14 definitzii pentru robie
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relatzionale (5)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ROBÍE robii s. f. 1. (In Evul Mediu in TZara Romaneasca shi Moldova) Institutzie caracterizata prin dependentza totala a unui om fatza de stapanul sau. ♦ Captivitate prizonierat. 2. Stare de dependentza politica sociala shi economica in care sunt tzinute o tzara un grup social un individ. 3. (Pop.) Mentzinerea unei persoane in temnitza; p. ext. inchisoare temnitza. Rob + suf. ie.
robie sf [At: VARLAAM C. 273 / Pl: ~ii / E: rob + ie] 1 Stare conditzie sociala de rob (1) Si: sclavie (ivr) robitura. 2 Robire (1). 3 (Ivp) Prizonierat. 4 (Inv; ie) A face ~ (unei tzari) A lua captivi robi dintro tzara. 5 Munca (fizica sau intelectuala) grea. 6 Viatza k de rob (1). 7 Stare de dependentza politica sociala shi economica in care este mentzinuta o tzara o clasa sociala etc. Si: asuprire (5) exploatare (5). 8 (Ivr) Cucerire (2). 9 (Pop) Stare a unei persoane intemnitzate Si: (Mar) robshag. 10 (Pex) Temnitza. 11 (Fig) Subjugare dependentza a unei persoane fatza de un sentiment o pasiune o preocupare etc. Si: dominatzie (1) robire (4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ROBÍE robii s. f. 1. Stare conditzie sociala de rob (1). 2. Stare de dependentza politica sociala shi economica in care sunt tzinute o tzara un grup social un individ. 3. (Pop.) Mentzinerea unei persoane in temnitza; p. ext. inchisoare temnitza. Rob + suf. ie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de cornel
- actziuni
ROBÍE (rar) robii s. f. 1. Stare conditzie sociala de rob (v. sclavie) de iobag (v. iobagie sherbie) sau de captiv. Luau turcii pe atunci fete shi muieri in robie. STANCU D. 11. SHerbi ai pamintului pribegitzi k sa scape de robie. C. PETRESCU A. R. 55. Robia este o consecuentza (= consecintza) neaparata a sistemii de claca ea totdeauna a insotzito sau a venit indata dupa dinsa. BALCESCU O. I 137. ♦ Fig. Dominatzie. Bunurile spirituale elibereaza pe tinar de robia instinctelor shi deschid orizont larg generozitatzii. SADOVEANU E. 47. 2. Stare de dependentza politica sociala shi economica in care este tzinuta o tzara o clasa sociala un individ. Curata voie buna shi sfinta bucurie Din lantzul de robie nu pot sa mai invie. ARGHEZI V. 119. Voua ce va ramine?... Robia viatza toata lacrimi peo neagra pine. EMINESCU O. I 60. Viatza shi robia nu pot stampreuna Nu e tot dodata pace shi furtuna. BOLINTINEANU O. 58. ◊ (Personificat) Dami tot amarul toata truda Atitor patimi fara leacuri Dami viforul in care urla SHi gem robiile de veacuri. GOGA P. 7. 3. (Popular) Mentzinerea unei persoane in temnitza; temnitza inchisoare. Frunza verde iacaasha Temnitzai numai colea: Ce lucru poate sa fie Sa ma bage in robie Nelegat nevinovat?... Numai mindra mo bagat! JARNÍKBIRSEANU D. 101.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ROBÍE ~i f. 1) Stare de rob; sclavie. Aflat in ~. 2) fig. Situatzie de dependentza totala; sclavie. [G.D. robiei] /rob + suf. ~ie
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
robie f. 1. captivitate; 2. servitute sclavaj.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
robíe f. (d. rob. D. rom. vine sirb. robija munca silnica). Servitute sclavie captivitate starea de rob.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
robíe s. f. art. robía g.d. art. robíei; pl. robíi art. robíile
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
robíe s. f. art. robía g.d. art. robíei; pl. robíi art. robíile
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
ROBÍE s. 1. v. sclavie. 2. sclavie (fig.) lantzuri (pl.). (Aflat in ~ la turci.) 3. v. subjugare. 4. v. captivitate.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ROBÍE s. v. arest captivitate inchisoare ocna penitenciar prizonierat pushcarie temnitza.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ROBIE s. 1. aservire sclavaj sclavie. (Stare de ~.) 2. sclavie (fig). lantzuri (pl.). (Aflat in ~.) 3. aservire inrobire robire subjugare supunere (fig.) infeudare ingenunchere. (~ unui popor strain.) 4. captivitate sclavie (livr.) servitute (rar) sclavaj (inv.) prada robire robitura sclavism sherbie. (~ evreilor in antichitate.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
robie s. v. AREST. CAPTIVITATE. INCHISOARE. OCNA. PENITENCIAR. PRIZONIERAT. PUSHCARIE. TEMNITZA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Robie ≠ libertate
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
robie, robiisubstantiv feminin
- 1. Institutzie caracterizata prin dependentza totala a unui om fatza de stapanul sau. DEX '09
- Luau turcii pe atunci fete shi muieri in robie. STANCU D. 11. DLRLC
- SHerbi ai pamintului pribegitzi k sa scape de robie. C. PETRESCU A. R. 55. DLRLC
- Robia este o consecuentza (= consecintza) neaparata a sistemii de claca ea totdeauna a insotzito sau a venit indata dupa dinsa. BALCESCU O. I 137. DLRLC
-
- 1.1. Captivitate, prizonierat. DEX '09sinonime: captivitate prizonierat antonime: libertate
- 1.2. Dominatzie. DLRLCsinonime: dominatzie
- Bunurile spirituale elibereaza pe tinar de robia instinctelor shi deschid orizont larg generozitatzii. SADOVEANU E. 47. DLRLC
-
-
- 2. Stare de dependentza politica sociala shi economica in care sunt tzinute o tzara un grup social un individ. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Curata voie buna shi sfinta bucurie Din lantzul de robie nu pot sa mai invie. ARGHEZI V. 119. DLRLC
- Voua ce va ramine?... Robia viatza toata lacrimi peo neagra pine. EMINESCU O. I 60. DLRLC
- Viatza shi robia nu pot stampreuna Nu e tot dodata pace shi furtuna. BOLINTINEANU O. 58. DLRLC
- Dami tot amarul toata truda Atitor patimi fara leacuri Dami viforul in care urla SHi gem robiile de veacuri. GOGA P. 7. DLRLC
-
- 3. Mentzinerea unei persoane in temnitza. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 3.1. Temnitza, inchisoare. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: temnitza inchisoare
- Frunza verde iacaasha Temnitzai numai colea: Ce lucru poate sa fie Sa ma bage in robie Nelegat nevinovat?... Numai mindra mo bagat! JARNÍKBIRSEANU D. 101. DLRLC
-
-
etimologie:
- Rob + sufix ie. DEX '98 DEX '09