TÁUR tauri s. m. 1. Mascul necastrat din specia taurinelor cu capul mare pielea groasa parul de pe frunte lung shi adesea cretz; buhai (Bos taurus). ◊ Expr. A lua (sau a prinde) taurul de coarne = a infrunta cu indrazneala o dificultate a lua lucrurile pieptish. 2. (Entom.) Radashca. 3. N. pr. art. Constelatzie boreala in dreptul careia trece Soarele intre 21 aprilie shi 21 mai. ♦ Al doilea dintre cele douasprezece semne ale zodiacului. Lat. taurus.

taur sm [At: PALIA (1581) 206/2 / P: taur / V: (pop) taor (reg) tahur ~e (irg) taore / Pl: ~i / E: ml taurus] 1 Mascul necastrat din specia taurinelor cu capul mare pielea groasa shi aderenta parul de pe frunte lung adesea incretzit Si: (reg) bic buhai gonitor (Bos taurus). 2 (Reg; ics) Dea ~i Joc de copii nedefinit mai indeaproape. 3 (Pfm; ie) A lua (sau a prinde) ~ul de coarne A infrunta cu indrazneala o dificultate. 4 (Ic) ~salbatic Zimbru (Bison europaeus). 5 (Trs; ic) ~depadure sau ~deciuta Cerb (1) (Cervus elaphus). 6 (Trs; ic) ~ulluiDumnezeu Nasicorn (Oryctes nasicornis). 7 (Pop; fig) Om zdravan. 8 (Reg) Berbec pentru reproducere. 9 (Ent; reg) Radashca (Lucanus cervus). 10 (Zlg; reg) Boudebalta (Bombinator igneus). 11 (Ast) Constelatzie boreala in dreptul careia trece soarele intre 21 aprilie shi 21 mai. 12 (Asl) Al doilea dintre cele douasprezece semne ale zodiacului. 13 (Ast; reg; is) Ochiul ~ului Steaua cea mai stralucitoare din constelatzia taurului (11) de marimea intai Si: Aldebaran (reg) deshteptatorul luceafarulporcesc.

TÁUR tauri s. m. 1. Mascul necastrat din specia taurinelor cu capul mare pielea groasa parul de pe frunte lung shi adesea cretz; buhai (Bos taurus). ◊ Expr. A lua (sau a prinde) taurul de coarne = a infrunta cu indrazneala o dificultate a lua lucrurile pieptish. 2. (Entom.) Radashca. 3. (Art.) Constelatzie boreala in dreptul careia trece Soarele intre 21 aprilie shi 21 mai. ♦ Al doilea dintre cele douasprezece semne ale zodiacului. Lat. taurus.

TÁUR tauri s. m. 1. Masculul vacii necastrat apt pentru reproductzie (Bos taurus). Spre apusul de jaratic Cu livezi scaldaten aur Treceun nour singuratic Alb shi mare cit un taur. TOPIRCEANU P. 207. Colo devale in infundatura ceea un taur grozav la multzi bezmetici lea curmat zilele. CREANGA P. 202. Bulgare de aur Cu coarne de taur (Luna noua). TEODORESCU P. P. 232. ◊ Expr. A lua (sau a prinde) taurul de coarne = a infrunta cu indrazneala o dificultate a lua lucrurile pieptish. 2. (Entom.) Radashca. 3. Constelatzie din emisfera boreala reprezentind unul dintre cele douasprezece semne ale zodiacului in dreptul caruia trece soarele intre 21 aprilie shi 21 mai.

TÁUR tauri s. m. 1. Masculul necastrat al vacii apt pentru reproductzie (Bos taurus).* Expr. A lua (sau a prinde) taurul de coarne = a infrunta cu indrazneala o dificultate a lua lucrurile pieptish. 2. (Entom.) Radashca. 3. (Art.) Constelatzie boreala reprezentand unul dintre cele douasprezece semne ale zodiacului in dreptul caruia trece soarele intre 21 aprilie shi 21 mai. Lat. taurus.

TÁUR ~i m. 1) Mascul reproducator al vitelor mari cornute; buhai.* A lua (sau a prinde) ~ul de coarne a actziona cu energie shi curaj intro afacere dificila; a infrunta ceva pieptish. 2) pop. Om zdravan shi brutal. 3) la sing. pop. art. Constelatzie din emisfera boreala. ◊ Zodia ~ului unul dintre cele douasprezece sectoare zodiacale. [Sil. taur] /<lat. taurus

taur m. 1. bou nejuganit (Bos taurus); 2. fig. om sdravan; 3. unul din cele 12 semne ale zodiacului. [Lat. TAURUS].

táur m. (lat. taurus d. vgr. taûros; it. sp. toro pv. taur vfr. tor [nfr. taureau] pv. touro). Boŭ intreg boŭ nejuganit (bos taurus). Fig. Om zdravan. Un semn al zodiaculuĭ (April). In vest shi táure vechĭ táore. In est buhaĭ in Olt. Ban. bic.

táur s. m. pl. táuri

táur s. m. pl. táuri

taur

taur.

TÁUR s. 1. (ZOOL.; Bos taurus) (pop.) buhai (reg.) bic buga gonitor. 2. (ASTRON.; art.) (reg.) capdebou.

TÁUR s. v. radashca ragace.

TAUR s. 1. (ZOOL.; Bos taurus) (pop.) buhai (reg.) bic buga gonitor. 2. (ASTRON.; art.) (reg.) capdebou.

taur s. v. RADASHCA. RAGACE.

TAURULLUIDUMNEZÉU s. v. caraban nasicorn.

taurulluiDumnezeu s. v. CARABAN. NASICORN.

taúr (ri) s. m. 1. Bic buhai gonitor. 2. Al doilea semn al zodiacului. 3. Radashca (Lucanus cervus). Mr. tavru. Lat. taurus (Pushcariu 1721; REW 8602) cf. alb. ter (Philippide II 656) it. cat. sp. toro (calabr. táuru) prov. taur v. fr. tor port. touro.

DENTE LUPUS CORNU TAURUS PETIT (lat.) lupul ataca cu coltzii taurul cu coarnele. Horatziu „Satirae” II 1 52. Fiecare foloseshte armele de care dispune.

taur comunal expr. barbat viril.