4 definiții pentru bic (taur; -i)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
táur m. (lat. taurus, d. vgr. taûros; it. sp. toro, pv. taur, vfr. tor [nfr. taureau], pv. touro). Boŭ întreg, boŭ nejugănit (bos taurus). Fig. Om zdravăn. Un semn al zodiaculuĭ (April). – În vest și táure, vechĭ táore. În est buhaĭ, în Olt. Ban. bic.
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BIC s. v. taur.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bic s. v. TAUR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
bic (-ci), s. m. – (Olt.) Taur. Bg. bik, sb. bik, cf. slov., rus. byk, pol. byk (Cihac). Cf. beci.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: bic (taur; -i)
bic (taur; -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M13) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)