a² pp [At: DOSOFTEI V. S. 12/1 / E: lat ad] La.

a⁵ arp [At: DA / E: nct] Inlocuieshte numele obiectului posedat.

a³ pp [At: DA ms / E: fr á] De cate.

a⁵ prep. Intra in compunerea numeralelor distributive. Doua cartzi a 100 de pagini. • / <fr. à.

a⁴ prep. 1 Preceda infinitivul k formatip a verbului. A citi. 2 Intra in compunerea unor adverbe locutziuni adverbiale shi prepozitzionale a unor substantive shi adjective in structura carora este inclus tot shi in numirea unor jocuri de copii. Ex. Acasa dea dreapta dea baba oarba. 3 Exprima un raport de comparatzie sau de asemanare. Miroase a tamaie. ♦ In semn de... Fluiera a paguba. 4 Se utilizeaza pentru a exprima genitivul unor numerale sau al unor pronume shi adjective pronominale nehotarate. Cartzile a doi copii. Simbolul a ceva. • /lat. ad.

A⁴ prep. (Cu sens distributiv precedind numerale) De cite... Trei caiete a un leu.

A³ prep. 1. (Preceda infinitivul k formatip a verbului) A vorbi. A citi. ◊ (Preceda infinitivul care are rol de subiect sau de complement in propozitzie) Ia dat porunca k sai deschida toate tronurile cu haine spre ashi alege. ISPIRESCU L. 3. E ushor a scrie versuri Cind nimic nu ai a spune. EMINESCU O. I 226. Inca nu apucasera feciorii a aprinde luminarile. ALECSANDRI T. I 155. Nu rinji lele dintzii K nam venit a petzi. JARNÍKBIRSEANU D. 450. 2. (Exprima un raport de comparatzie sau de asemanare) Vintul venea vijiind din timpii trecea prin finetze shi tzipa citeodata a pustiu. SADOVEANU O. I 147. Aerul mirosea a pamint ud a iarba proaspata sha flori de liliac. VLAHUTZA O. A. 371. Urcate leica intrun copaci mare shi te uita in toate partzile doara de vei vedea ceva asha care sa semene a sat. ISPIRESCU L. 336. Un fir de o matase alba subtzire stralucita ce semana mai mult a o vie raza de luna... decit a fir de tort. EMINESCU N. 8. ◊ (Constructzia prepozitzionala exprima o presimtzire o prevestire o amenintzare) O adiere rece... shuiera a primejdie. SLAVICI V. P. 156. A lupilor potaie... vine... urlind a moarte. ALECSANDRI P. A. 222. Un fel de vultur ce tzipa a ploaie. SHEZ. II 151. ♦ In semn de... Fatza omului se chirci a durere. PREDA I. 167. Parca se coborise incet o pleoapa a somn peste ramashitzele de lumina. SADOVEANU O. V 458. Sta in loc shi fluiera a paguba. ISPIRESCU L. 139. Citeodata... prea arare... A tirziu cind arde lampa. EMINESCU O. I 106. 3. (Formeaza impreuna cu substantive precedate de numerale ori de adjective pronominale nehotarite sau impreuna cu pronume nehotarite constructzii cu valoare de genitiv) Sa le lege de coditzele a trei cai neinvatzatzi. RETEGANUL P. II 40. ◊ (Intra in compunerea unor adjective) Atotcuprinzator. Atotshtiutor. 4. (Intra in compunerea unor locutziuni adverbiale shi prepozitzionale exprimind un raport local) Dea curmezishul. Dea latul. ◊ Locomotiva scunda... tragea incet shase vagoane dea lungul cimpiei. DUMITRIU B. F. 5. Masele grele de par... o incoronau dea dreapta shi dea stinga. DUMITRIU B. F. 37. ♦ (Intra in compunerea unor locutziuni adverbiale exprimind un raport modal) Dea berbeleacul. Dea binelea. Dea gata.

A⁴ prep. (Introduce un numeral distributiv) De cate... 3 saci a 80 kg. Fr. à.

A³ prep. 1. (Preceda infinitivul k formatip a verbului) A lucra. 2. (Exprima un raport de comparatzie sau de asemanare) Miroase a pamant. ♦ In semn de... Fluiera a paguba (ISPIRESCU). 3. (Serveshte la alcatuirea unor constructzii corespunzatoare genitivului). Atoateshtiutor. ◊ (Intra in compunerea unor adjective) Atotcuprinzator. ♦ (Cu valoare de articol posesiv) Sa le lege de coditzele a trei cai neinhamatzi (RETEGANUL). 4. (Intra in compunerea unor locutziuni adverbiale shi prepozitzionale) Dea dreapta. Lat. ad.

a⁴ (Urmat de numerale) De cite...: cinci monede a trei lei.

a³ prep. 1. Preceda infinitul: a citi. 2. Stabileshte un raport de comparatzie: miroase a urs. 3. Formeaza locutziuni: dea dreapta.

A¹ prep. 1) (exprima raport de identificare sau de asemanare) Miroase a trandafir. 2) (exprima raport prezumtiv) Nui a bine. Vremea e a ploaie. /<lat. ad

a prep. 1. arata o pozitziune exterioara: a casa; fig. a minte; 2. o presimtzire: miroase a... fig. nui a buna; 3. modul: merge a lene; 4. precede orice infinitiv distingandul de formai nominala corespunzatoare: a face in raport cu facere [Lat. AD].

4) a (lat. ad it. a fr. a) prep. care 1) precede infinitivu: a shti e greŭ a shti (sa shtiĭ) tot era gata aĭ spune (saĭ spuna); 2) arata relatziunea asemanarea ori tendentza: miroase a crin seamana o vulpe urla a pustiŭ face a raŭ ratzele fac a ploaie trage a boĭer (odinioara: ĭeshind a vinat azi: la vinat); 3) arata directziunea locu timpu saŭ modu shi se scrie unita cu substantivu formand adverbe: imĭ aduc aminte („la minte”) ma duc ori dorm acasa („la casa mea”) ameaza amurg alene; odinioara se scria despartzit: stind in picioare cu shlicele a (in) mina (N. Cost. 277); 4). exprima genitivu shi dativu adjectivelor shi pronumelor nehotarite shi al numeralelor: inaintea a atitea naroade (atitor noroade) vorbe a niscaiva oameni vorbe de la nishte oameni shtiutor a tot shtiutor a toate (atotshtiutor) tata a doĭ a treĭ a opt copiĭ; stapin a multe turme stapin a cit pamint vreĭ; ia taiat capul shi luĭ shi a treĭ pruncĭ (V. de shi dea).

a³ prep.

a prep.

a prep. 1. (Inv.) Exprima o relatzie spatziala (cu sau fara ideea de mishcare): shezu a dreapta lui Dumnezeu (Coresi). 2. (Inv.) Exprima o relatzie temporala sau instrumentalmodala: simbata a prinzul cel mare (N. Costin). 3. (Inv.) De la sensul spatzial sa dezvoltat un sens cauzal: mearsa in padure a lemne (Dosoftei). 4. Exprima o relatzie de identitate fie reala fie presupusa: ciinii latra a om strain (N. Gane). 5. Insotzeshte inf. scurt shi (inv.) inf. lung. In primul caz se suprima la timpurile compuse cu inf. (voi fugi) dupa a shti shi a putea (nu pot face nimic) shi dupa un pron. rel.inter. (nare ce face). 6. (Inv.) Insotzeshte gen. dat. nedeterminat: nice frate a frate va folosi nice parinte a fecior (Varlaam). Lat. ad al carui rezultat romanic este in general a (Pushcariu 1; CandreaDens. 1; REW 136; DAR). Toate intrebuintzarile din rom. sint romanice chiar shi gen.dat.: cf. Pushcariu Lr. 190 (citat din CIL XIII 2483: membra ad duos fratres rom. membrele a doi fratzi). A fost inlocuit treptat shi astazi aproape complet de la. Tendintza actuala este de a i se limita folosirea la 4 shi 5.

a prep. La: „Puii stau a soare shi eu a umbra” (D. Pop 1970: 158); „O luat dasagii dea umar” (idem); „O sarit omu’ cu un bracinar din gatii a mana” (Papahagi 1925: 125); „Ma duc sara la fantana / Cu galetzile a mana” (Barlea 1924 II: 357). Lat. ad „la” (DEX MDA).

a prep. La: „Puii stau a soare shi eu a umbra” (D. Pop 1970: 158); „O luat dasagii dea umar” (idem); „O sarit omu’ cu un bracinar din gatii a mana” (Papahagi 1925: 125); „Ma duc sara la fantana / Cu galetzile a mana” (Barlea 1924 II: 357). Lat. ad „la”.

A² (lat. ad „catre”) prep. 1. Precede infinitivul: a merge. 2. Intra in compunerea unor locutziuni adverbiale: dea lungul dea dreapta. 3. Exprima un raport de asemanare de identificare: miroase a fin. ♦ In semn de... Fluiera a paguba.

A³ (< fr.) prep. (Urmat de numerale) De cite... 3 caiete a 2 lei.

A ab ad... Cu aceste prepozitzii latine sau format numeroase expresii. lata citeva mai raspindite: Ab absurdo (prin reducere la absurd); Ab antiguo (din vechime); Ab hoc et ab hac (de la aceasta shi de la aceea); Ab imo pectore (din tot sufletul); Ab initio (de la inceput); Ab intestat (fara testament); Ab irato (sub imperiul miniei); Ab origine (de la obirshie); sh.a. Ad acta (la acte la dosar); Ad gloriam (pentru glorie); Ad hominem (la om personal); Ad honores (onorific fara plata); Ad infinitum (la nesfirshit); Ad interim (interimar provizoriu); Ad libitum (dupa plac pe alese); Ad litem (pentru un proces); Ad litteram (dupa litera cuvint cu cuvint); Ad patres (referitor la stramoshi); Ad perpetuam rei memoriam (spre veshnica amintire); Ad rem (la problema la obiect precis); Ad unum (pina la unul); Ad usum (dupa obicei); Ad valorem (dupa valoare); sh.a. A fortiori (cu atit mai mult); A minima (prea putzin); A priori (din cele dinainte); A posteriori (din experientza) sh.a.Acarul Paun nu este numele vreunui erou de roman snoava sau balada. Acarul Paun a existat intradevar shi ar fi ramas desigur necunoscut anonim daca o grava ciocnire de trenuri intimplata acum patru decenii in statzia Vintileanca (astazi Sahateni) de pe linia PloieshtiBuzau nu iar fi adus o trista celebritate. Ancheta asupra catastrofei de cale ferata asha cum se faceau cercetarile in acea vreme scotzind basma curata pe adevaratzii culpabili oameni cu trecere a gasit k singur vinovat al nenorocirii pe... acarul din statzie anume lon Paun! De atunci datorita scriitorilor shi presei expresia „acarul Paun” indica persoana asupra careia se arunca greshelile altora sau cum il caracterizau ziarele: „tzapul ispashitor al ispravilor celor mari shi tari subiect de revista bulevardiera de distractzie in parlament”. In piesa Schimbarea la fatza (sau Parada pacatelor) de George Mihail Zamfirescu personajul Profiriu spune in tabloul 8 scena III: „ma gindeam shi eu... la acarul lon Paun care se zbate shi tzipa dar nu se da invins. Umbla de ani de zile k Diogene cu felinarul in mina dupa o farima de dreptate care nu se indura nimeni sa io dea…” Alt exemplu: „Acarul Paun va fi comperajul pentru k a fost prea anemic sau prea gras sau prea… sau prea…” (Contemporanul nr. 1008). LIT.