amínte av [At: DA / E: a¹ + minte] 12 (Ilv) A (shi) aduce ~ A (shi) aminti. 3 (Inv; ilv) A fi (sau a lua a pica a veni) ~ A da atentzie. 4 (Inv; ialv) A asculta. 5 (Ie) A lua ~ la ceva A observa cu atentzie ceva. 6 (Ie) Ai fi (cuiva) ~ (de ceva) A dori (sa faca ceva).

AMÍNTE adv. (Numai in expr.) A(shi) aduce aminte = a (shi) aminti. Aducindumi... aminte de petrecerile mele la bunicul... am rostit o vorba care imi placea. SADOVEANU N. F. 5. Ia adutzi aminte ce tziam spus odata. CREANGA P. 168. Ea trebui de el in somn Aminte sashi aduca. EMINESCU O. I 171. Aduc aminte rominilor una din faptele cele mai stralucite ale luptei parintzilor lor pentru libertate. BALCESCU O. I 193. A lua aminte = a tzine seama de ceva a lua in considerare a nu trece cu vederea a considera. Dar cum puteam ochi avind sa nu vaz vazind sa nu iau aminte luind aminte sa nu aseaman asemanind sa nu judec binele shi sa nu pohtesc al face aratat compatriotzilor mei? GOLESCU I. 20. Stapina mea ia aminte K cintariles cuvinte intre inimi despartzite. CONACHI P. 191. A lua aminte la ceva = a) a fi atent la ceva a baga de seama. El ishi cauta de drum in treaba lui fara sa ia aminte la cele ce tot spuneau fetele. ISPIRESCU L. 62; b) a observa cu atentzie a se uita bine a cerceta. Dete citeva tircoale curtzii imparateshti shi lua aminte la toate amanunturile. ISPIRESCU L. 75. Ai fi (cuiva) aminte (de ceva) = (mai ales in constructzii negative) a avea chef (de ceva). Nu mie aminte de petreceri. ◊ Compuse: aducereaminte = amintire. Dureroasele aduceriaminte cadeau k nishte ace care... ma umpleau de venin. VLAHUTZA O. A. 149. Aducerileaminte pe suflet cad in picuri. EMINESCU O. I 107. Fapta [lui Mihai Viteazul la Calugareni] este vrednica de toata aducereaaminte. BALCESCU O. I 26; luareaminte = atentzie grija. Mezinul Jderilor a prins a fi cu luareaminte. SADOVEANU F. J. 524. Gheorghitza urmarea cu mare luareaminte toate vorbele shi purtarile maicasa. SADOVEANU B. 101. Asha a aflat insa [Zaharia] k satul lui de la poalele muntzilor poate opri luareaaminte a unor carturari venitzi sal caute. C. PETRESCU R. DR. 34. Din buzunarul vestei scoase o periutza cu o oglingioara ishi potriveshte mustatza sprincenele se examineaza cu luareaminte. VLAHUTZA O. A. 212. Asculta rogute cu luareaminte. CARAGIALE O. III 48.

AMÍNTE adv. (In expr.) A(shi) aduce aminte = a(shi) aminti. A lua aminte = a tzine seama de ceva a nu trece cu vederea. A lua aminte la ceva = a fi atent la ceva a observa cu atentzie ceva. Ai fi (cuiva) aminte (de ceva) = a avea chef (de ceva). ◊ Compuse: aducereaminte = amintire; luareaminte = atentzie grija. Din a³ + minte.

AMÍNTE adv.: A(shi) aduce ~ a(shi) aminti. Aducere ~ amintire. Cu luare ~ cu atentzie. A lua ~ a tzine seama de ceva. A lua ~ la ceva a fi atent la ceva. /a + minte

aminte adv. a lua aminte a observa a baga de seama; a fi cuiva aminte a purta grija de ceva (v. aduce). [Lat. AD MENTEM].

amínte adv. (a 4 shi minte). Aduc aminte amintesc chem in memorie: ĭam adus aminte toate saŭ de toate imĭ aduc aminte cea fost. Ĭaŭ aminte observ is atent bag de sama: luatzĭ aminte la vorbele mele. Mĭe aminte (Munt.) ma gindesc is dispus: acum nu mĭe aminte de joc.

amínte (in expr.) adv.

amínte adv.

aminte (luatzi aminte).

+lua aminte (a ~) (a tzine seama de ceva; a observa cu atentzie ceva) (desp. lua) loc. vb. v. lua

AD PERPETUAM REI MEMORIAM (lat.) spre veshnica aducere aminte a acestei fapte Text utilizat pe inscriptziile comemorative.

ET NUNC... ERUDIMINI QUI INDICATIS TERRAM (lat.) shi acum... luatzi aminte voi cei ce judecatzi Pamantul Psalmii 2 10. O mare raspundere apasa pe umerii celor chematzi sa hotarasca destinele semenilor.

MEMENTO HOMO QUIA PULVIS ES ET IN PULVEREM REVERTERIS (lat.) adutzi aminte omule k pulbere eshti shi in pulbere te vei intoarce „Geneza” 3 19.