rădașcă sf [At: ȘINCAI, ap. DR. V, 561 / V: (reg) brud~, carabașă, caradaș sm, carad~, carașcă, cărăba~, căr~, dăr~, ~acică, răga~, rod~, rudacică, rud~ (Pl: rudaște, rudăști), rudeș~ / Pl: ~ște (reg) ~ști, ~dăști, ~șce, ~dășci, ~așci / E: bg родачка] 1 (Șîs rodașcă de stejeriu) Insectă din ordinul coleopterelor, de culoare neagră-castanie, al cărei mascul are o pereche de mandibule puternice, asemănătoare coarnelor de cerb Si: răgace, (reg) boul-lui-Dumnezeu, bourel (2), buhai (3), cerb (5), cerbar (1), răgăciță, taur (Lucanus cervus). 2 (Reg) Model de cusătură de arnici pe ie.

RĂDÁȘCĂ, rădaște, s. f. Insectă mare din ordinul coleopterelor, de culoare neagră-castanie, al cărei mascul are două mandibule puternice; trăiește în pădurile de stejar și zboară producînd un zbîrnîit specific (Lucanus cervus); boul-lui-dumnezeu, v. bou. – Pl. și: rădașce. – Variantă: rudáșcă (EMINESCU, N. 96) s. f.

RĂDÁȘCĂ ~te f. Insectă de talie mare, de culoare neagră-castanie, masculul având coarne ramificate, curbate spre interior. /<bulg. ragațka

rădașcă f. insectă sburătoare cu coarne ca ale cerbului (Lucanus cervus). [Alterat din răgace].

rădáșcă f., pl. șce, ște și rădăștĭ (din caradașcă supt infl. luĭ răgace). Vest. Caradașcă. – În Trans. și rudașcă.

caradáșcă sf vz rădașcă

rudașcă sf vz rădașcă

RUDÁȘCĂ s. f. v. rădașcă.

rudașcă f. V. rădașcă.

caradáșcă f., pl. ște (bg. garagaška. V. caragață. Est. Un fel de gîndac negru foarte mare care zboară noaptea și care se distinge pin doŭă coarne marĭ cu care strînge ca cu un clește (lucanus cervus). – Și rădașcă, răgace și răgașcă (vest). V. bondar, carabană.

rudáșcă, V. rădașcă.

rădáșcă s. f., g.-d. art. rădáștei; pl. rădáște

rădáșcă s. f., g.-d. art. rădáștei; pl. rădáște

rădașcă, pl. rădaște

rădașcă, -daște.

RĂDÁȘCĂ s. (ENTOM.; Lucanus cervus) răgace, (reg.) bourel, buhai, caraban, cerb, cerbar, cornac, taur, boul-babei, boul-Domnului, boul-lui-Dumnezeu, capul-cerbului, vaca-Domnului.

RĂDAȘCĂ s. (ENTOM.; Lucanus cervus) răgace, (reg.) bourel, buhai, caraban, cerb, cerbar, cornac, taur, boul-babei, boul-Domnului, boul-lui-Dumnezeu, capul-cerbului, vaca-Domnului.

rudáșcă, rudaște, (rădașcă), s.f. – Insectă din ordinul calopterelor, de culoare neagră (Lucanus cervus). – Din bg. rodačka (DEX, MDA).

rudáșcă, rudaște, (rădașcă), s.f. – Insectă din ordinul calopterelor, de culoare neagră (Lucanus cervus). – Din bg. rodačka (DEX).

RĂDÁȘCĂ (< bg.) s. f. Insectă coleopteră mare (3-7,5 cm), cu corpul tare, scorțos, neagră-castanie, din familia lucanidelor, care prezintă dimorfism sexual accentuat, masculul recunoscându-se după mandibulele lungi, asemănătoare coarnelor de cerb (Lucanus cervus). Răspândită mai ales în pădurile de foioase; răgace.