14 definiții pentru înhăitare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

înhăitare sf [At: DA ms / Pl: ~tări / E: înhăita] 1 (Dep) Întovărășire cu unul sau mai mulți derbedei Si: înhăitat1 (1). 2 (Dep) Concubinaj. 3-4 (Pfm) Asociere în vederea unei acțiuni comune reprobabile Si: înhăitat1 (3-4). 5 (Reg) Înconjurare a cuiva Si: înhăitat1 (5).

ÎNHĂITÁ, înhăitez, vb. I. Refl. recipr. (Fam.) A se întovărăși, a intra în cârdășie cu unul sau cu mai multe persoane decăzute (pentru a săvârși împreună fapte reprobabile); a se încârdoșa. [Prez. ind. și: înháit] – În + haită.

înhăita [At: PANN, P. V. I, 19 / Pzi: ~tez / E: în- + haită] 1 vr (Dep; d. oameni; udp „cu”) A se întovărăși, a intra în cârdășie cu unul sau mai mulți derbedei Si: a se înhârhomi (2). 2 vr (Dep; udp „cu”) A trăi în concubinaj. 3-4 vr (Pfm; d. oameni; udp „cu”) A se asocia în vederea unei acțiuni comune reprobabile. 5 vt (Reg; d. o ceată) A înconjura.

ÎNHĂITÁ, înhăitez, vb. I. Refl. recipr. (Depr.) A se întovărăși, a intra în cârdășie cu una sau cu mai multe persoane decăzute; a se încârdoșa. [Prez. ind. și: înháit] – În + haită.

ÎNHĂITÁ, înhăitez, vb. I. Refl. A se întovărăși cu unul sau cu mai mulți inși în vederea săvîrșirii în comun a unor acțiuni (de obicei rele). Cînd s-a întors de-acolo s-a înhăitat cu alții. SADOVEANU, P. M. 70. Nu umbla prin mahalale Înhăitat cu haimanale. TEODORESCU, P. P. 338. – Pronunțat: -hăi-.

A SE ÎNHĂITÁ mă ~éz intranz. A stabili relații de tovărășie condamnabilă. /în + hăită

înhăità v. a se asocia (în sens rău): se înhaită cu toți nebunit. [V. haită].

înháĭt și înhăĭtéz (mă), a v. refl. (d. haĭtă). Iron. Formez haĭtă, bandă, mă înturluc, mă încîrdoșez: s’a înhăĭtat cu niște bețivĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!înhăitá (a se ~) (fam.) (-hăi-) vb. refl., ind. prez. 3 se înhăiteáză

înhăitá vb. (sil. -hăi-), ind. prez. 1 sg. înhăitéz, 3 sg. și pl. înhăiteáză

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNHĂITÁ vb. (reg.) a se încârdoșa, a se încârdui. (Cum te-ai putut ~ cu el?)

ÎNHĂITA vb. (reg.) a se încîrdoșa, a se încîrdui. (Cum te-ai putut ~ cu el?)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

înhăitá, înhăitez, vb. refl. – A se întovărăși: „În munți a dat de alți haiduci (...). Cu toții s-au înhăitat împreună” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 175). – Din în- + haită (< magh. hajtó) (Șăineanu, Scriban; DEX, MDA).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

înhăita, înhăitez v. r. a se întovărăși / a intra în cârdășie cu persoane dubioase

Intrare: înhăitare
înhăitare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înhăitare
  • ‑nhăitare
  • înhăitarea
  • ‑nhăitarea
plural
  • înhăitări
  • ‑nhăitări
  • înhăitările
  • ‑nhăitările
genitiv-dativ singular
  • înhăitări
  • ‑nhăitări
  • înhăitării
  • ‑nhăitării
plural
  • înhăitări
  • ‑nhăitări
  • înhăitărilor
  • ‑nhăitărilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înhăita, înhăitezverb

  • 1. familiar A se întovărăși, a intra în cârdășie cu unul sau cu mai multe persoane decăzute (pentru a săvârși împreună fapte reprobabile). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cînd s-a întors de-acolo s-a înhăitat cu alții. SADOVEANU, P. M. 70. DLRLC
    • format_quote Nu umbla prin mahalale Înhăitat cu haimanale. TEODORESCU, P. P. 338. DLRLC
etimologie:
  • În + haită DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.