TÁUR tauri s. m. 1. Masculul vacii necastrat apt pentru reproductzie (Bos taurus). Spre apusul de jaratic Cu livezi scaldaten aur Treceun nour singuratic Alb shi mare cit un taur. TOPIRCEANU P. 207. Colo devale in infundatura ceea un taur grozav la multzi bezmetici lea curmat zilele. CREANGA P. 202. Bulgare de aur Cu coarne de taur (Luna noua). TEODORESCU P. P. 232. ◊ Expr. A lua (sau a prinde) taurul de coarne = a infrunta cu indrazneala o dificultate a lua lucrurile pieptish. 2. (Entom.) Radashca. 3. Constelatzie din emisfera boreala reprezentind unul dintre cele douasprezece semne ale zodiacului in dreptul caruia trece soarele intre 21 aprilie shi 21 mai.