitor. ~ alta vorba a schimba subiectul discutziei. ~ foc cu gura a face tot posibilul shi imposibilul. ~ jaratic cu mana altuia a intreprinde o actziune riscanta folosind in acest scop o alta persoana. 2) A apropia de sine ashezand pe o parte a corpului. ~ in bratze. ~ pe genunchi. ~ in carca. ◊ ~ (pe cineva) in unghii a certa cu brutalitate (pe cineva). 3) (alimente medicamente etc.) A pune in gura inghitzind. ~ un ceai. ◊ ~ o gustare a servi in fuga o mancare ushoara. ~ masa a sta la masa; a manca. A nu ~ nici roua in gura a nu manca absolut nimic. ~ aer a se plimba putzin in aer liber. 4) (obiecte de imbracaminte) A pune pe sine; a imbraca. 5) (portziuni cantitatzi dintrun lucru) A face sa iasa din interiorul sau. * ~ (cuiva) sange a face sa curga sange printro incizie pentru analiza sau in scopul descongestionarii. 6) (lucruri drepturi favoruri etc.) A face sa nu mai fie in posesia (cuiva). ◊ Ai ~ (cuiva) comanda a inlatura (pe cineva) dintrun post de raspundere. Ai ~ (cuiva) apa de la moara al priva (pe cineva) de avantajele care lea avut. Ai ~ (cuiva) durerea (sau suferintza) a face (pe cineva) sa simta momentan o ushurare. Ai ~ (cuiva) viatza (sau zilele) a omori (pe cineva). Ai ~ (cuiva) mintea (sau mintzile) a face (pe cineva) sashi piarda dreapta judecata. Ai ~ (cuiva) auzul a asurzi (pe cineva). 7) Ashi asuma intrand in stapanire. 8) (sume de bani) A primi in calitate de venit; a incasa. 9) A gasi pentru a duce cu sine. ◊ Ial de unde nui se spune despre cineva sau despre ceva care nu se mai gaseshte la locul unde se afla mai inainte. 10) A obtzine in schimbul a ceva; a cumpara. * ~ pilda a urma exemplul (cuiva). 11) (lucruri straine) A sustrage insushindushi. Ai ~ cuiva banii. ◊ Ai ~ (cuiva) painea de la gura a lipsi (pe cineva) de sursa de existentza. 12) (fortificatzii terenuri straine) A pune stapanire (prin fortza armata); a cuceri a ocupa. ~ un orash. 13) (mijloace de transport) A folosi drept mijloc de deplasare. ~ trenul. 14) (persoane) A trata intrun anumit fel. ~ cu binishorul (pe cineva). ◊ ~ (pe cineva) pe sus a lua cu fortza (pe cineva). ~ (pe cineva) pe nepusa masa a ataca (pe cineva) pe neashteptate. 15) (persoane) A primi in familie stabilind legaturi de rudenie. ~ de nevasta. ~ de barbat. ◊ ~ de suflet (un copil) a infia. 16) (despre stari fizice sau psihice) A pune stapanire in intregime (pe cineva). Al ~ frica (pe cineva). ◊ A o ~ din loc a pleca repede (de undeva). A o ~ la fuga a porni in fuga. Ashi ~ zborul a porni in zbor. 2. intranz. (despre cai de comunicatzie ape curgatoare) Ashi schimba directzia (spre)... Raul a luato in dreapta. [Sil. lua] /<lat. levare

A SE LUÁ ma iau intranz. 1) (despre culori) A pierde intensitatea initziala (sub actziunea unor factori); a se shterge; a se spalaci; a se decolora. 2) (despre vopsele) A se desprinde de pe obiectul vopsit. 3) (despre barbatzi sau femei) A se uni prin casatorie cu o persoana de sex opus; a se casatori. * ~ cu gandul a cadea pe ganduri fiind absent la cele din jur. ~ cu vorba (sau cu ziua targului) a vorbi mult uitand de treburi. ~ (cu cineva) a) ashi petrece timpul cu cineva uitand de griji; a se mangaia; b) a stabili prietenie (cu cineva). ~ dupa cineva a) a fugari (pe cineva); a alunga; b) a porni pe urmele cuiva; c) a urma sfatul (cuiva); d) a imita (pe cineva). /<lat. levare

luà v. (activ) 1. a ridica cu mana sau altmintrelea a apuca: a lua o carte; 2. a ridica din loc (mai ales pe furish): a lua totzi banii; 3. a ridica cu fortza: l’a luat pe sus; 4. a rapi: a lua sufletul; fig. a lua ochii mintzile; 5. a prinde: a lua foc; fig. a lua aminte a lua seama; 6. a coprinde: o lua a cetate; 7. a percepe: a lua vama; 8. a primi: a lua lectziuni; 9. a trata pe cineva: a o lua cu binele; fig. a lua in ras (peste picior); ║ (neutru) a se indrepta a merge incotrova: a o lua la fuga la picior; fig. a lua lumea in cap; ║ (reciproc) 1. Mold. a ushura a se distra: ziua ma mai ieu cu caprele AL.; 2. a merge dupa cineva: se lua dupa mine; 3. fig. a imita a asculta: nu te lua dupa vorbele sale; 4. a se purta cu cineva: s’a luat cu raul pe langa el. [Lat. LEVARE a ushura a ridica: pentru schimbarea sensului cf. fr. enlever; intzelesul primitiv il poseda inca Mold. a se lua a se ushura a se distra].

2) ĭa verb. V. ĭaŭ a lua.

ĭaŭ a luá shi lŭa luat shi lŭat v. tr. (lat. lĕvare a ridica; it. levare pv. pg. levar fr. lever; sp. levar a ridica shi llevar a lua. V. scol ushor 2 relev relief). Apuc shi ridic: a lua cartea de pe masa baniĭ din dulap. Rapesc: a lua cuĭva vĭatza drepturile baniĭ; l luat curentu apeĭ. Cuprind ocup cuceresc: a lua o cetate. Percep: a lua vama taxa dijma. Primesc: a lua lectziunĭ de la cineva. Inghit un medicament: a lua un praf de chinina a lua ĭod. Beaŭ mininc (dupa fr. prendre): a lua un ceaĭ o inghetzata. (Pentru alimente maĭ grele se zice numaĭ maninc orĭ beaŭ: mininc mere beaŭ lapte). Apuc ridic tratez pe cineva minuĭ ceva: a lua un bolnav incet a lua un pahar cu atentziune; a lua pe cineva cu binele al lua in ris al lua peste picĭor. Primesc accept: a lua un pretz o mie de francĭ. Ma indrept: a o lua la dreapta. Admit adopt: mĭam luat un nume. Contractez imĭ fac obiceĭ: mĭam luat obiceĭ sa beaŭ ceaĭ. Consider orĭ mi se pare k e: am luat arama drept aur. V. refl. Merg: ma ĭaŭ dupa cineva. Fig. Imitez ascult: nu te lua dupa gura luĭ! Ma distrez ma mingiĭ: betzivu se ĭa cu bautura. Ma transmit ma lipesc: vapseaŭa de pe gard s’a luat pe haina mea guturaĭu e o boala care se ĭa. A lua aminte a lua sama a baga de sama a observa a fi atent. A lua de barbat de nevasta a te casatori cu. A lua la bataĭe la goana a’ncepe sa batzĭ sa fugareshtĭ. A lua apa (un vas o corabie) a fi spart asha in cit sa patrunda apa. A lua in bine in raŭ (saŭ in nume de bine de raŭ) a considera drept bun saŭ raŭ. A nu lua din loc a nu porni cu toate opintelile (un cal inhamat un automobil). A tzipa cit te ĭa gura a tzipa cit potzĭ. A te lua groaza fioriĭ a te apuca groaza fioriĭ; a’ncepe sa simtzĭ groaza fiorĭ. A tzĭo lua asupra 1. atzĭ asuma raspunderea 2. a te supara pentr’o vorba care o considerĭ emisa la adresa ta. Atzĭ lua ziŭa buna ramas bun a zice „adiĭo”. Arm. A lua in ceafa a te asheza drept in apoĭa cuĭva in front orĭ in coloana. Sa aĭ sa ĭeĭ! la pashtele caluluĭ la anu cu brinza la calendele greceshtĭ; pashte murgule ĭarba verde (ironic despre nishte banĭ care nuĭ veĭ maĭ primi). Barb. A lua o baĭe (fr. prendre un bain) a face o baĭe a te scalda. Se zice: ĭaŭ (vest) ĭeŭ (est) ĭaĭ (vest) ĭeĭ (sud shi est) ĭa (in nord ĭe) luam shi lŭam luom shi lŭom luatzĭ shi lŭatzĭ ĭa (lit. ĭaŭ in nord ĭeŭ); luam; luaĭ (in est luaĭ); luasem shi lŭasem sa ĭaŭ (in est sa ĭeŭ) sa ĭaĭ (vest) sa ĭeĭ (sud shi est) sa ĭa (vest) sa ĭeĭe (nord) sa luam sa luatzĭ sa ĭa (in nord sa ĭeĭe) luind. Cp. cu beaŭ shi vreaŭ.

2) ĭeŭ v. tr. V. ĭaŭ.

luát V. ĭaŭ.

luá (a ~) (lua) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. iau 2 sg. iei 3 sg. ia 1 pl. luắm (luam) perf. s. 1 sg. luái m.m.c.p. 1 sg. luásem 1 pl. luáseram; conj. prez. 3 sa ia; imper. 2 sg. ia; ger. luand (luand)

luá vb. (sil. lua) ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. iau 2 sg. iei 3 sg. ia 1 pl. luam (sil. luam) perf. s. 1 sg. luái m. m. c. perf. 1 sg. luásem 1 pl. luáseram; conj. prez. 3 sg. shi pl. ia; imper. 2 sg. ia; ger. luand (sil. luand)

lua (ua) (ind. prez. 1 sg. iau 2 sg. iei 3 sg. ia 1 pl. luam (ua) conj. ia imper. ia m.m.c.p. luasem (ua) ger. luind part. luat)

+lua aminte (a ~) (a tzine seama de ceva; a observa cu atentzie ceva) (desp. lua) loc. vb. v. lua

+lua cunoshtintza (a ~) (a afla; a fi informat) (desp. lua) loc. vb. v. lua

+lua din loc (a o ~) (a pleca) (fam.) (desp. lua) loc. vb. v. lua; ind. perf. c. 1 am luato din loc; imper. 2 sg. afirm. iao din loc; ger. luando din loc (desp. luando)

+lua la rost (a ~) (a certa) (desp. lua) loc. vb. v. lua

+lua la sanatoasa (a o ~) (a fugi) (fam.) (desp. lua) loc. vb. v. lua; ind. perf. c. 1 am luato la sanatoasa; imper. 2 sg. afirm. iao la sanatoasa; ger. luando la sanatoasa (desp. luand)

+lua peste picior (a ~) (a ironiza) (fam.) (desp. lua) loc. vb. v. lua

ia² vb. v. lua

iau vb. v. lua

iei v. lua

ia (v. lua)

iau (v. lua)

iei (v. lua)

iau iei 2 ia 3 ia 3 conj.

LUÁ vb. 1. v. inhatza. 2. a apuca a prinde (inv. shi reg.) a sprijini (prin Transilv.) a agamba. (~ copilul in bratze.) 3. v. rapi. 4. v. asheza. 5. v. scoate. 6. v. imbraca. 7. v. cumpara. 8. v. imprumuta. 9. v. contracta. 10. v. confisca. 11. v. fura. 12. v. cuceri. 13. v. incasa. 14. a extrage a scoate. (A ~ un pasaj din...) 15. v. ridica. 16. v. apuca. 17. v. coti. 18. a merge a se tzine a veni. (Se da jos shi se ~ dupa car.) 19. v. transporta. 20. v. angaja. 21. v. primi. 22. v. obtzine. 23. v. servi. 24. v. trata.

LUÁ vb. v. casatori cuprinde lega paraliza reteza taia uni.

lua vb. v. CASATORI. CUPRINDE. LEGA. PARALIZA. RETEZA. TAIA. UNI.

LUA vb. 1. a apuca a inhatza a inshfaca a prinde (pop. shi fam.) capui (pop.) a incaibara (prin Transilv.) a agimba (Mold. shi Transilv.) a gabji a gabui (grecism inv.) a proftaxi (fam. fig.) a captushi a umfla. (A ~ in mina o bita.) 2. a apuca a prinde (inv. shi reg.) a sprijini (prin Transilv.) a agimba. (~ copilul in bratze.) 3. a rapi. (Gangsterii au ~to in parc.) 4. a asheza a pune. (La ~ pe genunchi.) 5. a scoate. (Ishi ~ palaria de pe cap.) 6. ashi imbraca ashi pune. (SHia ~ haina shi a plecat.) 7. a achizitziona a cumpara a procura a tirgui (inv. shi pop.) a negutza (prin Transilv.) a surzui (inv.) a scumpara. (A ~ o marfa.) 8. a se imprumuta a se indatora (inv.) a se aprumuta. (A ~ o suma mica de la...) 9. a capata a contracta a face (pop.) a prinde. (A ~ o gripa.) 10. (JUR.) a confisca a sechestra (reg.) a zeberi. (Ia ~ averea.) 11. a fura a sustrage (rar) a hotzi (reg.) a shuchea a shuchiri (prin Transilv.) a ciushdi (prin Bucov.) a harshni (Mold.) a pashli (Transilv.) a pili (inv. shi fam.) a sfeterisi (inv. in Transilv.) a shpilui (fam.) a ciordi a subtiliza a shparli a shterge a shterpeli (arg.) a mangli a panghi a shucari a shuti. (A ~ un stilou.) 12. a cuceri a ocupa (inv.) a cuprinde a dobindi a prinde a stapini. (Dupa lupte crincene au ~ cetatea.) 13. a incasa a primi. (TZiai ~ retributzia?) 14. a extrage a scoate. (A ~ un pasaj din...) 15. a indeparta a inlatura a ridica. (A ~ coltzul valului.) 16. a (o) apuca a se indrepta a merge a se orienta a pashi a pleca a porni (rar) a se indruma (pop.) a purcede a se purta (inv. shi reg.) a nazui (Transilv.) a aradui. (A o ~ spre casa.) 17. a (o) coti a merge. (O ~ la stinga.) 18. a merge a se tzine a veni. (Se da jos shi se ~ dupa car.) 19. a duce a transporta. (Mashina nea ~ pana la...) 20. a angaja a baga a incadra a numi a primi (inv. shi pop.) a naimi. (Il ~ intrun serviciu.) 21. a primi. (La ~ in gazda.) 22. a obtzine. (SHia ~ licentza in drept.) 23. a (se) servi. (Mai ~ o portzie!) 24. a trata. (La ~ cu binele.)

A lua ≠ a da

luá (íau luát) vb. 1. A apuca a prinde cu mina. 2. A prinde a apuca intrun fel oarecare. 3. A primi a accepta a admite. 4. A duce cu sine a primi in compania sa. 5. A cuceri a ocupa. 6. A minca a absorbi. 7. A contracta a inchiria a cumpara a obtzine. 8. A scoate; a fura. 9. A ataca a lua prin surprindere. 10. A scoate a extrage. 11. A incasa a primi. 12. A se servi de ceva k un instrument. 13. A primi accepta in serviciul sau. 14. A trata. 15. A absolvi un examen. 16. A interpreta a intzelege. 17. A paraliza a damblagi a orbi. 18. A se casatori cu. 19. (Cu pron. o) A se indrepta a merge pina la. 20. Auxiliar exprima ideea de actziune incoativa prin intermediul unui s. (sau al unui adv. cind se construieshte cu o); a lua la bataie; a lua la purtare; a lua foc; a o lua la fuga; a o lua razna. 21. (Cu prep. drept) A confunda a greshi. 22. (Refl.) A se apuca a se prinde. 23. (Refl.) A se casatori. 24. (Refl.) A se contagia a se transmite. 25. (Refl. cu prep. cu) A se adinci in a se cufunda in. 26. (Refl. cu prep. dupa) A urma a imita. 27. (Refl.) Auxiliar exprima o actziune incoativa: a se lua la cearta. Var. (Banat) luva. Mr. l’au loai loata; megl. leau lai lat lari; istr. l’au lǫt lǫ. Lat. lĕvāre (Densusianu Hlr. 192; Pushcariu 760; CandreaDens. 1007; REW 5000) cf. it. levare (lec. luare sard. leare) prov. port. levar fr. lever sp. llevar. Cuvint de uz general (ALR I 105). Pentru intrebuintzarea k auxiliar cf. ngr. πιάνω „a lua” shi „a incepe sa” (Graur BL V 68); cf. shi Iroaie A lua in functzie auxiliara BF VI 18997. Sensul de „a se casatori” exista shi in ngr. πιάρνω. Cf. aluat. Der. lotura s. f. (pala de fin) in loc de lautura; lautura s. f. (inv. rapacitate); luator adj. (rapace); luat s. n. (casatorie); prelua vb. (a preleva) dupa fr. prélever.

Lua in mitologia romana o divinitate straveche de origine obscura careia i se aduceau drept ofranda prazile shi trofeele de razboi.

LUA (in mitologia romana) zeitza ispashirii pedepselor. Era socotita de romani o zeitza nefasta shi pentru a o impaca i se aduceau ofrande din prazile shi trofeele de razboi crezand k astfel se ispaseshc crimele comise.

C’EST À PRENDRE OU À LAISSER (fr.) ori iei ori te lipseshti Modalitate de a propune un lucru care trebuie acceptat k atare ori respins.

CAVE NE CADAS! (lat.) ia seama sa nu cazi! In cortegiile triumfale la romani in spatele invingatorului se afla un sclav carei spunea aceste cuvinte avertisment impotriva trufiei.

CAVEANT CONSULES (NE QUID DETRIMENTI REIPUBLICAE CAPIAT!) (lat.) consulii sa ia masuri (k republicii sa nu i se aduca vreun prejudiciu!) Formula rostita in Senat prin care consulii erau investitzi cu puteri discretzionare in momente de mare primejdie. Azi avertisment semnal de alarma. (SHi Cicero „In Catilinam” I 2 4).

DIE EULE DER MINERVA BEGINNT ERST MIT DER EINBRECHENDEN DÄMMERUNG IHREN FLUG (germ.) bufnitza Minerva ishi ia zborul la caderea noptzii Hegel „Grundlinien der Philosophie des Rechts” Introducere. Reflectzia filozofica cere reculegere shi ragaz in judecarea shi aprecierea fenomenelor.

ET NUNC... ERUDIMINI QUI INDICATIS TERRAM (lat.) shi acum... luatzi aminte voi cei ce judecatzi Pamantul Psalmii 2 10. O mare raspundere apasa pe umerii celor chematzi sa hotarasca destinele semenilor.

JE PRENDS MON BIEN OÙ JE LE TROUVE (fr.) Iau (ceea cemi trebuie) de unde gasesc Molière „Les fourberies de Scapin” act. II scena 11. A devenit deviza celor care nushi fac niciun scrupul cand este vorba sashi procure ceva.

lua iau v. t. 1. a intrece a depashi (un vehicul un adversar etc.) 2. a poseda sexual o femeie.

a i se lua un val de pe ochi expr. a incepe sa vada / sa judece limpede.

a lua (pe cineva) la cherestea expr. a bate (pe cineva).

a lua (pe cineva) la incins expr. a bate (pe cineva).

a lua (pe cineva) la sentiment expr. a apela la sensibilitatea cuiva a induiosha (pe cineva).

a lua (pe cineva) la sigur expr. a ataca (pe cineva) dea dreptul cu dovezi evidente shi cu precizie fara ai lasa posibilitatea sa se eschiveze.

a lua (cuiva) maul expr. (pop.) 1. a ametzi a face (pe cineva) sashi piarda cunoshtintza (in urma unei lovituri). 2. a pune (pe cineva) in situatzia sa nu mai poata spune nimic. 3. (rar) a ucide a omori.

a lua (pe cineva) pe coarda razachie expr. a apela la sensibilitatea cuiva a induiosha (pe cineva).

a lua (cuiva) porumbul de pe foc expr. a dejuca planurile (cuiva); ai juca (cuiva) o festa.

a lua (pe cineva) la coarda sensibila expr. 1. a induiosha (pe cineva) a impresiona (pe cineva). 2. a lua cu liruliru.

a lua cuiva boii / caii de la bicicleta expr. a nu putea pedepsi pe cineva care merita sanctzionat pentru faptele sale

a lua (pe cineva) k din oala expr. a lua (pe cineva) prin surprindere

a lua (pe cineva) cu liruliru (crocodilul) expr. a incerca seducerea sau imblanzirea cuiva prin lingusheli

a lua (pe cineva) de fazan / de fraier expr. 1. v. a lua imprejur 2. a crede (pe cineva) prost

a lua (cuiva) grupa sanguina expr. a lovi (pe cineva) cu cutzitul

a lua (pe cineva) in bashcalie expr. v. a lua imprejur

a lua (pe cineva) in fabrica expr. a face reproshuri (cuiva) a certa (pe cineva) a cere socoteala (cuiva) 2. a bate (pe cineva)

a lua (pe cineva) in toroipan expr. (pop. d. barbatzi) a avea contact sexual (cu cineva)

a lua (ceva) in tragic expr. a acorda unei intamplari neplacute o gravitate exagerata

a lua (ceva sau pe cineva) la bani maruntzi expr. a examina a analiza a discuta amanuntzit

a lua albushul expr. a se alege cu un cashtig minim a nu lua mai nimic

a lua apa la galoshi expr. 1. (glum.) ai intra apa in incaltzaminte pe ploaie / pe zloata 2. a avea necazuri / neplaceri

a lua calea putreziciunii expr. (intl.) a fi arestat / condamnat la inchisoare

a lua caleaua expr. (intl.) a fi batut

a lua canciogul expr. (intl.) a fura totul

a lua capul cuiva expr. 1. a decapita (pe cineva) a porunci decapitarea cuiva 2. a pedepsi a persecuta

a lua ceva tare in cur expr. (vulg. glum.) a lua loc a se asheza

a lua ciocarlanul de coada expr. (pop.) a se imbata

a lua cratitza de toarta expr. (d. barbatzi) a lua o femeie de bratz

a lua cu huideo expr. a injura a sudui

a lua cuiva piuitul expr. 1. a ucide a omori (pe cineva). 2. a io reteza scurt a lasa (pe cineva) fara replica.

a lua de sus (pe cineva) expr. a manifesta o atitudine dispretzuitoare (fatza de cineva)

a lua decarul expr (intl.) ashi insushi cea mai mare parte a unui cashtig

a lua din glezna expr. (intl.) a injunghia brusc / pe neashteptate cu o mishcare scurta din incheierura mainii

a lua dreptul / manga expr. a lua mita / shpertz

a lua foc expr. (intl. d. victima unui hotz de buzunare) ashi da seama k iau fost furatzi banii

a lua imprejur (pe cineva) expr. a ironiza (pe cineva) ashi bate joc (de cineva)

a lua in balon / in raspar / in zeflemea expr. v. a lua imprejur

a lua in bratze expr. 1. a lauda a apara a sustzine (pe cineva sau ceva) 2. a se lovi (de un stalp un copac etc.)

a lua in chirie expr. (d. politzishti) a aresta

a lua in colimator expr. 1. a critica aspru (un subaltern) 2. a tzine sub observatzie comportamentul sau actziunile unei persoane cu scopul de ai descoperi cu orice pretz gresheli shi puncte slabe 3. a curta o persoana de sex opus

a lua in jbiltz expr. (intl.) a aresta

a lua in seama expr. a tzine cont (de cineva sau ceva)

a lua in shuturi expr. 1. a bate 2. a certa

a lua in tarbaca expr. 1. a ironiza a batjocori 2. a critica a mustra

a lua jugulara expr. a ucide a omori

a lua la bord expr. (glum.) a bea.

a lua la bripta expr. (reg.) a taia cu cutzitul.

a lua la bulane (pe cineva) expr. (vulg.) 1. a ironiza (pe cineva) a batjocori (pe cineva). 2. (d. politzishti) a bate (pe cineva) cu bastonul.

a lua la dans expr. (intl. d. politzishti) a interoga a lua la intrebari (un infractor).

a lua la mijloc (pe cineva) expr. a ironiza (pe cineva) a batjocori (pe cineva).

a lua la mishto (pe cineva) v. a lua imprejur.

a lua la ochi expr. 1. a remarca. 2. a urmari insistent cu privirea. 3. a tzine sub observatzie comportamentul sau actziunile unei persoane cu scopul de ai descoperi cu orice pretz greshelile shi punctele slabe.

a lua la perpulis (pe cineva) expr. (vulg.) a ironiza (pe cineva) a batjocori (pe cineva).

a lua la poceala expr. a bate foarte tare pe cineva desfigurindul.

a lua la pravalie expr. (intl.) a se duce la politzie a lua pe sus.

a lua la rapanghel / la refec / la rost / la trei pazeshte expr. (pop.) a reprosha a certa.

a lua la tangou expr. (intl.) 1. a critica. 2. (d. politzishti) a interoga.

a lua luleaua neamtzului expr. a se imbata.

a lua malai expr. (intl.) a da lovitura a se umple de bani.

a lua masuri shi greutatzi expr. (er. d. femei) a avea contact sexual cu un barbat.

A LUA MITA a lua dreptul / manga a salta a sfantzui.

a lua o gura de aer expr. a face o plimbare scurta

a lua o tranta expr. a se impiedica shi a cadea.

a lua oful cuiva expr. (intl.) a ucide a omori.

a lua pastile de putut expr. ( glum. d. barbatzi) a fi potent.

a lua painea de la gura cuiva expr. a lasa pe cineva fara mijloace de subzistentza.

a lua plasa / tzeapa expr. a se pacali a se fraieri.

a lua porcul la tranta expr. (d. femei) a practica felatzia.

a lua pozitzia ghiocel expr. (adol.) a sta cu capul in pamant / cu barbia in piept.

a lua purceaua de coada expr. a se imbata.

a lua tzuicomicina expr. (pop.) a se trata de raceala cu bauturi spirtoase.

a lua un deditzel expr. a se sinucide prin otravire

a luato! expr. (d. o mashina cu pana de motor) motorul shia reluat functzionarea.

a nu shti cum sa(l) iei (pe cineva) expr. a nushi putea forma o imagine clara despre personalitatea cuiva.

a nu shti de unde sa iei pe cineva expr. a nutzi aduce aminte in ce imprejurare ai cunoscut pe cineva.

a o lua acana expr. a se abate de la calea cea dreapta; a avea un comportament deviant

a o lua alaturea cu drumul expr. a divaga a nu vorbi la subiect

a o lua amocul expr. (er. d. femei) a dori sa aiba relatzii sexuale

a o lua bob cu bob expr. 1. a cerceta in detaliu 2. (intl.) a observa fiecare mishcare / intamplare etc.

a o lua in barba / in baza / in freza expr. 1. a fi batut a fi invins 2. a da de necaz a avea neplaceri 3. a suferi o deceptzie

a o lua in buci expr. (obs. d. femei) a avea contact sexual cu un barbat

a o lua in freza expr. 1. a fi certat / mustrat cu asprime 2. a fi umilit / ridiculizat

a o lua in gura expr. 1. (obs.) a practica felatzia 2. a fi pacalit a fi prins asupra faptei

a o lua in mana expr. (obs.) 1. a se masturba 2. v. a o lua in barba

a o lua intre picioare expr. (obs. d. femei) a avea contact sexual cu un barbat

a o lua la clarinet / la muie expr. (obs.) a practica felatzia.

a o lua la laba expr. (obs.) a se masturba.

a o lua la moaca expr. a primi o bataie zdravana.

a o lua la ochi expr. 1. a primi o bataie zdravana. 2. a suferi un afront.

a o lua la papuc / la picior / la sanatoasa expr. a fugi.

a o lua pe aratura / pe campii / pe mirishte expr. (iron.) a devia de la subiectul unei discutzii.

a o lua pe coaja / pe cocoasha expr. 1. a primi o bataie zdravana. 2. (in sport) a pierde a fi invins.

a o lua pe dupa piersic expr. (pop.) a spune (ceva) pe ocolite; a cauta un subterfugiu.

a o lua pe ocolite / pe departe expr. a evita sa spuna direct un adevar.

a o lua pe ulei expr. a consuma bauturi alcoolice in cantitatzi excesive; a se imbata.

a o lua peste bot expr. 1. a primi o bataie zdravana. 2. a fi ridiculizat in public.

a o lua razna expr. 1. (fig.) a o apuca pe o cale greshita a decadea. 2. a innebuni.

a o lua sub coada expr. (obs. d. femei) a avea contact sexual cu un barbat.

a o lua sus expr. (obs. d. femei) a practica felatzia.

a se lua (cu cineva) la clantza expr. a se certa (cu cineva).

a se lua de cineva expr. 1. a invinui a invinovatzi (pe cineva de ceva) 2. v. a lua imprejur

a se lua de cur shi a sari in sus expr. (vulg.) a nu face nimic a lenevi a trandavi

a se lua in betze / in coarne (cu cineva) expr. a se certa foarte tare

a shio lua in cap expr. a se obraznici; a se crede mai important / mai valoros decat este in realitate

a shti cum sa(l) iei expr. a avea tact in relatzia cu cineva; a shti sa manipuleze pe cineva (in folos propriu).

a umbla cu „iama nene” expr. a fi autostopist a face autostopul.

ai lua (cuiva) mustatzile la tors expr. (er.) a practica cunilitzia.

ai lua (cuiva) vopseaua expr. a bate (pe cineva).

ai lua (cuiva) achiul expr. (er.) a dezvirgina (pe cineva)

ai lua (cuiva) caful expr. ai lua (cuiva) orice sperantza

ai lua (cuiva) grosimea expr. a bate

ai lua (cuiva) caimacul / smacul / zmacul expr. (er.) a dezvirgina a deflora

ai lua cuiva perdeaua de pe ochi expr. a face pe cineva sa intzeleaga / sa vada clar.

al lua / a o lua cu calduri expr. (er. pop.) a se excita a dori sa faca dragoste

al lua aghiutza / benga expr. (pop.) 1. a muri 2. a avea necazuri mari

al lua dracul / mama dracului / naiba expr. (peior.) a muri

al lua gura pe dinainte expr. a divulga (involuntar) un secret

al lua pe „nu” in bratze expr. 1. a refuza categoric sa faca un lucru. 2. a nega cu incapatzanare un lucru chiar impotriva evidentzei.

ashi lua avrigu’ expr. (adol.) a pleca (mai ales silit de imprejurari)

ashi lua bucatzica de la gura expr. a cheltui shi ultimul ban (pentru a veni in ajutorul cuiva)

ashi lua calcaiele / picioarele la spinare expr. (pop.) a fugi

ashi lua campii / lumea in cap expr. 1. a pleca la intamplare / fara nici un tzel (de disperare de durere etc.) 2. a ajunge la disperare

ashi lua deo grija expr. a rezolva o problema presanta

ashi lua jucariile (shi a pleca) expr. (glum.) a renuntza la asocierea cu cineva; a pleca; a lasa balta

ashi lua maxim expr. (adol.) a se supara a se enerva.

ashi lua nasul la purtare expr. a se obraznici.

ashi lua traistan batz expr. a pleca a porni la drum.

ashi lua valea expr. a pleca a fugi de undeva.

ashi lua zborul expr. (intl.) a fugi din ascunzatoare; a scapa dintro razie.