LUÁ iau vb. I. Tranz. I. 1. A prinde un obiect in mana spre al tzine (shi a se servi de el) sau spre al pune in alta parte. ◊ Expr. A lua alta vorba = a schimba (cu dibacie) subiectul unei discutzii. A(shi) lua picioarele la spinare = a pleca (repede) de undeva. A lua pushca la ochi (sau la catare) = a pune arma in pozitzie de tragere a se pregati sa traga cu arma; a ochi. Ashi lua palaria (din sau de pe cap) = a saluta. A lua pasarea din zbor se spune despre un vanator foarte iscusit bun ochitor. Ashi lua nadejdea (de la cineva sau de la ceva) = a renuntza la ceva a nu mai spera. Ashi lua seama sau (intranz.) ashi lua de seama = a se razgandi. A nushi lua ochii de la (sau de pe)... = a privi insistent. Ashi lua o grija de pe cap = a scapa de o grija a se elibera. Ai lua cuiva (o suferintza) cu mana = a face sai treaca cuiva (o suferintza) imediat. (Refl.) A i se lua (cuiva) o piatra de pe inima se spune cand cineva a scapat de o grija chinuitoare. ♦ A apuca pe cineva sau ceva cu mana; a cuprinde cu bratzul (de dupa...); p. ext. a inhatza a inshfaca. ◊ Expr. (Fam.) A lua purceaua de coada = a se imbata. (Refl. recipr.) Potzi sa te iei de mana cu el = ai aceleashi apucaturi k el. A se lua de cap (sau de piept) cu cineva = a se incleshta la bataie cu cineva; a se certa in mod violent cu cineva. A se lua (cu cineva) la tranta = a se lupta (cu cineva) corp la corp. 2. A manca (pe apucate) a inghitzi din ceva; spec. a inghitzi o doctorie. ◊ Expr. A (o) lua la masea = a bea peste masura. 3. A imbraca a pune pe sine o haina etc. ◊ Expr. A lua hainele la purtare = a imbraca in toate zilele hainele de sarbatoare. (Fam.) Ashi lua nasul la purtare = a se obraznici. II. 1. A scoate ceva din locul in care se afla; a smulge a desprinde. ♦ Refl. (Rar) A inceta sa mai existe; a disparea. 2. A scoate ceva in cantitate limitata. ◊ Expr. A lua (cuiva) sange = a face sa curga printro incizie o cantitate de sange (pentru a obtzine o descongestionare pentru analize etc.). 3. A deposeda pe cineva de un lucru (fara intentzia de a shil insushi). ◊ Expr. Ai lua (cuiva) comanda = a inlatura (pe cineva) de la un post de raspundere in special de la comanda unei unitatzi militare. Ai lua (cuiva) ochii (sau vazul vederile) = a fermeca (pe cineva) a orbi prin stralucire a impresiona foarte puternic a zapaci a ului pe cineva. Ai lua (cuiva) viatza (sau sufletul zilele) = a omori. Ashi lua viatza (sau zilele) = a se sinucide. ♦ (Pop.) A face sa paralizeze a paraliza o parte a corpului. III. 1. Ashi insushi ceea ce i se cuvine a pune stapanire pe ceva; p. ext. a primi a capata. 2. A(shi) face rost de ceva; a gasi pe cineva sau ceva. ◊ Expr. Ial daca ai de unde (sau de unde nui) se spune despre cineva (sau despre ceva) care nu se mai gaseshte acolo unde era mai inainte. (Fam.) A nu shti de unde sa iei pe cineva = a nutzi aduce aminte in ce imprejurare ai cunoscut pe cineva. 3. A cumpara. 4. A incasa o suma de bani. 5. Ashi insushi un lucru strain. 6. A cuceri; a ocupa. ♦ A ataca intrun anumit fel sau cu o anumita arma. 7. A angaja pe cineva; a folosi un obiect pentru un timp determinat contra plata. ◊ Expr. A lua (pe cineva) partash = ashi asocia (pe cineva) intro intreprindere. A lua (pe cineva) pe procopseala = a angaja (pe cineva) fara salariu cu promisiunea de al capatui. ♦ A invita pe cineva la joc la dans. ♦ A primi pe cineva la sine; a contracta o legatura de rudenie cu cineva. ♦ Refl. recipr. A se casatori. 8. A se angaja a se insarcina (cu ceva). ◊ Expr. A lua comanda = a fi numit la conducerea unei unitatzi sau actziuni (militare). A lua (un lucru) in primire = a primi un lucru asumandushi raspunderea pentru buna lui pastrare. Ashi lua raspunderea = a se declara shi a se socoti raspunzator de ceva. (Refl. recipr.) A se lua la sfada (sau la cearta etc.) = a se certa. 9. A contracta o boala molipsitoare. 10. (Despre vase) A avea o anumita capacitate a cuprinde. 11. (In expr. shi loc. vb.) A lua masura (sau masuri) = a fixa prin masuratori exacte dimensiunile necesare pentru a confectziona un obiect. A lua (ceva) cu chirie = a inchiria. A lua (ceva) in arenda = a arenda. A lua parte = a participa. A lua pilda = a imita exemplul altuia. A lua obiceiul (sau naravul etc.) = a se obishnui sa... A lua (pasaje sau idei) dintrun autor = a reproduce intro scriere sau intro expunere proprie idei extrase din alt autor (indicand sursa sau insushindushi pasajul in mod fraudulos). A lua fiintza = a se infiintza. A lua sfarshit = a se termina. A lua infatzisharea (sau aspectul etc.) = a parea a da impresia de... A lua un nou aspect o noua forma etc. = a se schimba a se transforma. Ashi lua numele de la... = a purta un nume care se leaga de... care aminteshte de... A lua o nota buna (sau rea) = a obtzine o nota buna (sau rea). A lua apa = (despre ambarcatziuni) a avea o spartura prin care intra apa a se umple de apa. A lua foc = a se aprinde. (Inv.) A lua veste (sau scrisoare raspuns etc.) = a primi veste (sau scrisoare raspuns etc.). IV. 1. A duce cu sine. ◊ Expr. Ashi lua ziua buna = a se despartzi de cineva rostind cuvinte de ramas bun. Ashi lua traista shi ciubucul se zice despre un om foarte sarac care pleaca fara sa aiba ce sa duca cu el. Ashi lua talpashitza (sau catrafusele etc.) = a pleca repede dintrun loc; a o shterge. A lua (pe cineva) la (sau in) armata = a inrola un recrut. A lua (pe cineva) pe sus = a lua (pe cineva) cu fortza. A lua (pe cineva) pe nepusa masa = a lua (pe cineva) fara veste cu fortza. Al lua moartea sau Dumnezeu (ori depr. dracul naiba) = a muri. La luat dracul (sau mama dracului naiba) se spune cand cineva este intro situatzie critica sau la capatul puterilor (din cauza unui efort prea mare). (In imprecatzii) Lualar naiba! ♦ A duce cu sine una sau mai multe persoane cu rolul de insotzitor. ◊ Expr. A lua (pe cineva) cu binele (sau cu frumosul cu binishorul cu incetishorul etc.) = a proceda cu tact cu blandetze a trata (pe cineva) cu menajamente. A lua (pe cineva) cu raul = a se purta rau (cu cineva). A lua pe cineva cu magulele sau (refl.) a se lua pe langa cineva cu binele = a maguli pe cineva (pentru ai cashtiga bunavointza). A lua (pe cineva) sub ocrotirea (sau sub aripa) sa = a ocroti (pe cineva). A lua (pe cineva sau ceva) in batjocura (sau in bataie de joc in ras in zeflemea peste picior etc.) = ashi bate joc de cineva. A lua (pe cineva) cu amenintzari = a amenintza (pe cineva). A lua (pe cineva) la rost (sau la trei parale la refec la trei pazeshte la socoteala etc.) = a mustra (pe cineva) ai cere socoteala. A lua (pe cineva) pe departe = a incepe (cu cineva) o discutzie pe ocolite cu scopul de a obtzine ceva de la el sau de ai comunica ceva neplacut. Nu ma lua asha! = nu ma trata numi vorbi in felul acesta nepotrivit. A o lua de buna = a considera k este asha cum se spune a primi a accepta un lucru k atare. A lua (ceva) de nimic = a nu lua in serios. A lua (ceva) in nume de bine (sau de rau) = a judeca un lucru drept bun (sau rau). A lua (pe cineva sau ceva) de (sau drept)... = a considera (pe cineva sau ceva) drept altcineva sau altceva; a confunda. A lua lucrurile (asha) cum sunt = a se impaca cu situatzia. ♦ Refl. (Despre vopsele) A se desprinde a se shterge (shi a se lipi pe altceva). 2. (Despre vehicule) A transporta pe cineva. V. A incepe a porni sa... ♦ (Despre manifestari fizice sau psihice) A cuprinde (pe cineva). ◊ Expr. Al lua ceva inainte = al cuprinde al copleshi. A lua frica cuiva (sau a ceva) = a se teme de cineva (sau de ceva). (Refl.) A se lua de ganduri = a incepe sa fie ingrijorat a se ingrijora; a se nelinishti. VI. 1. (Construit cu pronumele „o” cu valoare neutra) A pleca a porni. ◊ Expr. A o lua din loc (sau la picior) = a pleca repede. A o lua la fuga = a porni in fuga in goana. A o lua la galop (sau la trap la pas) = a porni la galop (sau la trap la pas). (Reg.) A o lua in porneala = a porni la pascut. A o lua inainte = a merge inaintea altuia sau a altora (pentru ai conduce). A io lua (cuiva) inainte (sau pe dinainte) = a intrece (pe cineva). Ashi lua zborul = a porni in zbor; fig. a pleca repede; a parasi (o ruda un prieten) stabilinduse in alta parte. (Refl.) A se lua dupa cineva (sau ceva) = a) a porni in urma cuiva (sau a ceva); b) a se alatura cuiva; c) a urmari a alunga a fugari; d) a porni undeva orientanduse dupa cineva sau dupa ceva; fig. a imita pe cineva a urma sfatul cuiva. (Refl. recipr.) A se lua cu cineva = a) a pleca la drum cu cineva; b) a se intovarashi a se asocia cu cineva. (Refl.) A se lua cu cineva (sau cu ceva) = ashi petrece vremea cu cineva (sau cu ceva) shi a uita de o grija de o preocupare etc. a se distra. A se lua cu vorba = a se antrena intro conversatzie uitand de treburi. ♦ A se indrepta intro directzie oarecare; a coti spre... A luato la deal. ♦ (Despre cai de comunicatzie shi ape curgatoare) Ashi schimba directzia. Drumul o ia la dreapta. 2. A merge a parcurge. ◊ Expr. A(shi) lua campii = a pleca la intamplare fara niciun tzel (de disperare de durere etc.); a ajunge la disperare. [Pr.: lua. Prez. ind.: iau iei ia luam luatzi iau; prez. conj. pers. 3: sa ia] Lat. levare.