LUÁ iau vb. I. Tranz. I. 1. A prinde un obiect (in mina) spre al tzine (shi a se servi de el) sau spre al pune in alta parte. Baiatul lua frigarea din mina surorusei. ISPIRESCU L. 340. Moshneagul... ishi ia toiagul batrinetzelor in mina. CREANGA P. 80. Sameni a fi shtiind de unde sa iei lucrul shi unde sal pui. id. ib. 152. De cind in ai semanat Boalan oase miai bagat; Ia zau coasa shil coseshte De boala ma mintuieshte! JARNÍKBIRSEANU D. 457. ◊ Expr. A lua armele v. arma. A lua alta vorba = a schimba (cu dibacie) obiectul unei discutzii. Fetele atunci au luat alta vorba. CREANGA P. 209. ◊ (Urmat de determinari care arata locul unde se afla sau unde se ashaza obiectul instrumentul cu care se apuca etc.) I se facu mila de biata pasarica... o lua de jos shi o baga in sin. ISPIRESCU U. 12. [Fata] ishi ia lada in spate shi se intoarna spre casa parinteasca cu bucurie. CREANGA P. 290. El alerga dupa ea o prinse shi luindo in coarne o arunca in leaganul de matasa ce purta in spinare. SHEZ. I 162. Daca vazui shi vazui Imi luai coasa din cui. ALECSANDRI P. P. 259. ◊ Expr. Ashi lua picioarele la spinare = a pleca (repede) de undeva. A lua (cuiva) vorba din gura v. gura. A lua pushca la ochi (sau la catare) = a se pregati sa traga (cu arma). A lua (pe cineva) la ochi v. ochi. Ashi lua palaria (din sau de pe cap) = a saluta. Intra inlauntru shi nici nushi lua palaria de pe cap. RETEGANUL P. I 9. A lua pasarea din zbor = a impushca pasarea in zbor; a fi foarte bun ochitor. ♦ (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» aratind partea de care se apuca) A apuca (pe cineva sau ceva) cu mina. Il lua de git se asheza pe genunchii lui shil saruta. VLAHUTZA O. A. 111. Atunci shtiu imparatul k aceshti copii sint copiii lui i lua de dupa grumazi shi i saruta fierbinte. RETEGANUL P. II 39. Ishi ia boii de funie shi porneshte cu ei spre tirg. CREANGA P. 39. ◊ Expr. A lua taurul de coarne v. taur. (Familiar) A lua purceaua de coada = a se chercheli a se imbata. A lua (pe cineva) in unghii v. unghie. (Refl.) A se lua de git cu cineva v. git. A se lua de cap (sau de piept) cu cineva = a se incleshta la bataie a se bate (unul cu altul). Tot beu pina sembata SHi apoi se ieu de cap. SHEZ. I 211. A se lua (cu cineva) la trinta = a se lupta (cu cineva) corp la corp. Aceshti nelegiuitzi... il silea sa se ía la trinta cu dinshii. ISPIRESCU U. 54. Potzi sa te iei de mina (cu cineva) = ai aceleashi apucaturi rele (k cineva). ◊ (Instrumentul actziunii este altul decit mina) Calul meu... ma lua cu dintzii de pe la spate de haine. ISPIRESCU L. 303. ◊ Expr. A lua foc cu gura v. foc. Ashi lua inima in dintzi v. dintzi. 2. A minca sau a bea a inghitzi. Luind imparatul shi imparateasa leacurile sau intors veseli la palat. ISPIRESCU L. 2. Hai degraba Saftico sa luam un ceai. ALECSANDRI T. 88. ◊ (Precizat prin «in gura») Bucatele leau facut afumate arse shi sleite de nu mai era chip sa le poata lua cineva in gura. CREANGA P. 292. ◊ Absol. Ne ashezaram la masa shi incepuram a lua care de unde apucaram. HOGASH DR. II 31. Ajungate jalea mea Mindrutzo la cina ta; Cind vei lua cu lingura Sa te doara inima. HODOSH P. P. 130. Maicutza masa miau pus Iau o data doua ori SHiam oftat de noua ori. SEVASTOS C. 176. ◊ Expr. A lua masa v. masa. A (o) lua la masea = a bea peste masura. Vorbele dascalului Pandele pareau rostite in vint potrivite cu felul sau de a fi cind o lua la masea. PAS Z. I 225. A lua credintza v. credintza. A lua aer v. aer. 3. (Cu privire la obiecte de imbracaminte) A imbraca a pune pe sine. Ishi lua pe umeri un sumaiesh. SADOVEANU B. 31. Mosh Nichifor... ishi ia cojocul intre umere. CREANGA P. 114. Deshi eram negata am luat un shal shi am primito. NEGRUZZI S. I 50. ◊ Expr. A lua hainele la purtare = a incepe a purta in toate zilele hainele de sarbatoare. (Familiar) Ashi lua nasul la purtare = a se obraznici. II. 1. A da la o parte a inlatura a indeparta. Iami friul din cap shil pune bine shi cind vei avea lipsa de mine numai scutura friul. RETEGANUL P. II 12. SHiau luat mina de la ochi. SBIERA P. 96. ◊ Refl. pas. Fig. Dodata vaz k mi se ia De pre simtziri neagra perdea. VACARESCU P. 446. ◊ Expr. Ai lua (cuiva) apa de la moara v. apa. Ashi lua nadejdea (de la rar despre cineva sau de la ceva) = a renuntza la ceva ashi pierde nadejdea a nu mai spera sa obtzina ceva. Dea veni turturica mea inainte... ietzi nadejdea despre mine. CREANGA P. 273. De corabieri neam luat nadejdea. TEODORESCU P. P. 164. Iatzi nadejdea de la mine K eu nu mai shtiu de tine. JARNÍKBIRSEANU D. 338. Ashi lua gindul ( de la ceva sau cineva) v. gind. Ashi lua seama sau (intranz.) ashi lua de seama = a se razgindi. Vinovatul a fost el caci dupa marturisirea din parc nu shia luat seama shi nu sa dezmeticit nici a doua zi. GALACTION O. I 389. Se gindea mereu sashi croiasca drum pina in gradina... Dar mereu ishi lua seama. REBREANU I. 24. A nushi lua ochii de la (sau de pe)... = a nushi abate privirea de la ceva sau de la cineva a nu se uita in alta parte. Eminescu il priveshte lung milos nushi poate lua ochii de la el. VLAHUTZA O. A. 442. Oaspetzii nushi mai luau ochii de la dinsa. ISPIRESCU L 39. ◊ (Scopul inlaturarii este de a scapa pe cineva de al elibera de ceva de al linishti) Ial de pe capul meu. CREANGA P. 66. Numai puiu cu vederea Mio luat toata durerea. SHEZ. III 20. ◊ Expr. Ashi lua o grija de pe cap = a scapa de o grija. (In comparatzii) Ai lua cuiva (o suferintza) cu mina = a ajuta pe cineva care sufera facind sai treaca imediat suferintza. Se shterse o data [cu naframa] shi indatai trecu osteneala k shi cum ai fi luato cu mina. BOTA P. 98. Parcatzi ia cu mina aleanul de la inima. SHEZ. III 108. (Refl.) A i se lua (cuiva) o piatra de pe inima se zice cind cineva a scapat de o grija chinuitoare. ♦ A face sa nu mai fie in locul unde a fost a scoate ceva din locul in care se afla; a smulge a desprinde. Copilul lua un bumb de argint de pe camasha shii zise babei: Na mamuca! RETEGANUL P. II 38. FatFrumos i lua un picior cu sageata. ISPIRESCU L. 5. Umbli dupa cai mortzi sa le iei potcoavele. CREANGA P. 194. ♦ Refl. (Rar) A inceta de a mai exista a disparea. Iarna nu sa mai luat. SADOVEANU P. S. 12. 2. A scoate ceva in cantitate limitata. Cind a vrut fata sa puie mina pe pahar shi sa ieie apa... apa din fintina intro clipa a secat. CREANGA P. 293. Ea lua o mina de lacrimi din baie. EMINESCU N. 28. Apan donitze lua SHindarat k se uita. BIBICESCU P. P. 264. ◊ Expr. A lua (cuiva) singe = a lasa cuiva singe v. lasa. 3. A deposeda (pe cineva) de un lucru (fara intentzia de a shil insushi) a lipsi (pe cineva) de ceva a priva de un bun de un drept de o favoare. Ia luat permisul de circulatzie. (Fig.) In fatza vijeliei tzishneau peste mare rafale de vint; i luau luciul k shi cum cineva ar fi aruncat pumni de nisip peste o oglinda. DUMITRIU P. F. 15. ◊ Expr. Ai lua (cuiva) comanda = a inlatura pe cineva de la un post de raspundere (in special de la comanda unei unitatzi militare). Ai lua (cuiva) mintzile v. minte. Ai lua (cuiva) ochii (sau vazul vederile) = a fermeca (pe cineva) a orbi prin stralucire. Un pat cu totul shi cu totul de aur impodobit cu pietre de rubin smarand shi diamant cit pumnul de mari care straluceau detzi lua ochii. POPESCU B. III 70. Pe tzol toarna o movila de galbeni cari straluceau la soare detzi luau ochii. CREANGA P. 69. Ai lua (cuiva) auzul v. auz. Ai lua (cuiva) piuitul v. piuit. Ai lua (cuiva) viatza (sau zilele) = a omori a ucide. O satzi iau zilele K satzi lashi Copilele SHi satzi faci Nepoatele Satzi plinga pacatele. TEODORESCU P. P. 598. Ashi lua viatza (sau zilele) = a se sinucide. Am descoperit cabina aceea in care cu o saptamina inainte o femeie ishi luase zilele. C. PETRESCU S. 5. ♦ (In superstitzii; complementul indica o parte a corpului) A face sa paralizeze sa damblageasca; a poci. Ielele iau luat gura shi picioarele. CREANGA P. 15. Vro vraja shtie... Ori vro minatzi ia ori glasul. CONTEMPORANUL III 887. III. 1. Ashi insushi ceea ce se cuvine a pune stapinire pe ceva; p. ext. a primi a capata. Luind de zestre nishte mere de aur... le rasadise. ISPIRESCU U. 59. Mai bine iatzi banishorii shi cautatzi de nevoi. CREANGA P. 49. Mergi satzi iei dreapta rasplata. ALECSANDRI P. I 198. Veseli acum ashteptam Drept osteneala ospatz sa luam. TEODORESCU P. P. 140. ◊ (Complementul e un abstract) Dacolo au luat carturarii vorba. ISPIRESCU U. 84. 2. A(shi) face rost de ceva a(shi) procura ceva; a gasi (pe cineva sau ceva). De unde era sa le iei... toate aceste sa fi fost in locul lui Robinson? DRAGHICI R. 45. Cinstite vornice de casa... Cind te vom cauta Sa navem de unde te lua! TEODORESCU P. P. 180. (Absol.) A inceput a cotrobai prin chilna carutzei sa gaseasca nishte fringhie dar de unde sa iei daca nai pus? CREANGA P. 125. ◊ Expr. Ial daca ai de unde (sau de unde nui) se zice despre cineva (sau despre ceva) care nu se mai gaseshte acolo unde era mai inainte unde se shtia k poate fi gasit. (Familiar) A nu shti de unde sa iei pe cineva = a nutzi putea aduce aminte in ce imprejurare ai cunoscut pe cineva. ♦ A se impovara (cu ceva neplacut). Cite pasarele zboara Toate zic: Bade tensoara! Numai biata rindunea Ea din guraasha zicea: Bade nutzi lua belea! SHEZ. I 103. Ce sami iau pe cap necaz? SEVASTOS C. 119. 3. A cumpara. Gatita... cu flori de cutie luate din TirguJiu. MACEDONSKI O. III 137. Fetei moshului nui lua nimic pentru k nu vrea baba sa lese pe moshneag sai cumpere shi ei cite ceva. SBIERA P. 211. A plecat... mergind iar marfa sa ia Din alte tzari departate. PANN P. V. II 59. ◊ Fig. Dracul negru teo shtiut K ai gura de vindut K shi eu miash fi luat Pe vreo zi de secerat. JARNÍKBIRSEANU D. 368. 4. A incasa o suma de bani. ♦ A sechestra a popri a confisca. Boiin rit shi eu la mindra Vin juratzii sami ia tzundra. JARNÍKBIRSEANU D. 370. ◊ Expr. Ai lua (cuiva) shi camasha de pe el v. camasha. Ai lua (cuiva) shi cenusha din vatra v. cenusha. 5. Ashi insushi un lucru strain; a fura. Vil pot lua shi cu puterea dar nu voi. RETEGANUL P. I 15. [Hotzul] luase ce luase dara tot mai ramasese. ISPIRESCU L. 74. ◊ (Urmat de un partitiv) Mai rar om care sa poata lua dintrinsele. CREANGA P. 211. ◊ Absol. Trage podul mai podar Sa trec la al circiumar... K e putred de bogat SHi sai iau nu e pacat. TEODORESCU P. P. 293. ◊ Expr. A lua (ceva) cu japca (sau cu hapca) v. japca hapca. A lua (cuiva) piinea de la gura v. piine. 6. A cuceri (cu asalt) a cuprinde (o tzara o cetate); a ocupa. Capitanul Farcashanul lua Nicopolea. ISPIRESCU M. V. 32. ♦ (Urmat de determinari modale) A ataca (pe dushman). Trecu Dunarea... spre a lua pe Mihai de pe la spate. ISPIRESCU M. V. 21. De la spate sai luam Sai batem sai ciopatzim tzeara sa o izbavim. TEODORESCU P. P. 479. ♦ (Urmat de determinari aratind instrumentul) A sari asupra cuiva pentru al bate al lovi al goni. Dar pacatul lai vedea Cind teo lua cu palitza SHi teo trece ulitza. BIBICESCU P. P. 194. Fugi cucule deacole K teoi lua Co nuie. SEVASTOS C. 25. 7. A angaja (o persoana) a folosi (un obiect) pentru un timp determinat contra plata. V. inchiria. A lua trenul vaporul tramvaiul. ▭ De ce te scumpeshti... shi nutzi iei o sluga vrednica k satzi fie mina de ajutor la drum? CREANGA P. 2O1. Luai un fiacru shi vizitai orashul. NEGRUZZI S. I 67. Iatzi baditza cal cu plata. JARNÍKBIRSEANU D. 105. ◊ (Urmat de un complement care arata destinatzia) Sa ma iei la tineargat. TEODORESCU P. P. 209. ◊ Refl. pas. Acei 1000 pushcashi se luau din tot locul unde tabara armia. BALCESCU O. II 67. ◊ Expr. (Reflectind relatziile de exploatare din trecut) A lua (pe cineva) pe procopseala = a angaja (pe cineva) in serviciu fara salariu in schimbul promisiunii de al capatui. Se gasea acuma luat pe procopseala de fratesau. CARAGIALE N. S. 94. ♦ (Mai ales determinat prin «la joc» «la dans») A invita pe cineva sa joace sa danseze impreuna. Ar fi luato shi altzii la joc dar le era frica de Simion. DUMITRIU P. F. 56. Mergi la joc nu te ia nime. JARNÍKBIRSEANU D. 448. ♦ A primi pe cineva la sine a contracta o legatura de rudenie cu cineva. Era copilul acela carel luasem de pe ulitze. RETEGANUL P. V 83. Multzi trageau nadejdea sal ieie de ginere. CREANGA P. 142. ◊ Expr. A lua de suflet v. suflet. ♦ A se casatori (cu cineva). Fa cunoshtintza cu fata: no lua numai pe auzite. NEGRUZZI S. I 251. ◊ Refl. reciproc. Uite ce noi tot sintem singuri shi unul shi altul... Nar fi bine sa ne luam amindoi.? DUNAREANU CH. 78. Cind cu baba mam luat Opt ibovniceau oftat. CREANGA P. 108. 8. A se angaja a se insarcina (cu ceva). Ashi lua un angajament. ▭ Luai grija casei mele. TEODORESCU P. P. 271. ◊ Expr. A lua atitudine v. atitudine. A lua comanda = a fi numit la conducerea unei actziuni (militare); a prelua o comanda. A lua in consideratzie v. consideratzie. A lua ceva asupra sa v. asupra. A lua (un lucru) in primire = a primi un lucru asumindushi raspunderea pentru buna lui pastrare. Ashi lua raspunderea = a se declara shi a se socoti raspunzator de ceva a se considera k avind anumite obligatzii. A lua apararea cuiva v. aparare. (Refl. de obicei reciproc) A se lua la sfada (sau la cearta la lupta) = a porni cearta lupta. Slujitorii sau fost luat la sfada. NEGRUZZI S. I 157. SHi te iei cu totzi la cearta. JARNÍKBIRSEANU D. 446. A se lua la intrecere v. intrecere. (Invechit) A se lua la prinsoare = a se prinde ramashag. Oamenii se luau la prinsoare k nici in cer nu se gasea o mai mare frumusetze. ISPIRESCU L. 39. 9. (Rar) A dobindi ceva (in urma unei solicitari cereri staruintze); a obtzine. Lapushneanu... fugind la Constantinopol izbutise a lua oshti turceshti. NEGRUZZI S. I 137. Veveritza cinste mare De la leu a dobindit. SHa luat fagaduintza K din darile ce vin Ii va da... Un car de alune. DONICI F. 42. ♦ A accepta. [Imparateasa] sa induplecat a lua cererea imparatului shi miine le este nunta. ISPIRESCU L. 110. 10. (Cu privire la boli contagioase) A contracta. Sa nu zici astazi sau mine Cai luat boala de la mine. BIBICESCU P. P. 39. ◊ Refl. pas. Scarlatina se ia. ▭ Dar nu se ia? De loc nai nici o grija. CARAGIALE S. N. 18. ♦ Refl. (Despre vopsele) A se dezlipi a se desprinde a se shterge (shi a se lipi pe altceva). Sa luat pe haina vopseaua de pe usha. 11. (Despre vase) A avea o anumita capacitate a cuprinde. Cit ia butoiul acesta? ◊ Fig. Sa arat... Cit itzi luau vederile. TEODORESCU P. P. 154. ◊ Expr. A striga (sau a tzipa a se vaita etc.) cit il ia gura v. gura. 12. (In locutziuni verbale) A lua (cuiva) masura (sau masuri) = a fixa prin masuratori exacte dimensiunile necesare pentru a confectziona ceva. Croitorul mia luat masuri pentru haina. ▭ A lua cu imprumut = a imprumuta. A lua cu chirie = a inchiria. Dragostea nu e moshie k sa mio iei cu chirie. SHEZ. I 112. A lua in arenda = a arenda. A lua in parte v. parte. A lua parte = a participa. A lua pilda = a imita exemplul altuia. Rominii luind pilda de la domnul lor nesocotira osteneala. ISPIRESCU M. V. 24. A lua obiceiul naravul = a se obishnui sa... Luase obicei... ashi coase minicile contashului. CREANGA A. 103. Am luat naravul tau. HODOSH P. P. 151. A(shi) lua indrazneala = a indrazni. Ashi lua libertatea v. libertate. Ashi lua aere v. aer. A lua loc = a se asheza (I 1) (pe un scaun pe o banca). Ia loc te rog. C. PETRESCU I. I 13. Abia lua loc pe banca shi duba porni. SAHIA N. 84. A lua (pasaje sau idei) dintrun autor = a reproduce intro scriere sau intro expunere proprie idei extrase din alt autor (indicind sursa sau insushindutzi pasajul in mod fraudulos). A lua fiintza = a se infiintza. Statul de democratzie populara k forma a dictaturii proletariatului a luat fiintza in urma transformarilor revolutzionare din tzara noastra pe baza sfarimarii vechiului stat burghezo moshieresc. LUPTA DE CLASA 1952 nr. 6 97. A lua cuvintul (sau invechit cuvint) = a vorbi (in special in public). La o intrunire publica... in ajunul alegerilor Piscupescu a luat cuvintul. VLAHUTZA O. A. 222. Atunci Petre ia cuvint: Ashai rindul pe pamint. ALECSANDRI P. II 107. A lua sfirshit = a se termina. A lua lectzii v. lectzie (1). A lua infatzisharea aspectul etc. = a parea a da impresia de... Dascalul acesta lua in ochii mei un chip maretz. NEGRUZZI S. I 6. A lua un nou aspect o noua forma etc. = a se schimba a se transforma. Stramoshescul sau palat lua o noua forma. NEGRUZZI S. I 72. Ashi lua numele de la... = a purta un nume care se leaga de... care aminteshte de... A lua cunoshtintza (de ceva) v. cunoshtintza. A lua nota v. nota. A lua note v. nota. A lua aminte v. aminte. A lua seama v. seama. (Mai ales in limbajul shcolarilor) A lua o nota buna (sau rea) = a capata o nota (buna sau rea). (Mai ales despre ambarcatzii) A lua apa = a avea o spartura prin care intra apa a se umple de apa. Partea mai de jos a corabiei... incepusa a lua apa. DRAGHICI R. 10. A lua foc = a se aprinde. Casa a luat foc. (Invechit) A lua veste (sau scrisoare raspuns etc.) = a primi veste (sau scrisoare etc.). De cind sau pornit nam luat nici o scrisoare de la dinsa. DACIA LIT. I 281. (Intranz. despre o femeie) A lua in pintece = a ramine insarcinata. Nu trecu mult dupa asta shi imparateasa simtzi k a fost luat in pintece. ISPIRESCU L. 245. IV. A duce cu sine. Cu voi vin florilen cimpie SHi noptzile cu poezie SHi vinturi line calde ploi SHi veselie! Voi toate le luatzi cu voi SHi iar leaducetzi inapoi! COSHBUC P. I 91. SHezi aici pina despre ziua k am sa vin tot eu sa te iau. CREANGA P. 97. Merge mirele cu nuntashii sa ia mireasa. SHEZ. I 33. ◊ Fig. Eu ma duc mindra la Blaj SHitzi iau shi dorutzul tau Dar nu tzil voi tzinea rau. JARNÍKBIRSEANU D. 112. Primavarai mama noastra Cai shi calda shi geroasa Ia omatul de pe coasta. SHEZ. II 199. ◊ Expr. Ashi lua ziua buna = a se despartzi de cineva rostind cuvinte de ramas bun. Ashi lua traista shi ciubucul se zice despre un om foarte sarac care pleaca fara sa aiba ce sa duca cu el sau ce sa lase in urma. Ashi lua talpashitza (sau catrafusele) = a parasi repede un loc in care prezentza sa nu este dorita; a o shterge. Hai gata eshti? Iatzi talpashitza! CREANGA P. 147. Ba mai binetzi cauta de nevoi shitzi ie talpashitza pina nu vine neneaca k sa te deie de urechi afara. ALECSANDRI T. I 38. A lua (pe cineva) la (sau in) armata = a inrola un recrut pentru satisfacerea serviciului militar. A lua (pe cineva) pe sus = a duce (pe cineva) cu sine fara voie cu fortza. A lua (pe cineva) moartea = a muri. Moartea nu vine cind o chemi ci te ia cind nu te temi. A lua (pe cineva) dumnezeu (sau peiorativ dracul naiba) = a muri. Apoi daca iar fi luat dumnezeu ce miar fi? Dapoi asha? CREANGA P. 31. (In imprecatzii) Ba nu vin taica. SHi nici dumneata sa nul ajutzi sal ia dracul mai bine. DUMITRIU N. 202. Harnicai nevastamea Harnica dracu so ia! JARNÍKBIRSEANU D. 45. Naiba sa te ia crishmar! id. ib. 388. Al lua (pe cineva) dracul (sau mama dracului totzi dracii naiba) se spune cind cineva este intro situatzie critica la capatul puterilor (din cauza unui efort prea mare a unei senzatzii prea puternice etc.). Eram minios de ma luau totzi dracii. CONTEMPORANUL III 825. ♦ (Despre vehicule) A transporta pe cineva. Ma luat un camion pina la destinatzie. ♦ A aduce una sau mai multe persoane in jurul sau cu rolul de insotzitori. Imparatul shi imparateasa... luind cu dinshii vro citziva boieri mari ostashi shi slujitori... sau dus la unchiash acasa. ISPIRESCU L. 1. HarapAlb luindushi oamenii sai incaleca shi el. CREANGA P. 274. ♦ (Despre fortze ale naturii) A ridica ceva din locul in care se gaseshte shi a duce cu sine. Vede o unda mare apropiinduse de el shi luindul k pe o peana. RETEGANUL P. III 5. [Cucul] cazu... k shi cind vijelia lar fi luat shi lar fi aruncat acolo. ISPIRESCU U. 12. V. A trata pe cineva intrun anumit fel. Boieriul luindui inainte cu glume a inghitzit galushca shi a tacut molcum. CREANGA A. 167. ◊ Expr. A lua (pe cineva sau a o lua) cu binele (sau cu binishorul cu frumosul cu incetishorul etc.) = a se arata blajin (fatza de cineva) a trata (pe cineva) cu menajamente. SHi de mar fi izgonit... tot nash fi ramas asha de umilit in fatza ei k atunci cind ma luat cu binishorul. CREANGA A. 70. Pe dumneavoastra va rugam Sa ne luatzi incet incetishor. TEODORESCU P. P. 177. A lua (pe cineva) cu raul = a trata (pe cineva) cu asprime a se purta (cu cineva) rau. A lua pe cineva cu magulele (sau refl. a se lua pe linga cineva cu binele) = a maguli a lingushi pe cineva pentru ai cishtiga bunavointza. Incepu so lingusheasca... shi sa se ia cu binele pe linga dinsa. ISPIRESCU L. 47. Calul i iese inainte... shi o ia cu magulele. CREANGA P. 273. A lua (pe cineva) sub ocrotirea (sau sub aripa) sa = a ocroti (pe cineva). A lua (pe cineva sau ceva) in batjocura (sau in bataie de joc in ris in zeflemea peste picior la vale in balon etc.) = a ride de cineva sau de ceva al ironiza ashi bate joc. Ceilaltzi rideau luindul peste picior. CAMILAR N. I 31. Pe urma baietzii nu lau mai luat in ris. PAS Z. I 71. Autorul ia la vale unele idei ce ne sint scumpe shi care trebuie sa le aparam. GHEREA ST. CR. II 57. A lua (pe cineva) la (sau in) tarbaca v. tarbaca. A lua (pe cineva) cu huideo v. huideo. A lua (pe cineva) cu amenintzari = al amenintza. A lua (pe cineva) la rost (sau la socoteala la trei parale la trei (pazeshte) la refec in raspar din (sau de) scurt repede) = a fi aspru cu cineva a cere cuiva socoteala de faptele sale al sili sa se justifice; ai face mustrari. Surorile erau gilcevitoare shii numarau gologanii... shil luau de scurt cind il cinsteau oamenii la circiuma. PAS Z. I 225. D. Iordan Hagi Iordan se credea in drept sal ia la rost fiindca instraineaza actziuni fara nici o socoteala. C. PETRESCU A. 399. A lua (pe cineva) pe (sau de) departe = a incepe cu cineva o discutzie prin ocoluri prin aluzii indepartate cu scopul de a obtzine ceva de la el sau de ai comunica ceva neplacut. A lua (pe cineva) cu nepusa masa = a surprinde (pe cineva) nepregatit. A lua (pe cineva) de sus v. sus. Nu ma lua asha = nu ma trata numi vorbi in felul acesta nepotrivit. A lua (pe cineva) la sigur v. sigur. ♦ A judeca un lucru intrun anumit fel a avea un fel anumit de a privi lucrurile. Nu le mai lua toate in tragic. ▭ Cinta juca shi lua viatza ushor. DUMITRIU P. F. 57. ◊ Expr. A o lua de buna (sau de bani buni) = a considera k este asha cum se spune cum pare. A lua (ceva) de nimic (sau de nimic lucru) = a socoti k ceva nu are destula insemnatate a nu lua in serios. Apoi de nimic lucru iei tu k am pierdut inelul? ISPIRESCU L. 107. Dumneta ma mustrezi k am luat de nimica tulburarea dumitale la scrisoarea piritoare ce au trimis domnul Hufeland. KOGALNICEANU S. 122. A lua (ceva) in (sau regional a) nume de bine (sau de rau) = a judeca un lucru drept bun sau rau a vedea cu ochi buni sau rai. (Absol.) Sa nu luatzi in nume de rau cind ma vetzi auzi. ISPIRESCU U. 2. A lua (ceva) in gluma v. gluma. A lua (pe cineva sau ceva) de (sau drept)... = a considera (pe cineva sau ceva) drept altcineva sau altceva; a confunda (cu altcineva sau cu altceva). Sfiala lui o lua drept dovada statorniciei. NEGRUZZI S. I 25. Nimenea nul cunoshtea Tot de mocan Il lua Tot cioban Il socotea. TEODORESCU P. P. 476. A lua lucrurile (asha) cum sint = a se impaca cu situatzia a fi realist. VI. A incepe a apuca a porni sa... De vedea shi iar vedea Se gindea se socotea Ce sa faca cum so ia. TEODORESCU P. P. 688. ◊ (Urmat de un supin sau de un infinitiv) SHi ai luat a te da cu capul de vatra. SEVASTOS N. 130. SHi ma ia la cercetat. SHEZ. III 61. Ciocoiul ishi face plata SHi ma ia la schingiuit K nimic nu iam cosit. ALECSANDRI P. P. 259. ◊ Fig. A luaton spovedit. HODOSH P. P. 177. ◊ Refl. Sau luat ei iarashi la cercat drumul. SBIERA P. 68. Cu oshtile sa luat la vinat. SEVASTOS N. 105. ◊ (Popular legat prin conj. «shi» de verbe la moduri personale) Sau luat shi sau suit pe un copaci de frica fierelor. SBIERA P. 34. Se ia shi se intoarna singura acasa. CREANGA P. 225. Dar Gruia de bucurat Se lua shio saruta. BIBICESCU P. P. 311. ♦ (Despre manifestari fizice sau psihice) A cuprinde a invalui (pe cineva). Ma luat groaza cind am trecut pe linga lan shi lam vazut citui de mare. CREANGA P. 157. Pe bietzii cintaretzi i luase gindurile. SHEZ. II 67. Mereu ma iau la fiori Din talpi pinan susuori Intrun ceas de noua ori. JARNÍKBIRSEANU D. 91. ◊ Impers. Te ia cu frig fara sa vrei shi intorci capul. BASSARABESCU V. 29. Batrinul a ieshit din patura shii e cald shi il ia cu fiori. DELAVRANCEA H. T. 36. ◊ (In imprecatzii) Luatear boalele! luatear ciuma! iar teai imbatat? DUNAREANU CH. 73. ◊ Expr. Al lua (pe cineva) ceva inainte = a fi cuprins copleshit de... Lea trece lor zburdaciunea cind or fi mai mari shi ior lua grijile inainte. CREANGA A. 38. (Cu inversarea constructziei) A lua frica cuiva (sau a ceva) = a se teme de cineva (sau de ceva) a shti de frica. (Refl.) A se lua de ginduri = a se ingrijora. A inceput a se cam lua shi el de ginduri de nazdravaniile lui. CREANGA P. 323. VII. 1. (Construit de obicei cu pronumele «o» cu valoare neutra) A pleca a porni a purcede. O lua incet dea lungul cheiului cu spinarea incovoiata cu genunchii indoitzi. BART S. M. 60. Eu desdediminicioara o luam dea lungul piriului dupa mladitze de rachita. PAUNPINCIO P. 104. Se hotari shi el a se duce acasa... shi o lua la drum. ISPIRESCU L. 212. ◊ Expr. A o lua din loc = a porni la drum a pleca repede; fig. a se repezi (cu fapta cu vorba). Haide iao din loc! i spuse. PAS Z. IV 257. Ai luato prea din loc shi nu trebuie asha k tu ai singe iute. STANOIU C. I. 180. (Regional) A o lua in porneala = a porni la pascut. Cerbul... o lua in porneala shi nu mai da pe la izvor iar pina a doua zi. CREANGA P. 224. A o lua inainte = a merge inaintea altuia sau a altora (pentru ai conduce). Hai Oartza! Iao inainte. Oartza pleca. C. PETRESCU R. DR. 50. Dolfa... Inainte co lua SHi pe Costea cal ducea. TEODORESCU P. P. 511. A o lua inainte (cu ceva) = a da semnalul a incepe. Bocanetz o lua inainte cu risul shi risera shi ceilaltzi. C. PETRESCU I. II 12. A io lua (cuiva) (rar al lua pe cineva) inainte (sau pe dinainte) = a intrece (pe cineva) a sosi sau a face ceva inaintea altuia. Cit pe ce cit pe ce sa nul ieie carul inainte. CREANGA P. 41. Al lua pe cineva gura pe dinainte v. gura. A o lua la picior = a pleca repede. O lua la picior chinuit de arshitza crincena a gitlejului. DUMITRIU N. 232. O luara iute la picior. ISPIRESCU L. 25. O luai la picior pin cring. GORJAN H. I 107. A o lua la sanatoasa v. sanatos. A o lua razna v. razna. Ashi lua zborul = a porni in zbor a zbura; fig. a se departa foarte repede a fugi. Murgushi lua zborul in linishte deplina Prin codrii fara drumuri shi fara de lumina. ALECSANDRI O. 207. A lua (pe cineva) la (rar in) goana v. goana. A lua fuga (sau a o lua la fuga la goana sau mai rar intro fuga; refl. a se lua la fuga) = a porni in fuga in goana. La repezeala ishi puse o broboada pe cap shi o lua la goana pe cheu dupa vapor. BART E. 234. Luntrashul... o ia tot intro fuga din casa. RETEGANUL P. IV 75. Se lua la fuga dupa dinshii. SBIERA P. 269. (Despre animale de tractziune) A lua vint = a porni razna scapind de sub controlul conducatorului. (Refl.) A se lua in goana cu cineva = a se lua la intrecere din fuga cu cineva. Avea... o fata slujitoare care se lua in goana cu ogarii. ISPIRESCU L. 323. A se lua dupa cineva (sau ceva) = a) a porni (shi a merge) in urma cuiva (sau a ceva) a se tzine de... Petrache... navali in crishma. Parintele SHtefan se lua dupa el. SADOVEANU la TDRG. Cum il vede trecind se ia dupa el shil apuca de haina. BASSARABESCU V. 47. Se ia dupa moshneag shi cit colea mergea in urma lui. CREANGA P. 82; b) a porni impreuna cu cineva insotzindul la drum; a se alatura cuiva a se intovarashi cu cineva. Flaminzila... se ia dupa HarapAlb shi pornesc tustrei inainte. CREANGA P. 241; c) a fugi dupa cineva (pentru al ajunge al goni al prinde); a urmari a alunga a fugari. Dupa vinator se luase un alt porc shi mai naprasnic. ISPIRESCU L. 140. Cinele incepe a alerga prin padure shi se ia dupa un ied salbatec. NEGRUZZI S. I 59; d) a porni undeva orientinduse dupa cineva sau dupa ceva; fig. a imita pe cineva a urma sfatul cuiva a se conforma a asculta de... a tzine seama de... A se lua dupa aparentze. A se lua dupa gustul cuiva. ▭ Voi fetele niciodata sa nu vorbitzi singure noaptea cu flacaii nici sa va luatzi dupa dinshii k iata ce patzitzi. SBIERA P. 314. O povatzui sa se ia dupa drumul robilor. ISPIRESCU L. 58. Moshneagul... se ia dupa gura babei. CREANGA P. 63. A se lua cu cineva = a) a pleca la drum impreuna (sau in acelashi timp) cu cineva. Gerila atunci Se ia cu HarapAlb shi pornesc impreuna. CREANGA O. A. 247. Domnul oshtile lasa Cu ciobanul se lua. ALECSANDRI P. P. 208; b) a se intovarashi cu cineva a se inhaita. Sa luat cu nishte derbedei. C. PETRESCU C. V. 228. Asha patzeshti daca te iei cu nishte bicisnici. CREANGA P. 252. Spunemi cu cine te iei (varianta: te aduni) k satzi spun cine eshti. A se lua cu cineva (sau cu ceva) = ashi petrece vremea cu cineva sau cu ceva shi a uita de o grija de o preocupare (suparatoare). La razbel k acolo daca nu mori poate sa te mai iei shi mai uitzi. POPA V. 339. Toate k toate dar uritul i venea de hac. In zile de lucru caleavalea se lua cu treaba shi uita de urit. CREANGA P. 140. Ziua k ziua... ma mai ieu cu caprele dar noaptea... toate stihiile napadesc pe mine. ALECSANDRI T. 616. Eu mam luat cu altzi mushterii iar voi atunce atzi fugit. SHEZ. II 117. A se lua cu vorba = a se antrena intro conversatzie uitind de treburi; a se intinde la vorba. ♦ A se indrepta intro directzie oarecare a apuca sau a merge pe un anumit drum. Bricul Mircea... ieshind in larg va lua drumul spre Kersonez. BART S. M. 13. Luaram o cale ce nu era a Brashovului vizitiul nostru ne spuse... k am luat drumul Giurgiului. BOLINTINEANU O. 263. ◊ Intranz. (Invechit) O caleashca... facind la stinga lua la deal. NEGRUZZI S. I 16. ♦ (Despre cai de comunicatzie shi despre ape curgatoare) Ashi schimba directzia a coti spre... Drumul o ia la dreapta. 2. (In anumite constructzii) A merge a strabate a parcurge. O calul meu! Tu fala mea... Cum iei pamintul in galop. COSHBUC P. I 112. Luind dea lung pamintul merg spre imparatzie. CREANGA P. 236. SHishi ia drumul da lungul TZarile cu deamanuntul. BIBICESCU P. P. 133. ◊ Expr. A(shi) lua cimpii = a pleca orbeshte fara a shti incotro (de desperare de durere de minie); a ajunge la desperare ashi lua lumea in cap. Lucrau numai calfele fara flacaul care ishi luase cimpii. PAS Z. I 160. Of! saracan de mine! Cami vine sa tzip shi sa ieu cimpii! Mult oi sa mai stau in drum? ALECSANDRI T. I 113. A(shi) lua lumea in cap v. cap. Forme gramaticale: prez. ind. iau (regional ieu) iei (regional iai) ia luam luatzi iau (regional ieu); prez. conj. pers. 3: sa ia (regional sa iaie (NEGRUZZI S. I 232) shi sa ieie).