9 definiții pentru oprimare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OPRIMÁRE, oprimări, s. f. Acțiunea de a oprima și rezultatul ei; asuprire, împilare. – V. oprima.
OPRIMÁRE, oprimări, s. f. Acțiunea de a oprima și rezultatul ei; asuprire, împilare. – V. oprima.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
oprimare sf [At: DLR / Pl: ~mări / E: oprima] Asuprire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OPRIMÁRE, oprimări, s. f. Acțiunea de a oprima; asuprire. V. exploatare. Comuniștii avertizau și învățau pe muncitori să nu aibă încredere în guvernele burghezo-moșierești, care toate urmăresc oprimarea oamenilor muncii. LUPTA DE CLASĂ, 1954, nr. 1, 116.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
OPRIMÁRE s.f. Acțiunea de a oprima și rezultatul ei; asuprire. [< oprima].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
oprimáre (o-pri-) s. f., g.-d. art. oprimắrii; pl. oprimắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
oprimáre s. f. (sil. -pri-), g.-d. art. oprimării; pl. oprimări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
OPRIMÁRE s. asuprire, exploatare, împilare, năpăstuire, opresiune, persecutare, persecuție, prigoană, prigonire, urgisire, (pop.) asupreală, silnicie, (înv.) avanie, obidă, obidire, obijduire, strânsoare, (fig.) apăsare, despuiere, stoarcere. (~ maselor.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
OPRIMARE s. asuprire, exploatare, împilare, năpăstuire, opresiune, persecutare, persecuție, prigoană, prigonire, urgisire, (pop.) asupreală, silnicie, (înv.) avanie, obidă, obidire, obijduire, strînsoare, (fig.) apăsare, despuiere, stoarcere. (~ maselor.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Oprimare ≠ libertate
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: o-pri-
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
oprimare, oprimărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a oprima și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Comuniștii avertizau și învățau pe muncitori să nu aibă încredere în guvernele burghezo-moșierești, care toate urmăresc oprimarea oamenilor muncii. LUPTA DE CLASĂ, 1954, nr. 1, 116. DLRLC
-
etimologie:
- oprima DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.