LIBERTÁTE (4) libertatzi s. f. 1. Posibilitatea de a actziona dupa propria vointza sau dorintza. ◊ Loc. adv. In libertate = dupa bunulplac nestingherit. ◊ Expr. Ashi lua libertatea sa... (sau de a...) = ashi ingadui ashi permite sa... 2. Starea unei persoane care se bucura de deplinatatea drepturilor politice shi civile in stat. ♦ Starea celui care nu este supus unui stapan. ♦ Situatzia unei persoane care nu se afla inchisa sau intemnitzata. ◊ Expr. A pune in libertate = a elibera din inchisoare din arest etc. 3. Independentza neatarnare (a unui stat fatza de o putere straina). 4. (La pl.) Drepturi fundamentale recunoscute prin Constitutzie cetatzenilor de dezvoltare shi libera manifestare a personalitatzii (libertatea cuvantului a presei etc.). ◊ Libertate individuala = dreptul care garanteaza inviolabilitatea persoanei. Libertate de conshtiintza = principiu formal in societatea moderna pluralista care face posibila actziunea in conformitate cu propria conshtiintza in principal in ce priveshte religia.. Libertate de gandire = drept al cetatzeanului prevazut de constitutziile democratice de ashi exprima modul propriu de gandire. Din fr. liberté lat. libertas atis.

libertate sf [At: CALENDARIU (1794) / V: (pop) ~bar~ ~atzie (ivr) liberta / Pl: ~tatzi / E: lat libertas atis fr liberté] 1 Posibilitate de a actziona dupa propria vointza Si: (ivr) liberaliciune. 2 Lipsa a oricarei constrangeri in realizarea dorintzelor proprii in desfashurarea unei actziuni a unei activitatzi etc. 3 (Ilav) In (sau cu) (deplina sau rar mare) ~ ori in (sau cu) toata ~a Dupa bunul plac Si: necontrolat nestingherit. 4 (Ie) Ashi lua ~a sa... (sau de a) Ashi permite sa... 56 (Pex) Posibilitate (de a se manifesta sau) de a actziona nestingherit. 7 (Fiz) Posibilitate de actziune conshtienta a omului bazata pe cunoashtere. 8 (Fiz) Expresie a raportului in care se afla activitatea omului fatza de legile obiective shi necesare ale naturii shi societatzii. 9 Situatzie caracterizata prin armonie relatzii fireshti. 10 Caracter natural shi firesc Si: ushurintza. 11 (Rar) Timp liber³ (96). 12 (Ioc sclavie robie sherbie) Situatzie stare etc. de a nu depinde juridic economic etc. de altcineva shi de a avea drepturi cetatzeneshti depline. 1314 (Ioc robie sclavie sherbie) Stare de a nu fi exploatat sau supus unui stapan Si: (ivp) slobozenie. 15 (Ie) A pune in ~ A acorda drepturi cetatzeneshti. 16 (Iae) A elibera din detentzie captivitate etc. 17 Autonomie fatza de orice putere straina a unui popor stat orash etc. Si: independentza neatarnare suveranitate. 18 (Ioc detentzie captivitate etc.) Situatzie de a nu fi inchis sau captiv Si: (ivp) slobozenie (inv) slobozie. 19 (Is) Punere in ~ Eliberare. 20 (Ioc captivitate) Situatzie a unui animal care nu a fost prins shi inchis de om. 21 (Ilav) In ~ Liber³ (78). 22 (Mpl) Drept sau avantaj social politic economic etc. acordat prin lege cetatzenilor sau unor institutzii organizatzii etc. 23 (Is) ~ individuala Drept care garanteaza libertatea (1) persoanei. 24 (Is) ~ de conshtiintza (sau ~a conshtiintzei) Drept cetatzenesc de a avea o opinie proprie in orice domeniu al vietzii sociale. 25 (Is) ~ de gandire (sau de a gandi de cugetare de a cugeta cugetarii) sau ~a cuvantului Drept de a exprima oral sau in scris propriile opinii. 26 Drept consfintzit printro legislatzie sau printro conventzie. 27 Permisiune. 28 Aprobare. 29 Invoire. 30 Abatere de la norma Si: libertinism nonconformism. 31 (Pop) Revolutzie. 32 (Spc) Revolutzie de la 1848. 3334 (Ie) A (se) pune in ~ A (se) elibera dintro combinatzie cu alte elemente Si: a (se) degaja. corectata

LIBERTÁTE (4) libertatzi s. f. 1. Posibilitatea de a actziona dupa propria vointza sau dorintza; posibilitatea de actziune conshtienta a oamenilor in conditziile cunoashterii (shi stapanirii) legilor de dezvoltare a naturii shi a societatzii. ◊ Loc. adv. In libertate = dupa bunul plac nestingherit. ◊ Expr. Ashi lua libertatea sa... (sau de a...) = ashi ingadui ashi permite sa... 2. Starea unei persoane libere care se bucura de deplinatatea drepturilor politice shi civile in stat. ♦ Starea celui care nu este supus unui stapan. ♦ Situatzia unei persoane care nu se afla inchisa sau intemnitzata. ◊ Expr. A pune in libertate = a elibera din inchisoare din arest etc. 3. Independentza neatarnare (a unui stat fatza de o putere straina). 4. (De obicei la pl.) Drepturi cetatzeneshti. ◊ Libertate individuala = dreptul care garanteaza inviolabilitatea persoanei. Libertate de conshtiintza = dreptul oricarui cetatzean de a avea o opinie proprie in orice domeniu de activitate. Libertate de gandire sau libertatea cuvantului = dreptul de a exprima prin viu grai sau prin scris opiniile proprii. Din fr. liberté lat. libertas atis.

LIBERTÁTE (3) libertatzi s. f. 1. (Fil.) Posibilitatea de actziune conshtienta a oamenilor in conditziile cunoashterii din ce in ce mai profunde a legilor de dezvoltare a naturii shi societatzii. Libertatea nu consta in visata independentza fatza de legile naturii ci in cunoashterea acestor legi shi in posibilitatea deschisa prin acest fapt de a le pune sistematic in actziune pentru atingerea anumitor scopuri. ENGELS A. 134. 2. Starea unei persoane libere care se bucura de deplina egalitate de drepturi civile shi politice in stat; lipsa de exploatare shi de asuprire. Adevarata libertate exista numai acolo unde a fost desfiintzata exploatarea unde nu mai exista asuprirea unor oameni de catre altzii. SCINTEIA 1953 nr. 2839. Omul are drept la viatza shi la fericire deci are drept la libertate caci nu este fericire fara libertate. BOLINTINEANU O. 255. ♦ (In opozitzie cu robie sherbie iobagie) Starea celui care nu e supus unui stapin shi care se bucura de independentza individuala shi cetatzeneasca. Ei hotarira atunci libertatea tuturor tzaranilor. BALCESCU O. I 140. ♦ (In opozitzie cu captivitate) Starea unei fiintze libere care nu se afla inchisa sau intemnitzata. ◊ Expr. A pune in libertate = a da drumul (din temnitza din colivie etc.). ♦ Independentza neatirnare (a unui stat fatza de o putere straina). V. suzeranitate autonomie. Cintind libertatea shi numele sfint Al tzarii stravechi... Cintindui supremul ei cintec... COSHBUC P. II 103. Cea mai mare dobitocie ar fi k rominii dupa ce ishi vor cishtiga cu singele libertatea lor caci altfel nu se poate cishtiga libertatea sa mearga de bunavoia lor sa se dea pe vecinicie sau pe viatza unui domn. BALCESCU O. I 351. Muntzii noshtriau fost adesea scump azil de libertate. ALEXANDRESCU P. 137. 3. (Adesea la pl.; uneori determinat prin «democratice») Drepturi cetatzeneshti. ◊ Libertatea individuala = dreptul care garanteaza inviolabilitatea persoanei. Libertatea de conshtiintza = dreptul oricarui cetatzean de a avea o opinie proprie in materie filozofica ideologica religioasa etc. Libertatea de conshtiintza este garantata tuturor cetatzenilor Republicii Populare Romine. CONST. R.P.R. 39. Libertatea de gindire sau libertatea cuvintului = dreptul de a exprima prin viu grai sau prin scris opiniile proprii. 4. Posibilitatea de a actziona in anumite imprejurari dupa propria sa vointza sau dorintza. Am shi eu luna mea de libertate. SEBASTIAN T. 64. Imi aminteam viatza de shcolar cind libertatea numi era masurata. DEMETRESCU O. 95. ◊ Loc. adv. In libertate = in voie nestingherit nestinjenit. El ishi inchise ochii k sa viseze in libertate. EMINESCU N. 46. ◊ Expr. Ashi lua libertatea sa... (sau de a...) = ashi permite sa... ashi ingadui. Imi iau libertatea a va trimite un mic tratat asupra literaturii romine. KOGALNICEANU S. 236.

LIBERTÁTE s.f. 1. Posibilitatea de actziune dupa propria vointza sau dorintza; posibilitatea de actziune conshtienta a oamenilor in conditziile cunoashterii din ce in ce mai profunde a legilor de dezvoltare a naturii shi societatzii. 2. Situatzia unei persoane libere. 3. Independentza neatarnare. [Cf. lat. libertas fr. liberté].

LIBERTÁTE s. f. 1. (fil.) intzelegerea necesitatzii cunoashterea legilor obiective shi stapanirea conshtienta a fortzelor naturii shi a vietzii sociale intemeiata pe aceasta cunoashtere. 2. situatzie a unei persoane libere. 3. (pl.) drepturi cetatzeneshti. 4. posibilitatea de a actziona dupa propria vointza sau dorintza de a face sau de a nu face o actziune. (< fr. liberté lat. libertas)

LIBERTÁTE ~atzi f. 1) Posibilitate de a actziona in anumite imprejurari dupa propria sa vointza sau dorintza. 2) Stare a unei persoane cu drepturi depline care nu este in servitute; stare de independentza. 3) Drept consfintzit printro legislatzie printro conventzie; lipsa a restrictziilor. ~atea presei. 4) mai ales la pl. Mod prea familiar de a se purta; nonconformism. [G.D. libertatzii] /<fr. liberté lat. libertas ~atis

libertate f. 1. starea unei persoane libere care nu e in servitute: libertatea e starea naturala a omului; 2. conditziunea celui liber in opozitziune cu captivul: a da libertate unui prizonier unei pasari; 3. puterea de a face tot ce nu jigneshte libertatea altora: libertatea civila; 4. facultatea de ashi exercita vointza facand ceva sau nu: libertateq face responsabilitatea; 5. mod prea familiar de a se purta: ishi iea prea multe libertatzi; 6. pl. privilegii imunitatzi: a acorda libert[tzi comunelor; libertatea de conshtiintza dreptul de a profesa liber opiniunile sale religioase; libertatea presei dreptul de ashi manifesta cugetarea pe calea ziarelor prin tipar: Constitutziunea garanteaza libertatea conshtiintzei a invatzamantului a presei shi a intrunirilor.

*libertáte f. (lat. libértas átis). Puterea de a lucra saŭ nu de a alege: libertatea e unita cu reponsabilitatea. Independentza: atzĭ angaja libertatea. Stare opusa captivitatziĭ saŭ constringeriĭ: a pune un detzinut saŭ un sclav in libertate a vorbi saŭ a lucra in libertate. Voĭe permisiune. Indrazneala: mĭam luat libertatea de a va scrie. Mod prea familiar saŭ necuviincĭos de a te purta: atzĭ lua prea multa libertate saŭ prea multe libertatzĭ. Libertatea civila dreptu orĭcuĭ de a face tot ce nu opreshte legea. Libertatea politica dreptu de a vota a fi deputat sh. a. Libertatea preseĭ dreptu de a tipari orĭce (dar fara a mintzi orĭ a vatama morala). Libertatea conshtiintzeĭ dreptu de a avea orĭce religiune saŭ credintza. Libertatea individuala dreptu de a fi liber afara numaĭ de cazu cind aĭ calcat legea. Pl. Imunitatzĭ drepturĭ: libertatzile uneĭ institutziunĭ.

Campul Libertatzii n. loc in Blaj centru de intalnire al Romanilor din vai shi din campii in ajunul revolutziunii din 15 Maiu 1848.

libertáte s. f. g.d. art. libertắtzii; (drepturi) pl. libertắtzi

libertáte s. f. g.d. art. libertatzii; (drepturi) pl. libertatzi

LIBERTÁTE s. 1. (inv. shi pop.) slobozenie (inv. shi reg.) slobozie (inv.) volnicie. (~ persoanei.) 2. v. independentza. 3. autonomie (rar) autonomism (inv. shi pop.) slobozenie (inv. shi reg.) slobozie (inv.) volnicie. (~ administrativa a unui teritoriu in cadrul statului.)

LIBERTATE s. 1. (inv. shi pop.) slobozenie (inv. shi reg.) slobozie (inv.) volnicie. (~ persoanei.) 2. independentza neatirnare suveranitate (inv. shi pop.) slobozenie (inv. shi reg.) slobozie (inv.) nedependentza volnicie. (~ unui stat.) 3. autonomie (inv. shi pop.) slobozenie (inv. shi reg.) slobozie (inv.) volnicie. (~ administrativa a unui teritoriu in cadrul statului.)

Libertate ≠ captivitate detentziune oprimare robie

LIBERTATE. Subst. Libertate slobozenie (pop.) volnicie (inv.); independentza suveranitate autonomie neatirnare (inv.). Drepturi privilegii; libertate de conshtiintza libertate de gindire libertatea cuvintului; libertatea presei; libertate individuala. Eliberare liberare (pop.) slobozire (pop.) dezrobire descatushare emancipare emancipatzie (inv.). Eliberator liberator (inv.) dezrobitor. Adj. Liber slobod (pop.) volnic (inv.); independent suveran autonom neatirnat (inv.).; desinestatator; eliberat slobozit (pop.) volnicit (inv.) dezrobit descatushat emancipat. Eliberator dezrobitor. Vb. A fi liber a se simtzi liber a trai in libertate a avea cimp liber. A se elibera a deveni (om) liber a se dezrobi a se descatusha ashi capata (ashi cishtiga ashi cuceri) libertatea ashi cishtiga independentza a se elibera din iobagie (din robie din sclavie) a rupe lantzurile a scutura jugul a se emancipa. A elibera a slobozi (pop.) a volnici (inv.) a da libertate a da cuiva friu slobod a pune in libertate a lasa liber a lasa in voia lui a dezrobi a descatusha a emancipa. Adv. In libertate in mod liber slobod in voie voiniceshte (inv.) desinestatator de buna voie nesilit de nimeni. V. dreptate independentza salvare.

LIBERTATE EGALITATE FRATERNITATE deviza Republicii Franceze adoptata in iunie 1793.

AGE LIBERTATE DECEMBRI... UTERE (lat.) hai foloseshtete de libertatea din decembrie Horatziu „Satirae” II 7 45. Indemn la folosirea unei libertatzi temporare de actziune. In timpul Saturnaliilor sarbatoare ce cadea la mijlocul lunii decembrie la Roma sclavii aveau prin traditzie dreptul de ashi critica stapanii shi chiar de a fi servitzi de aceshtia.

CIMPIA LIBERTATZII 1. Nume dat cimpiei de linga Blaj unde au avut loc in 1848 trei adunari populare ale romanilor transilvaneni care prin programele adoptate au contribuit la intarirea conshtiintzei natzionale romaneshti a ideii unitatzii natzionale. 2. Nume dat Cimpiei Filaretului de linga Bucureshti unde a avut loc o mare adunare populara (15/27 iun. 1848) in prezentza a peste 30.000 de oameni care au aclamat guvernul au recunoscut Constitutzia shi au depus juramint pe programul revolutzionar exprimindushi astfel adeziunea la cauza Revolutziei.

LIBERTATEA 1. Cotidian organ de presa al Partidului Social Democrat din Romania. A aparut la Bucureshti (aug. 1944apr. 1945). Fondator: Constantin Titel Petrescu. Colaboratori: I. Pas I. Iordan I. Felea T. Vianu. 2. Cotidian „primul ziar liber al Revolutziei Romane” apoi cotidian independent de informatzie shi atitudine. Apare la Bucureshti (din 22 dec. 1989). Primul redactorshef: Octavian Andronic.

STATUIA LIBERTATZII monument situat la intrarea in G. New York pe ins. Liberty (Bedloe) reprezentand o femeie care tzine in mana o tortza simbol al S.U.A. shi orashului New York realizata in 1886 de sculptorul francez FrédéricAuguste Bartholdi (18341904) shi daruita de Frantza guvernului american. Inaltzime 40 m. Declarata monument natzional (235 ha) shi inclusa (in 1984) in Patrimoniul cultural universal.

Age libertate Decembri utere (lat. „Haide foloseshtete de libertatea lui decembrie”) Horatziu Satire (II 7 5). La Roma in fiecare an in zilele de 1617 shi 18 decembrie se desfashurau in antichitate marile serbari denumite Saturnalii. In acele zile sclavii se bucurau de o libertate suigeneris: erau tratatzi k cetatzeni liberi egali cu stapinii lor. Aveau voie sa imbrace toga dadeau comenzi shi chiar stapinii lor i serveau la masa. Bineintzeles era vorba de o extravagantza caci imediat dupa serbari sclavii ishi reluau pozitzia lor de obiditzi platind cu un an intreg de robie cele trei zile de iluzorie libertate. Cuvintele de mai sus ale lui Horatziu au fost adresate sclavului sau Davus k un indemn de a benelicia macar de ingaduintza saturnaliilor. Prin extensiune shi analogie ele constituie un indemn spre a folosi o vremelnica libertate. LIT.