POCÍ pocesc vb. IV. 1. Tranz. shi refl. A(shi) schimba in rau infatzisharea sau forma; a (se) uratzi a (se) stramba a (se) schimonosi. 2. Tranz. (in superstitzii) A desfigura a slutzi; spec. a deochea. 3. Tranz. (Rar) A meni cuiva ceva rau a cobi. Din potca.

poci¹ [At: ANON. CAR. / V: (reg) potci / Pzi: pocesc / E: potca¹] 12 vtr (Pfm) A(shi) schimba in rau aspectul sau forma Si: a (se) uratzi. 34 vtr A (se) stramba. 56 vtr (Fig) A (se) denatura. 7 vt (Mtp; subiectul este o fiintza imaginara un duh rau etc.) A abate un mare rau o boala etc. asupra cuiva slutzindul desfigurandul paraiizandul etc. 8 vt (Pop) A deochea. 9 vt (Pop) A supune pe cineva vrajilor farmecelor. 10 vt (Mol; Buc) A cobi.

poci² vt [At: SHEZ II 42 / V: ~ii / Pzi: ~cesc (reg) pot / E: drr pocie¹] 1 (Reg) A imprejmui un teren cu pocii¹ (1). 2 A pune pe araci vitza de vie sau alte plante agatzatoare.

poci³ sn vz pocie¹

POCÍ pocesc vb. IV. 1. Tranz. shi refl. A(shi) schimba in rau infatzisharea sau forma; a (se) uratzi a (se) stramba a (se) schimonosi. 2. Tranz. (In credintzele populare) A desfigura a slutzi; spec. a deochea. 3. Tranz. (Rar) A meni cuiva ceva rau a cobi. Din potca.

POCÍ pocesc vb. IV. Tranz. 1. A strica infatzisharea unei persoane forma unui lucru (facindul din bun rau din frumos urit). [Editorul] sa nu samestece a poci opera artistului. CARAGIALE N. S. 31. ◊ Refl. Calugari cu glugi negre pe cap care... se lungeau se lungeau creshteau creshteau sau se poceau cum le venea mai cumplit. MACEDONSKI O. III 20. 2. (In superstitzii despre duhuri shi alte puteri supranaturale) A face (pe cineva) sashi piarda chipul de om a desfigura a slutzi. Au mai ramas comori... Greul e cum sa le dai de urma. Iar dupa ce leai aflat cum sa le intri in stapinire fara sa te poceasca ori sa te shoimareasca vilva lor. C. PETRESCU R. DR. 138. 3. (Neobishnuit) A meni a soroci cuiva ceva rau; a cobi. Dumneata cumnate Ghitza poceshti pieirea unui frate? No pocesc dar razboiul e razboi. SADOVEANU M. C. 76

A POCÍ ~ésc tranz. 1) A face sa se poceasca; a uratzi; a slutzi. 2) (persoane) A uratzi (mai ales la fatza) printro actziune fizica brutala; a desfigura. 3) fig. (cuvinte melodii etc.) A denatura incalcand corectitudinea; a stalci; a schingiui. /Din potca inv.

A SE POCÍ ma ~ésc intranz. A deveni urat; a se uratzi; a se slutzi. /Din potca

pocì v. 1. a face diform a paraliza: Ielele pocesc; 2. a deochia a se imbolnavi deodata; 3. a meni a rau: om pocit la gura. [In loc de potcì derivat din potca].

pocii v vz poci²

potci v vz poci¹

pocésc shi (vechĭ) potcésc v. tr. (d. potca). Diformez: croitoru mĭa pocit haĭnele. Desfigurez slutzesc: exploziunea ĭa pocit fatza. Fig. Stric: reaŭa pedagogie poceshte shcoala.

potcésc V. pocesc.

pocí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. pocésc imperf. 3 sg. poceá; conj. prez. 3 sa poceásca

pocí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. pocésc imperf. 3 sg. poceá; conj. prez. 3 sg. shi pl. poceásca

poci (conj. poceasca)

POCÍ vb. 1. v. desfigura. 2. v. stalci. 3. v. maimutzari.

POCÍ vb. v. deochea.

POCI vb. 1. a (se) deforma a (se) desfigura a (se) schimonosi a (se) slutzi a (se) strimba a (se) uritzi (pop. shi fam.) a (se) scalimbaia a (se) scofilci (pop.) a (se) hizi (Mold. shi Bucov.) a (se) shontzi (inv.) a (se) grozavi. (Sa ~ de tot in urma accidentului.) 2. a deforma a denatura a schimonosi a scilcia a stilci a stropshi (fig.) a schingiui. (~ cuvintele cand vorbeshte.) 3. a se maimutzari a se schimonosi a se strimba (rar) a se maimutzi (pop. shi fam.) a se scalimbaia (reg.) a se zgimboi. (Nu te mai ~ atita!)

poci vb. v. DEOCHEA.

pocí pocésc vb. IV (reg.; despre teren) a imprejmui a inchide cu pocii (crengi infipte in pamant); (despre vitza de vie) a araci (a pune araci).

pocí pocesc vb. tranz. 1. A stramba. 2. A desfigura. 3. A deochea. 4. A supune pe cineva vrajilor. Din potca (SHaineanu DEX MDA).

pocí pocesc vb. tranz. 1. A stramba. 2. A desfigura. 3. A deochea. 4. A supune pe cineva vrajilor. Din potca.

a avea poci expr. (glum.) a putea a fi in stare