teme¹ sf [At: ANON. CAR. / Pl: ? / E: srb teme] (Ban; Olt) Creshtetul capului¹ (1).

teme² [At: PSALT. HUR. 8477 / V: (din necesitatzi de versificatzie) ~a / Pzi: tem (inv) 5 nu temeretzi / E: ml timēre] 1 vr A avea sentimentul fricii Si: a se inspaimanta a se speria (reg) a se teshi (9). 2 vr A fi ingrijorat. 3 vr (Fam; ie) Ma tem k... Mi se pare k... 4 vr (Pop; ie) Nu te ~ Se spune pentru a intari o afirmatzie. 5 vt (Pop) A fi gelos. 6 vr (Pfm; ie) Cine se ~ de sharpe se ~ shi de shoparla Cel patzit e fricos prevazator.

TÉME tem vb. III. 1. Refl. A fi cuprins de sentimentul fricii a simtzi teama. V. speria inspaiminta. K o umbra Stralucind argintiu in clara noapte Sapropie... O nu te tememi zice. EMINESCU O. IV 108. ◊ (Motivul fricii se indica prin determinari introduse prin prep. «de») Nu ma tem eu de blestem. BENIUC V. 18. Nu ma tem de moarte dimpotriva. TOPIRCEANU B. 93. Se temea de asprimea tatasau. CREANGA P. 89. (In proverbe shi zicatori) Aparama de gaini k de ciini nu ma tem se spune despre cineva care se pretinde curajos dar care da semne de frica in fatza celei mai mici primejdii. Cine e mushcat de sharpe se teme shi de shopirla (= omul patzit e fricos). (Expr.) A se teme shi de o umbra (sau de umbra lui) v. umbra. ◊ (Motivul fricii se indica printro completiva introdusa prin conj. «sa» sau «k» ori printrun verb la infinitiv) Singur am ramas de cind teai dus SHi ma tem sa stau asha. D. BOTEZ P. O. 44. Ma tem al mai privi: Azi sarcastic el ar fi Gata sami raspunda. COSHBUC P. I 262. ◊ Tranz. (Rar) Tu ce nu temi furtuna shi durerea De ce sa tremuri la a mea privire? EMINESCU O. IV 108. 2. Refl. (Urmat de determinari introduse prin prep. «pentru» sau de propozitzii completive introduse prin conj. «k» sau «sa» indicind motivul ingrijorarii) A fi ingrijorat ashi face griji. De ce se teme pentru ziua de miine? C. PETRESCU C. V. 273. Ea numai pentru briu se teme K vor afla dushmanii vreme Sai furentrasta briul ei. COSHBUC P. I 123. Teminduse imparatul sa nu i se intimple ceva de rau a facut sfat. CREANGA P. 85. ◊ Expr. Ma tem k... = mi se pare k... socotesc k... mie teama k... Binear fi sa fie cum credetzi voi fratzilor dar ma tem k noi om raminea cu vorbele shi altzii cu paminturile. REBREANU R. I 194. De leoi mai pune pe jaratic ma tem k din belte sor priface in balmush. ALECSANDRI T. I 31. ◊ Tranz. (Complementul indica obiectul care deshteapta ingrijorare) Femeia incoltzita de spaima a inceput sai teama viatza. POPA V. 313. Frica mii shi demneavoastra shimi tem spinarea. MIRONESCU S. A. 90. «Vai briul meu! gemea copila. «Atit de mult eu lam temut Dar FatFrumos descinsumila!». COSHBUC P. I 125. (Fig.) De veacuri fruntea nu tzio temi TZii piept cind vin furtuni naval. IOSIF PATR. 7. (Expr.) Ashi teme cojocul v. cojoc. 3. Tranz. A banui a suspecta a fi gelos (pe cineva). Se maritase de multe ori shi cum o luau barbatzii o shi temeau. CAMILAR N. II 33. A dus casa grea cu Catinca. Era rea de gura shil temea. SADOVEANU O. VIII 89. El se facu dirz incepind ashi teme nevasta. ISPIRESCU L. 385. K barbatul rau ma teme Nici deun pas el numi da vreme. ALECSANDRI P. P. 324.

TÉME tem vb. III. 1. Refl. A fi cuprins de sentimentul fricii a simtzi teama. ◊ Expr. Cine e mushcat de sharpe se teme shi de shoparla = cel patzit e fricos prevazator. Ma tem... = mie teama k... mi se pare k... socotesc k... ♦ A fi ingrijorat ashi face griji. 2. Tranz. (Pop.) A fi gelos; a banui a suspecta pe cineva de infidelitate in casnicie. Lat. timĕre (= timere).

A TÉME tem tranz. pop. (sotzul sotzia) A banui de infidelitate. /<lat. timere

A SE TÉME ma tem intranz. 1) A fi stapanit de teama; a avea teama. ◊ ~ shi de umbra sa (~ shi de o umbra) a fi foarte fricos. Cine e mushcat de sharpe se teme shi de shoparla cel patzit devine foarte prevazator. 2) A fi cuprins de nelinishte; a fi cuprins de griji; a se nelinishti; a se ingrijora; a se agita; a se framanta. ◊ Ma tem k... mi se pare k...; cred k.... /<lat. timere

teme v. 1. a se simtzi apasat de idea unui rau posibil shi probabil ai fi frica de ceva amenintzator: de ce se teme omul nu scapa; 2. a fi gelos: incepu ashi teme nevasta ISP. [Lat. TIMERE].

tem (ma) út a téme v. refl. (lat. timére it. temére pv. cat. pg. temer). Mĭe frica mĭe teama is ingrijorat sa nu mi se intimple ceva raŭ: ma tem sa nu cad in apa. V. tr. Is gelos ma tem sa nu ma tradeze: ishĭ temea nevasta.

!téme (a se ~) vb. refl. ind. prez. 3 sg. se téme imperf. 3 sg. se temeá perf. s. 1 sg. ma temúi; conj. prez. 3 sa se teáma; ger. temanduse; part. temút

téme vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. tem imperf. 3 sg. temeá; perf. s. 1 sg. temúi; conj. prez. 3 sg. shi pl. teáma; part. temút

TÉME s. v. creshtet sinciput vertex.

TÉME vb. 1. a se speria (inv.) a se stidi (arg.) a se tarshi. (Nu ma ~ de nimic.) 2. v. ingrijora.

teme s. v. CRESHTET. SINCIPUT. VERTEX.

TEME vb. 1. a se speria (inv.) a se stidi (arg.) a se tirshi. (Nu ma ~ de nimic.) 2. a se ingrijora a se nelinishti (inv.) a se griji. (Nu trebuie sa te ~ de soarta lui.)

téme (m mút) vb. 1. A fi ingrijorat. 2. A avea frica de... 3. (Refl.) Ai fi frica a simtzi teama. 4. (Refl.) A banui a suspecta a pune la indoiala. 5. (Refl.) A presimtzi a prevedea. Istr. temu. Lat. tĭmēre prin intermediul unei forme populare *tῑmēre (Pushcariu 1726; REW 8737) cf. it. temere prov. sp. port. temer cat. tembre. Sensul tranzitiv este rar in prezent. Pushcariu Lr. 277 explica forma refl. prin influentza sl. bojati se; dar cf. constructzia sp. me temo que. Der. temator adj. (timid banuitor); netemator adj. (indraznetz increzator); teama s. f. (frica nelinishte temoare) postverbal de la teme (dupa Pushcariu 1723 shi Tiktin din lat. tima; dupa ipoteza improbabila de Roesler din gr. δεïμα); teamat s. n. (inv. teama); temoare s. f. (inv. teama) cf. REW 8738; temut adj. (care inspira teama); temut s. n. (teama gelozie).

TIMEO DANAOS ET DONA FERENTES (lat.) ma tem de danai chiar shi cand aduc daruri Vergiliu „Eneida” II 49. Cuvintele prin care marele poet troian Laocoon a incercat sai convinga pe concetatzenii sai sa nu introduca in cetate calul de lemn lasat de ahei pe tzarm shi in care se aflau Odiseu shi luptatorii lui.

TIMEO HOMINEM UNIUS LIBRI (lat.) ma tem de omul unei singure cartzi Cugetare a lui Toma d’Aquino avand initzial sensul k cel care cunoashte o singura carte dar temeinic este un adversar de temut. Astazi se aplica celor limitatzi shi fanatici.

a se teme shi de umbra lui expr. a fi exagerat de fricos a fi lash.

ashi teme cojocul / pielea expr. ai fi (cuiva) teama sa nu patzeasca ceva; a fi fricos.