VÓRBA vorbe s. f. 1. Cuvant. 2. SHir de cuvinte care exprima o cugetare; gand idee exprimata prin cuvinte; spusa zisa. ◊ Expr. Auzi vorba! = ce spui! se poate? e posibil? Ce vorba! = fara indoiala. A avea o vorba cu cineva = a avea ceva de discutat cu cineva; a vrea sa comunici un secret cuiva. Cu vorba k... = zicand k... sub pretext k... Vorbe de claca = flecareala fara rost fara miez. 3. Expunere istorisire relatare. ◊ Expr. Lasa vorba! sau (eliptic) vorba! = tacere! niciun cuvant! Ce mai (atata) vorba? = ce sa mai lungim discutzia sa curmam discutzia. A (nu) da (cuiva) pas la vorba = a (nu) lasa cuiva posibilitatea sa vorbeasca. 4. Convorbire conversatzie; discutzie taifas. ◊ Loc. adv. Fara multa vorba = fara a cracni fara sa protesteze. Din doua vorbe = fara multa discutzie; operativ repede. Din vorba in vorba = din una in alta din discutzie in discutzie. ◊ Expr. A fi vorba de... (sau despre... sa...) = a fi in discutzie a fi obiectul discutziei... a se vorbi de... Ashi face de vorba cu cineva = a gasi prilej de discutzie cu cineva. A avea de vorba (cu cineva) = a avea de discutat de aranjat ceva (cu cineva). Fie vorba intre noi! = ceea ce shtim sa ramane intre noi sa nu afle nimeni. Nici vorba! = a) negreshit desigur; fara doar shi poate; b) nici pomeneala. Nui vorba! (sau mai e vorba?) = fara indoiala fireshte e de la sine intzeles. Vorba sa fie! = nu cred asha ceva nici pomeneala. A schimba vorba = a schimba obiectul discutziei. ◊ Compus: vorbalunga s. m. shi f. = om flecar palavragiu. ♦ Schimb de cuvinte in contradictoriu; neintzelegere cearta. 5. Mod fel de a vorbi de a se exprima. Vorba dulce mult aduce. ◊ Expr. Daca tzii vorba deasha sau daca asha tzii vorba = daca asha stau lucrurile. 6. Zicatoare zicala proverb expresie. ◊ Expr. Vorba ceea expresie stereotipa folosita in povestire pentru a introduce o zicala un proverb cuvintele spuse de cineva etc. Vorba cantecului = asha cum se shtie din batrani. 7. Indemn sfat invatzatura. ♦ Parere convingere; hotarare. 8. Promisiune fagaduiala; angajament. ◊ Expr. Vorbai vorba = cuvantul dat trebuie respectat promisiunea data e datorie curata. A se tzine de vorba = ashi respecta promisiunile angajamentele. A zice vorba mare = (mai ales in constructzii negative) a se angaja solemn a face o promisiune deosebita. 9. Intzelegere invoiala; tocmeala; targuiala. ◊ Loc. adv. Din doua vorbe sau (rar) dintro vorba = fara multa discutzie repede. ◊ Expr. (Pop.) A face vorba (sau vorbele) = a petzi. Ai face (cuiva) vorba cu cineva = a mijloci o intalnire intre un baiat shi o fata (in vederea casatoriei). A fi in vorba = a fi in tratative pentru incheierea unei casatorii a unei afaceri etc. 10. Zvon; veste shtire informatzie. ◊ Expr. A se face vorba = a se raspandi o shtire un zvon. A spune (cuiva) doua vorbe = a comunica ceva cuiva. A lasa vorba = a lasa o dispozitzie a anuntza ceva inainte de a pleca undeva. (Asha) umbla vorba = (asha) se vorbeshte (asha) se spune. A trimite (sau a da) vorba = a transmite un mesaj. ♦ Barfa clevetire; calomnie. 11. Grai limba. Strain la vorba. Cf. sl. dvorĭba.

vorba sf [At: (a. 1654). NEAGOE ap. GCR I 168/14 / V: ho~ voar~ voarva vorva / Pl: ~be / E: ns cf slv дворьва] 1 (Lpl) SHir de cuvinte care exprima o cugetare Si: (irg) voroava (12). 2 Idee exprimata in cuvinte Si: (irg) voroava (13). 3 (Prc) Cuvant (1). 4 (Is) ~ goala (sau seaca) Vorba (2) lipsita de sens de temei (intrun context). 5 (Ias) Vorba (2) lipsita de importantza. 6 (Is) ~ de claca Vorba (1) fara rost Si: flecareala. 7 (Is) ~ in doi peri Vorba (2) cu sens ambiguu. 8 (Is) ~ buna Vorba (1) amabila. 9 (Ias) Interventzie in favoarea cuiva Si: recomandare. 10 (Is) ~ de duh (sau de spirit rar sarata) Vorba (1) inteligenta spirituala. 11 (SHi irn; is) ~ adanca Vorba (2) intzeleapta. 12 (Is) ~ dulce Vorba (1) care alina. 13 (Ias) Vorba (1) care incanta. 14 (Ias) Vorba (1) care ademeneshte. 15 (Irn; ias) Vorba (1) aspra jignitoare. 16 (Is) ~ rea Vorba (2) neintemeiata. 17 (Ias; shis ~ de rau) Vorba (2) suparatoare. 18 (Ias) Calomnie (1). 19 (Is) ~ piperata Vorba (1) sarcastica. 20 (Ias) Vorba (1) indecenta. 21 (Is) ~ nesarata Vorba (1) nepotrivita. 22 (Ias) Vorba (2) anosta fara haz. 23 (Is) ~be grele Mustrare. 24 (Ias) Injurie. 25 (Pop; is) ~ proasta Vorba (1) jignitoare. 26 (Pex; ias) Vorba (2) fara sens. 27 (Is) ~ de taina (sau reg ferita) Secret. 28 (Is) ~ de pace Propunere de pace. 29 (Reg; is) ~ incornorata Minciuna. 30 (Is) ~ subtzire Vorba (2) greu de intzeles. 31 (Pex; ias) SHiretlic. 32 (Ias) Vorba (3) rafinata. 33 (Is) ~ groasa Vorba (1) grosolana Si: mitocanie. 34 (Is) ~ (spusa sau aruncata) in vant Vorba (2) lipsita de importantza care nu trebuie luata in seama. 35 (Ilav) Din (sau rar in) doua ~be sau dintro ~ Repede. 36 (Ilav) Fara nici o ~ sau fara (multa) ~ Fara (multe) comentarii. 37 (Ial) Pe neashteptate. 38 (Ivr; ilav) In scurte ~be Pe scurt. 39 (Ilav) ~ cu ~ Fiecare cuvant. 40 (Ilav) Fara nici o modificare. 41 (Ie) ~ba vine (sau rar merge) Exprima indoiala in privintza exactitatzii unei afirmatzii. 42 (Iae) Avertizeaza k cele spuse nu trebuie luate k atare. 43 (Ie) ~ sa fie! Nu cred asha ceva Si: nici gand! nici pomeneala! 44 (Ie) (I)auzi ~! Exprima surprinderea fatza de afirmatziile cuiva. 45 (Iae) Exprima indignarea fatza de afirmatziile cuiva. 46 (Ie) Cum vine ~ba asta? sau ce ~ e asta? Ce vrei sa spui? 47 (Iae) Cum e posibil asha ceva? 48 (Ie) A intzelege (sau a pricepe) unde bate ~ba cuiva A intzelege la ce face aluzie sau pe cine vizeaza cineva. 49 (Rar; ie) A bate cu ~ba pe departe A face aluzii (vagi). 50 (Ivr; ie) Ashi deschide ~bele catre cineva A incredintza (cuiva) un secret. 51 (Rar; ie) A ieshi cu ~ba inaintea cuiva A contrazice pe cineva. 52 (Ie) Ai scoate (cuiva) ~ba cu cleshtele (din gura) A determina cu greu pe cineva sa vorbeasca. 53 (Ie) A(shi) cantari (sau masura) ~ele A(shi) alege cu grija cuvintele. 54 (Iae) A vorbi adecvat. 55 (Ie) Masoaratzi ~ele! Fii atent cum vorbeshti (cu mine)! 56 (Fam; ie) Nici o ~! Linishte! 57 (Ie) A lua (cuiva) ~ba din gura A spune tocmai ceea ce voia sa zica altul in momentul respectiv. 58 (Iae) A intrerupe pe cineva cand vorbeshte. 59 (Ie) Cu alte ~be (rar) cu o ~ sau in putzine ~be Exprimand acelashi lucru altfel. 60 (Iae) In rezumat. 61 (Iae) Prin urmare. 62 (Ie) A arunca (cuiva) (cate) o ~ (sau doua ~be) A spune (cuiva) ceva in treacat. 63 (Ie) ~ba e ~ Cele spuse sunt semnificative. 64 (Iae) Cele spuse raman valabile. 65 (Iae) A pune o ~ (buna) la … (sau pentru …) A interveni in favoarea cuiva. 66 (Reg; ie) A nui putea intalni ~ba Se spune despre un om nesincer. 67 (Dep; lpl) Vorba (1) lipsita de temei Si: palavra. 68 (Ivr) Verb (1). 69 (Ivr; is) ~ ajutatoare Verb auxiliar. 70 Ceea ce comunica (oral) cineva Si: istorisire marturie povestire relatare (irg) voroava (15). 71 Afirmatzie facuta de cineva intro imprejurare Si: spusa voroava (16). 72 (Ie) Ashi lua ~ba inapoi A retracta. 73 Discurs (1). 74 Subiect al unei expuneri (orale). 75 Predica. 76 (Ie) A lua ~ba (sau ~) A lua cuvantul. 77 (Ie) A cere ~ba A cere cuvantul. 78 (Ie) A avea ~ba A avea cuvantul. 79 (Ivp; lpl) Text (rimat) al unui cantec. 80 (Trs; lpl) Snoava. 81 Constatare exprimata printro formulare revelatoare shi concisa Si: (irg) voroava (20). 82 (Pop; ie) ~ba ceea (sau aia) Expresie stereotipa care introduce un proverb o expresie consacrata. 83 (Ie) ~ba cantecului Cum se spune din batrani (intrun cantec vechi cunoscut). 84 (Construit cu verbul a fi) Problema importanta. 85 (Construit cu verbul a fi) Situatzie. 86 (Is) (A fi) alta ~ (A fi) alta situatzie. 87 (Ie) A intzelege (sau a pricepe a vedea etc.) despre ce este ~ba A intzelege care este realitatea. 88 (Ie) Daca (sau fiindca) (tzi)e ~ba (de sau pe) asha sau daca asha tzii ~ba Daca situatzia se prezinta astfel. 89 (Ie) Daca e ~ba (reg) cand e ~ba La drept vorbind. 90 (Iae) De fapt. 91 (Fam; ie) Asha tzii ~ba Asta mieshti? 92 Intentzie. 93 Scop. 94 (Ie) Cu ~ (sau cu ~ba) k... Zicand k... 95 Sfat. 96 Porunca. 97 (Ie) A veni (sau a ajunge) la ~ba cuiva A recunoashte k cineva a avut dreptate. 98 (Ie) A nu ieshi din ~ba (sau rar din ~bele) cuiva ori a nui ieshi (cuiva) din ~ A indeplini intocmai ordinul hotararea cuiva. 99 (Iae) A se supune dorintzei cuiva. 100 (Ie) A calca ~ba cuiva A nu respecta sfatul cuiva. 101 (Ie) A intzelege (sau a pricepe a asculta) de ~ (buna) A se conforma indemnului ordinului cuiva fara nici o constrangere. 102 Parere. 103 Convingere (2). 104 Hotarare (4). 105 (Ie) A nu asuda de ~ba cuiva A nu tzine seama de parerile cuiva. 106 (Irg; ie) A fi pe (sau la) o ~ (cu cineva) A fi de aceeashi parere cu cineva. 107 (Iae) A fi in intzelegere cu cineva. 108 (Reg; ie) Ai vorbi in ~ (cuiva) sau ai da ajutor la ~ (cuiva) A aproba pe cineva. 109 (Reg; iae) A maguli pe cineva. 110 (Reg; ie) A nu se potrivi la ~ A avea pareri diferite. 111 Promisiune. 112 Angajament (2). 113 (Reg; ie) A se prinde cu ~ba A promite. 114 (Ivr; ie) A sta la ~ele lui (lor etc.) A se tzine de cuvant. 115 (Ie) A purta (sau a duce a tzine rar a aduce) (pe cineva) cu ~ba (sau ivr cu ~bele) A inshela pe cineva prin amanarea la nesfarshit a indeplinirii unor promisiuni. 116 (Ie) Ashi lua (sau inv ashi trage) ~ba inapoi Ashi retrage promisiunea Si: a retracta. 117 (Pop; mai ales icn; ie) A zice (sau a spune) ~ mare (ori rar ~be mari) Ashi lua un angajament. 118 (Iae) A vorbi demagogic. 119 (Ie) ~bai ~ Cuvantul dat trebuie respectat. 120 Intzelegere. 121 Negociere. 122 (Reg; ilav) Pe ~ Conform intzelegerii. 123 (Ie) Asha (ne) a fost ~ ? Formula prin care se reprosheaza cuiva k nu a respectat o intzelegere. 124 (Irg; ie) A se ajunge (sau a se afla) in ~be cu cineva A cadea de acord cu cineva. 125 (Ie) A fi in ~ (cu cineva) A fi in tratative pentru incheierea unui acord (de casatorie de afaceri etc). 126 (Pop; ie) A intra (sau reg a se da) in ~ cu cineva A lega relatzii de prietenie de dragoste cu o persoana de sex opus. 127 (Pop; ie) Ai face (cuiva) ~ba (sau ~) (cu cineva) A mijloci cuiva o intalnire o relatzie cu o persoana de sex opus. 128 (Irg; ie) A face ~ba (sau ~ ori ~bele (cu cineva) A se intzelege cu cineva in vederea casatoriei. 129 (Irg; pex; iae) A se logodi. 130 (Reg; ie) A face ~bele (sau a pune ~) ori a baga ~bele la parintzi A petzi. 131 (Reg) Logodna. 132 SHtire. 133 Zvon. 134 Presupunere. 135 (Ie) Umbla ~ba (sau rar ~be ~bele) ori merge ~ba k ... Se zvoneshte k ... 136 (Pop; ie) A face (ori a da) ~ sau (reg) a latzi ~ba A raspandi un zvon. 137 (Reg; ie) A da cu ~ba de cineva A inshtiintza pe cineva (de ceva). 138 Mesaj (1). 139 (Ie) A trimite (cu) ~ (sau rar ~be) A transmite un mesaj. 140 (Ie) A lasa ~ A lasa un mesaj. 141 (Iae) A anuntza ceva inainte de a pleca undeva. 142 Barfa. 143 Calomnie. 144 (Ie) A purta (sau a duce) ~ba (sau ~be ori ~bele) A colporta shtiri false calomnioase. 145 (Ie) A (se) face de ~ A (se) face de ras. 146 (Ie) A(i) ieshi (cuiva) ~ (sau ~ba ori ~be) A deveni subiect de barfe. 147 (Ie) Ashi auzi ~be Ai ajunge cuiva la cunoshtintza lucruri neplacute barfe care le spun altzii despre el. 148 Conversatzie. 149 Taifas. 150 (Ivr; is) Impreunare (sau comunicare) de ~ Discutzie (2). 151 (Ilav) Din ~ in ~ Din discutzie in discutzie. 152 (Ie) A fi ~ba (sau ~) de … (sau despre … inv pentru) A forma obiectul discutziei. 153 (Iae) A se pune problema. 154 (Ie) Nu poate fi ~ba (ori ~) de ... (sau rar despre …) Nu este plauzibil (sa se vorbeasca despre …). 155 (Irg; ie) A avea ~ asupra (sau pentru de) ceva (sau cineva) A discuta despre cineva sau ceva. 156 (Iae) A aminti de cineva sau ceva. 157 (Ie) A fi ~ba sa ... (sau de a ...) A urmari sa ... 158 (Iae) A se impune sa ... 159 (Ie) Nui (sau nu e) ~ (sau ~ba) ori nu (mai) incape (sau poate incapea) ~ E de la sine intzeles. 160 (Iae) Fara indoiala. 161 (Iae) E adevarat. 162 (Ie) Ce vorba! Se intzelege de la sine. 163 (Iae) Bine spui. 164 (Ie) Nici ~ (nui) (k …) Desigur. 165 (Iae) Cu sigurantza. 166 (Ie) Mai e (sau incape) ~! In mod sigur. 167 (Ie) Nici ~ (despre … de … ori sa …) sau nici ~ nu (mai) poate fi (k… ori de … sa … a …) Nici pomeneala (despre asha ceva). 168 (Iae) Nicidecum. 169 (Iae) In nici un caz. 170 (Ie) (Sa) fie ~ba intre noi (sau intre noi fie ~ba) Formula adresata interlocutorului care insotzeshte o observatzie confidentziala. 171 (Ie) A deschide ~ (despre sau de ceva) A aborda un subiect de discutzie. 172 (Ie) A sta (sau a shedea) de (ori irg la inv in) ~ (cu cineva) sau (ivr) a se impreuna la ~ A discuta (cu cineva). 173 (Pex; iae) A petrece un timp discutand cu cineva Si: a taifasui. 174 (Ie) A intra in ~ (cu cineva) sau (reg) a se da in (sau la) ~ ori a se lua in (ori la) ~ (cu cineva) A incepe o conversatzie cu cineva. 175 (Ie) A lungi ~ba (sau inv cu ~ba) ori a se lungi la ~ a se intinde la ~ (lunga) (sau cu ~ba) a intinde (multa atata) ~ (lunga) a intinde ~ba (sau ~be) a o intinde la ~ba A prelungi inutil o discutzie. 176 (Ie) A se pune la (sau pe) ~ A se apuca de vorbit. 177 (Iae) A zabovi cu cineva la discutzie. 178 (Ie) A avea o (sau de) ~ (cu cineva) A avea de comunicat cuiva ceva (secret). 179 (Iae) A fi necesar sa se lamureasca cu cineva intro problema. 180 (Ie) Ashi face de ~ (cu cineva) A cauta prilej de discutzie (cu cineva). 181 (Pop; ie) A da (cuiva) pricina de ~ A da cuiva prilej de discutzie. 182 (Ie) Ce mai atata ~? Sa curmam discutzia! 183 (Ie) A se amesteca (sau a intra) (nepoftit sau nechemat) in ~ (sau in ~ba altora) A interveni (in mod inoportun) intro discutzie. 184 (Ie) A lua (pe cineva) cu ~ba (inainte) A distrage atentzia (cuiva). 185 (Ie) A lua (pe cineva) cu ~ba pe departe A aduce indirect un subiect in discutzie. 186 (Ie) A se lua cu ~ba A se antrena intro conversatzie uitand de treburi. 187 (Ie) A aduce ~ba despre … (ori de …) sau (pop) a lua (cu cineva) ~ba (despre ceva) a se lua de ~ (cu cineva) (despre ceva) A indrepta discutzia asupra cuiva sau a ceva. 188 (Iae) A aborda un subiect anume. 189 (Iae) A face aluzie la... 190 (Ie) A veni ~ba (sau inv ~) (despre ... sau de ... k... inv pentru ... rar la ...) A ajunge cu discutzia la un anumit subiect. 191 (Iae) A discuta (in continuare). 192 (Ie) A schimba o ~ (doua) sau a schimba doua (trei ori cateva) ~be A discuta (putzin) cu cineva. 193 (Iae) a dicuta in graba. 194 (Is) Schimb (sau schimburi) de ~be Discutzie sumara. 195 (Spc; iae) Schimb violent de replici. 196 Cearta (1). 197 (Ie) Sa nu am ~be Sa nu apara discutzii neplacute motiv de cearta. 198 (Reg; ie) A se mana in ~be sau a se manca din ~ A se ciorovai (1). 199 (Irg; ie) A intoarce (sau a inturna) (cuiva) ~ba A riposta. 200 (Irg; iae) A contazice. 201 Subiect de discutzie. 202 (Ie) A schimba (sau ashi intoarce) ~ba ori a lua (sau rar a intra in) alta ~ A schimba subiectul discutziei. 203 (Ie) A se departa cu ~ba A se abate de la subiectul discutziei. 204 (Ie) Sa venim (sau sa ne intoarcem) la ~ba noastra Sa revenim la subiectul discutziei. 205 (Fam; ie) Sa nutzi uitzi ~ba! Formula prin care cineva intervine intro discutzie intrerupandushi interlocutorul. 206 (Fam; ie) Sa numi uit ~ba! Miam amintit ce voiam sa spun. 207 (Lsg) Vorbire (10). 208 (Ilav) Cu (sau inv prin reg din) ~ Prin viu grai Si: oral. 209 (Ilv) A face ~ A vorbi (3). 210 (Ial) A discuta (2). 211 (Ie) A taia (sau a curma cuiva) ~ba A intrerupe discursul cuiva. 212213 (Pop; ie) A (nu) da cuiva pas la (sau ivr de) ~ A (nu) permite cuiva sa vorbeasca. 214 (Ie) (Lasa) ~ba! Tacere! 215 (Ie) A se intrece cu ~ba sau a se innadi la ~ A vorbi prea mult shi fara rost. 216 (Ie) A(i) da cu ~ba A vorbi intruna. 217 (Iae) A certa (pe cineva). 218 (Reg; ie) Ai tzine calea cu ~ba A ingana (pe cineva). 119 (Irg) Facultatea de a vorbi. 220 (Lsg) Mod de a se exprima. 221 (Reg; ie) A aduce ~ba cu batzul A vorbi rastit nepoliticos. 222 (Reg; iae) A vorbi batjocoritor. 223 (Ie) (A fi) scump (sau zgarcit scurt reg strans rar imputzinat) la ~ A fi necomunicativ. 224 (Ie) A fi lung la ~ sau (reg) a fi cu ~ multa A fi comunicativ. 225 (Ic) ~lunga Palavragiu. 226 Elocventza (1). 227 (Irg) Voce (1). 228 (Irg) Timbru al vocii. 229 Pronuntzare. 230 Zgomot produs de voci. 231 (Lsg) Limba (a unui popor).

vorba s.f. 1 Cuvint. Vorba natzionalitate au fost inscriso pe drapelul lor (EMIN.). 2 SHir de cuvinte care exprima o cugetare; gind idee exprimata prin cuvinte; spusa zisa. Abia putuse articula ultimele vorbe inecat sugrumat (TEOD.). ◊ Expr. A nu scoate nici o vorba = a nu vorbi. Nu scoase o vorba tot timpul (PRED.) A arunca o vorba v. arunca. Ai scoate cuiva vorba (din gura) cu cleshtele v. cleshte. Ai ieshi (cuiva) vorba din gura v. ieshi. A se impiedica la vorba v. impiedica. A nu zice nici vorba nici poveste v. poveste. Vorba (spusa sau aruncata) in vint v. vint. 3 Mod fel de a vorbi de a se exprima. SHi sapropie de cort Un batrin atit de simplu dupa vorba dupa port (EMIN.). ◊ Zic. Vorba dulce mult aduce. ◊ Expr. Daca tzii vorba deasha sau daca asha tzii vorba = daca asha stau lucrurile. 4 Parere convingere; hotarire. Na fost putintza sal intoarca din hotarirea sa ramiind statornic k o piatra in vorbele lui (ISP.). 5 Chestiune (in discutzie) problema; stare de fapt situatzie realitate. Trei shapte... shaptezeci... vorba e k sunt brazi (K. PETR.). ◊ Expr. A (nu) (putea) fi vorba de... = a (nu) se pune problema; a (nu) (putea) fi in realitate cu adevarat. Era vorba de tineretzea omului care nimeni no mai intoarce inapoi o data ce sa dus (D. ZAMF.). Despre ce e vorba = (de obicei in forma interog.) ce este (de fapt in realitate) ce se intimpla. 30. Lasama sa vorbesc eu!... Despre ce e vorba? (SADOV.). A fi vorba de... (sau despre...) = a constitui subiectul discutziei al dezbaterii a fi in discutzie a se vorbi de...; a se face referire la... Sa nu uitam k este vorba de dreptul public shi nu de dreptul privat (MAIOR.). A aduce (sau a deschide) vorba... de (sau despre) ceva = a indrepta discutzia conversatzia asupra cuiva sau a ceva; a aborda un subiect anume a pomeni despre... Nu sa adus macar o data vorba despre femei (VOIC.). A schimba (sau ashi intoarce) vorba = a schimba subiectul discutziei. Schimba repede vorba parca ar fi tzinut intradins sa indrume conversatzia intralta parte (BLA.). A lua alta vorba v. lua. A suci vorba v. suci. Asha (sau cum) vine vorba v. veni. A intzelege (sau a pricepe a vedea) cum vine vorba cuiva v. veni. 6 Ceea ce comunica (oral) cineva ceea ce spune cineva; afirmatzie declaratzie expunere istorisire marturisire. Azi vad din a ta vorba k nu ma intzelegi (EMIN.). ◊ (deprec.) Acum sa terminat cu vorbele... Fapte nu vorbe (K. PETR.). ◊ Vorba goala (sau desharta) = vorba lipsita de contzinut de temei fara valoare fara importantza. Vor primi o noua avalansha de discursuri shi promisiuni shi vorbe goale (REBR.). Vorba buna = a) vorba amabila prietenoasa blinda. SHatrarule zise beizade itzi multzamim pentru inchinaciune shi pentru vorba buna (SADOV.); b) interventzie in favoarea cuiva; recomandare. O vorba buna din partea ta catre persoana care o shtii poate sami faca norocul (CAR.). Vorba dulce = a) vorba care alina; vorba care incinta care ademeneshte. Vorbele cele dulci deschid poarta cea de fier (TZICHIND.); b) (iron.) vorba aspra de ocara. Am sa trimet pe Toderitza sa cheme pe vornic. Poate el are a va spune o vorba dulce (SADOV.). (pop.) Vorba proasta = a) vorba indrazneatza jignitoare sau injurioasa vulgara; vorba nepotrivita. Te rog cuvioase sa ma iertzi de vorba proasta dar Grigoritza al Sfintziei tale spune minciuni (HOG.); b) ext. cearta. Vorba grea = mustrare insulta; injurie; jignire. Neam spus vorbe grele (SADOV.). Vorba de claca v. claca. Vorbe babeshti v. babesc. Vorbe tari v. tare. ◊ Loc.adv. Din doua vorbe ori dintro vorba = fara a sta pe ginduri fara multa discutzie; imediat. Din doua vorbe fiul craiului il tocmeshte shi... pornesc impreuna (CAR.). Fara (nici) o vorba sau fara (multa) vorba = fara (multe) comentarii fara a cricni; deodata intro clipa; pe neashteptate pe nesimtzite. La culcare fara multa vorba e aproape zece seara (K. PETR.). ◊ Expr. (inv. pop.) A face (sau a avea) vorba = a vorbi (despre...); a discuta (despre...) a relata; a comenta. Vorba vine exprima indoiala in privintza exactitatzii unei afirmatzii sau avertizeaza k cele spuse nu trebuie luate k atare; e un fel de a spune; chipurile. Am un stapin la care lucrez o particica dintrun pat in care ma pot odihni vorba vine k ma pot odihni (STANCU). Vorba sa fie = nu cred asha ceva; imposibil. In prima generatzie sint totzi nishte pehlivani. Vorba sa fie! (D. ZAMF.). A intinde vorba = a vorbi (despre ceva) mai mult decit trebuie. Ce sa mai lungim vorba? i ingriji k pe lumina ochilor lui (ISP.). A pune o vorba (buna) pentru cineva = a interveni in favoarea cuiva a recomanda (calduros) pe cineva. Te roaga sa pui o vorba buna la ministerul de razboi (CAR.). Nici vorba (de... sau sa...) = nici pomeneala; nicidecum; in nici un caz. De la cincizeci de kilometri de la Dunare a inceput a ne lipsi piinea. Apoi aicea in munte nici vorba (SADOV.). Mai e (ori mai incape) vorba! sau ce mai vorba! = indiscutabil in mod sigur fara indoiala. Eram om shi jumatate azi ce mai vorba eram bogatash (CAL.). Ashi cintari (bine) vorbele v. cintari. Nu (mai) incape vorba v. incapea. A (nu) lungi vorba v. lungi. A scapa o vorba v. scapa. A sorbi vorbele cuiva v. sorbi. A fi strins la vorbe v. strins. Ashi trage vorba v. trage. Ai ramine (cuiva) vorba in vint v. vint. (A fi) zgircit la vorba v. zgircit. 7 Sfat povatza invatzatura; indemn. Ramase invingatoare vorba judelui. Nu te prinde cu el (AGAR.). ◊ Expr. A veni (sau a ajunge) la vorba cuiva = a recunoashte k cineva a avut dreptate; a accepta k sfaturile cuiva au fost bune. In sfirshit bine catzi venit tot la vorba mea... Daca matzi fi ascultat de la inceput azi Laura ar fi fost mireasa (REBR.). A nu ieshi din vorba cuiva ori a nui ieshi (cuiva) din vorba = a indeplini intocmai dispozitziile porunca ordinul cuiva; a se supune intocmai vrerii dorintzei cuiva. Barbu... nu mai ieshea acum din vorba lui Nicu (K. PETR.). A da dintrinsul o vorba (sau nishte vorbe) v. da. Vorba lui e lege v. lege. 8 Zicatoare zicala proverb expresie. SHtii vorba romanului: calatorului i shade bine cu drumul (BRAT.). Expr. ˙Vorba ceea expresie stereotipa folosita pentru a introduce o zicala un proverb cuvintele spuse de cineva etc. Vorba ceea: la calic slujeshti calic ramii (CR.). Vorba cintecului = cum se zice; vorba ceea; asha cum se shtie din batrini. Dar inauntru cine shade? vorba cintecului popular (SADOV.). 9 Promisiune fagaduiala; angajament. Vorba unui prieten e mai sfinta k orice hirtzoaga (REBR.). ◊ Expr. Vorbai vorba = cuvintul dat trebuie respectat promisiunea data e datorie curata. Da teai tzinut de cuvint mosh Nichifor. Apai de jupine SHtrul vorbai vorba. (CR.). A se tzine de vorba = ashi respecta promisiunile angajamentele. Sa tzinut de vorba la trimis la Pisa unde Coletti a dobindit diploma de doctor in medicina (GHICA). A purta (sau a duce a tzine) pe cineva cu vorba (sau cu vorbe) = a inshela (pe cineva) prin aminarea la nesfirshit a indeplinirii unor promisiuni; a amagi a pacali. Se uita asha nu shtiu cum shil aduce pe om cu vorba (CAR.). A spune vorbe mari shi late v. lat. Ashi tzine vorba v. tzine. 10 Zvon; veste shtire informatzie. Acum citeva zile se raspindise vorba in Bucureshti k... sar fi ivit bande de insurgentzi (EMIN.). ◊ Expr. A se face vorba = a se raspindi o shtire un zvon. A spune (cuiva) doua vorbe = a comunica ceva cuiva. A lasa vorba = a lasa o dispozitzie a anuntza ceva inainte de a pleca undeva. Am lasat vorba sa nul trezeasca pe colonel pentru nimic in lume (PER.). Umbla vorba = se vorbeshte se spune. Umbla vorba k shi tu ai avea ginduri de insuratoare (GHETZ.). A trimite (sau a da) vorba = a transmite un mesaj. Am trimis vorba printrun om (H. LOV.). Mia trimis vorba k va trece miine pe la noi. 11 Birfeala clevetire; calomnie birfa. Patimea shi din pricina vorbelor care alergau k nishte fiintze nevazute prin sat (SADOV.). ◊ Expr. A purta (sau a duce) vorba (sau vorbe) = a birfi; a colporta shtiri (false calomnioase) zvonuri. Acesta vorbea putzin in fatza dar ducea vorbele (E. BAR.). A(i) ieshi (cuiva) vorba (sau vorbe) = a deveni subiect de birfe. O sami iasa vorba k torn statui in metale pretzioase (CAL.). A(i) scoate vorba (sau vorbe) (k...) v. scoate. A(i) scoate (cuiva) vorbe (rele) v. scoate. 12 (inv.) Cuvintare discurs. Nu taiatzi vorba oratorului (CAR.). 13 Convorbire conversatzie; discutzie taifas. Iarna la gura sobei vorba se incingea patimash (DELAVR.). ◊ Zic. Vorba multa saracia omului. ◊ Schimb(sau schimburi) de vorbe = discutzie scurta sumara; ext. schimb violent de replici. Dupa acest schimb de vorbe tacura fiecare mai avind ceva dupa perdea (SADOV.). Intre noi shi fratemeu Ion au loc... schimburi de vorbe (STANCU). ◊ Loc.adv. Din vorba in vorba = din una in alta din discutzie in discutzie. Din vorban vorba tzaranul zimbitor intreba (REBR.). Fara multa vorba = fara a cricni fara sa protesteze. Din doua vorbe = fara multa discutzie; operativ reped. ◊ Loc.vb. A sta (sau a shedea) de (ori la) vorba (cu cineva) = a vorbi a discuta (cu cineva) a conversa; ext. a petrece un timp discutind cu cineva. Le placea sa stea de vorba cu popa shi chiar se prindeau la sfaturi (SLAV.). ◊ Expr. A fi vorba de... (sau despre... sa...) = a fi in discutzie a fi obiectul discutziei... a se vorbi de... Ashi face de vorba cu cineva = a gasi prilej de discutzie cu cineva. A schimba vorba = a abate convorbirea in alta directzie. A tzine (pe cineva) de vorba = a antrena (pe cineva) intro conversatzie (sustragindul sau retzinindul de la ceva). Incercau... sa opreasca repetarea acelui gest tzinind de vorba pe cei doi (AGAR.). A se lungi (sau a se intinde a o intinde) la vorba (lunga) (ori cu vorba) (cu cineva) = a vorbi prea mult (cu cineva sau unul cu altul); a flecari. Neam prea intins cu vorba shi luminareasa nu shtie cum sa ne mai intre in voie (CR.). A se prinde (cu cineva) la (sau in) vorba = a) a incepe sa discute (cu cineva); a aborda o discutzie (cu cineva). Prindeau la vorba shi sa mingiiau cu cuvint bun shi ashezat (DELAVR.); b) a se intzelege (unul cu altul) a cadea de acord sa... A intra in vorba (cu cineva) = a) a incepe o discutzie cu cineva. Intra in vorba cu primulministru fara nici o jena (CAL.); b) (pop.) a lega relatzii de prietenie de dragoste cu o persoana (de sex opus). A avea o vorba (sau de vorba) cu cineva = a avea de comunicat cuiva ceva (secret); a urma sa aiba o discutzie lamuritoare cu cineva; a avea aranjat ceva (cu cineva). Poftesc... mai ales pe capitanul Ilie Turculetz cu care am sa am eu o vorba la un pahar de vin (SADOV.). A se amesteca (sau a se baga a intra) (nepoftit ori nechemat) in vorba = a interveni (in mod inoportun) intro discutzie. Asha o fi... se amesteca in vorba Marin Serghiescu (K. PETR.). A lua (pe cineva) cu vorba (inainte) = a distrage atentzia (cuiva); a zapaci (pe cineva) cu prea multe discutzii. Team luat cu vorba shi nu team intrebat ce vint te aduce (REBR.). A se lua cu vorba = a se antrena intro conversatzie uitind de treburi. Uitindushi de maruntzishurile din chioshc Otilia se lua cu vorba (CAL.). A schimba o vorba(doua) sau a schimba (douatrei) vorbe (cu cineva) = a discuta putzin (in treacat pe fuga) (cu cineva sau unul cu altul). Neam oprit sa schimbam douatrei vorbe (CAR.). Nici vorba! = a) negreshit desigur; fara doar shi poate; b) nici pomeneala. Nui vorba (sau mai e vorba?) = fara indoiala fireshte e de la sine intzeles. Vorba sa fie! = nu cred asha ceva nici pomeneala. (Sa) fie (sau ramina) vorba intre noi sau intre noi fie vorba formula adresata interlocutorului care insotzeshte o remarca o constatare etc. care lumea nu (trebuie sa) o shtie. Eshti un neserios fie vorba intre noi. A se innadi la vorba v. innadi. A latzi vorba v. latzi. A sta la un pahar de vorba v. pahar. Samintza de vorba v. samintza. A avea (sau a da aprinde etc.) spor la vorba v. spor. A veni vorba de... (sau despre... k...) v. veni. ◊ Compus: vorbalunga s.m. invar. = om flecar palavragiu. ♦ Schimb de cuvinte in contradictoriu; neintzelegere cearta. Multa vorba sa facut intre tata shi mama pentru mine (CR.). ◊ Expr. A sari cu vorba la (sau pe) cineva v. sari. 14 Intzelegere invoiala; tocmeala; tirguiala. Numai sa avem vorba dinainte sa nu fii rau de gura (CR.). ◊ Expr. Asha (ne)a fost vorba? = formula prin care se reprosheaza cuiva k nu a respectat o intzelegere. Pai asha nea fost vorba? Da ce ba tu vrei satzi muncesc de pomana? (PRED.). A fi in vorba (cu cineva) = a fi in tratative pentru incheierea unui acord (de casatorie de afaceri etc.). Se marita shi ea cu un baiat de isprava din Sibiu fecior de oameni instaritzi cu care era in vorba (GHETZ.). (pop.) A face vorba (sau vorbele) = a petzi. Ajunse shi el la curtea unui alt imparat carele asemenea avea o fata. Facura vorba shi iute iute se logodi shi el cu dinsa (ISP.). Ai face (cuiva) vorba cu cineva = a mijloci o intilnire intre un baiat shi o fata (in vederea casatoriei). 15 Grai limba. Strain la vorba shi la port (EMIN.). • pl. e. /cf. slav. творьба rom. dvorba.

VÓRBA vorbe s. f. 1. Cuvant. 2. SHir de cuvinte care exprima o cugetare; gand idee exprimata prin cuvinte; spusa zisa. ◊ Expr. Auzi vorba! = ce spui! se poate? e posibil? Ce vorba! = in adevar fara indoiala. A avea o vorba cu cineva = a avea ceva de discutat cu cineva; a vrea sa comunici un secret cuiva. Cu vorba k... = zicand k... sub pretext k... Vorbe de claca = flecareala fara rost fara miez. 3. Expunere istorisire relatare. ◊ Expr. Lasa vorba! sau (eliptic) vorba! = tacere! nici un cuvant! Ce mai (atata) vorba? = ce sa mai lungim discutzia sa curmam discutzia. A (nu) da (cuiva) pas la vorba = a (nu) lasa cuiva posibilitatea sa vorbeasca. 4. Convorbire conversatzie; discutzie taifas. ◊ Loc. adv. Fara multa vorba = fara a cracni fara sa protesteze. Din doua vorbe = fara multa discutzie; operativ repede. Din vorba in vorba = din una in alta din discutzie in discutzie. ◊ Expr. A fi vorba de... (sau despre... sa...) = a fi in discutzie a fi obiectul discutziei... a se vorbi de... Ashi face de vorba cu cineva = a gasi prilej de discutzie cu cineva. A avea de vorba (cu cineva) = a avea de discutat de aranjat ceva (cu cineva). Fie vorba intre noi! = ceea ce shtim sa ramane intre noi sa nu afle nimeni. Nici vorba! = a) negreshit desigur; fara doar shi poate; b) nici pomeneala. Nui vorba! (sau mai e vorba?) = fara indoiala fireshte e de la sine intzeles. Vorba sa fie! = nu cred asha ceva nici pomeneala. A schimba vorba = a schimba obiectul discutziei. ♦ Compus: vorbalunga = om flecar palavragiu. ♦ Schimb de cuvinte in contradictoriu; neintzelegere cearta. 5. Mod fel de a vorbi de a se exprima. Vorba dulce mult aduce. ◊ Expr. Daca tzii vorba deasha sau daca asha tzii vorba = daca asha stau lucrurile. 6. Zicatoare zicala proverb expresie. ◊ Expr. Vorba ceea expresie stereotipa folosita in povestire pentru a introduce o zicala un proverb cuvintele spuse de cineva etc. Vorba cantecului = asha cum se shtie din batrani. 7. Indemn sfat invatzatura. ♦ Parere convingere; hotarare. 8. Promisiune fagaduiala; angajament. ◊ Expr. Vorbai vorba = cuvantul dat trebuie respectat promisiunea data e datorie curata. A se tzine de vorba = ashi respecta promisiunile angajamentele. A zice vorba mare = (mai ales in constructzii negative) a se angaja solemn a face o promisiune deosebita. 9. Intzelegere invoiala; tocmeala; targuiala. ◊ Loc. adv. Din doua vorbe sau (rar) dintro vorba = fara multa discutzie repede. ◊ Expr. (Pop.) A face vorba (sau vorbele) = a petzi. Ai face (cuiva) vorba cu cineva = a mijloci o intalnire intre un baiat shi o fata (in vederea casatoriei). A fi in vorba = a fi in tratative pentru incheierea unei casatorii a unei afaceri etc. 10. Zvon; veste shtire informatzie. ◊ Expr. A se face vorba = a se raspandi o shtire un zvon. A spune (cuiva) doua vorbe = a comunica ceva cuiva. A lasa vorba = a lasa o dispozitzie a anuntza ceva inainte de a pleca undeva. (Asha) umbla vorba = (asha) se vorbeshte (asha) se vorbeshte (asha) se spune. A trimite (sau a da) vorba = a transmite un mesaj. ♦ Barfeala clevetire; calomnie. 11. Grai limba. Strain la vorba. Et. nec. Cf. sl. dvorĭba.

VÓRBA vorbe s. f. (Adesea la sg. cu valoare de pl.) 1. Cuvint. Incepu sashi povesteasca viatza shi peripetziile prin care a trecut vorbind o limba greceasca amestecata cu vorbe romineshti shi frantzuzeshti. BART E. 272. Vorbele sau ashezai la rind shi sau mladiat in cadentza dupa o lege de armonie auditiva. VLAHUTZA O. A. II 107. A muri fara sperantza! Cine shtieamaraciunea Cei ascunsan aste vorbe? EMINESCU O. I 52. O vorba daca tzio spui Tu o shi dai vintului. JARNÍKBIRSEANU D. 232. ◊ Loc. adv. In (sau din) doua vorbe v. doi. ◊ Expr. Imi umbla vorba prin gura v. gura (I 3). 2. SHir de cuvinte care exprima o cugetare; idee exprimata prin cuvinte; spusa zisa. In fiecare vorba dea ta sa sentrevada tzinta chiar cind nai marturisito. ARGHEZI P. T. 13. Am satzi poruncesc tilharule shi daca nu ascultzi de vorba am sa te umplu de singe. REBREANU I. 28. Imparateasa nu puse nici un crezamint pe vorbele cotoroantzei. POPESCU B. II 5. De la vorba shi pina la fapta este mare deosebire. CREANGA la CADE. ◊ Expr. Asha vine vorba v. veni (12). Vorba vine v. veni (12). Ashi cintari (bine) vorbele v. cintari (2). A da dintrinsul (cite) o vorba (sau nishte vorbe) v. da (I 11). A arunca o vorba v. arunca (II). Auzi vorba! = auzi colo! ce spui! se poate? SHi mie unuia sami fie rushine sa iau pe aceea caremi place! Auzi vorba! GANE N. III 49. Dascalul Simeon Fosa din TZutzuieni... cere cite trei husashi pe luna; auzi vorba! CREANGA A. 16. Ce vorba! = bine spui intradevar fara indoiala. Cind am primit noi la corp erau oameni mai zdraveni mai chipeshi... Tot unul shi unul!... Tea... ce vorba! erau oameni strashnici dom’ caprar! SADOVEANU O. VI 135. A avea o vorba cu cineva = a vrea sa comunici un secret cuiva. Cu vorba k... = zicind k sub cuvint k... sub pretext k... Barbatul muierii se dusese deacasa cu vorba k vine a doua zi. ISPIRESCU la CADE. Vorba e vorba = cele spuse au greutate ramin bune valabile. Stan era om tacut in felul sau dar shi cind da cite o vorba dintrinsul vorba era vorba la locul ei. CREANGA P. 142. Vorbe de claca = flecareala fara rost fara miez. Miau raspuns k le graiesc vorbe de claca. ALECSANDRI T. I 239. ◊ (Urmat de determinari calificative) Eu nu ma imbat de vorbe umflate. C. PETRESCU C. V. 101. Sa se mai hraneasca shi boierii cu vorbe goale k noi neam saturat. REBREANU R. I 320. Vorbele ei mieroase viersul ei placut zapacise pe bietul fecior. ISPIRESCU L. 37. Sa fii mindra sanatoasa Cai grait vorba frumoasa. JARNÍKBIRSEANU D. 379. (Expr.) (A pune) o vorba buna v. bun⁴ (I 5). 3. Vorbire; expunere istorisire. Vorba e de argint tacerea e de aur. ◊ Expr. A incurca vorba v. incurca (II 3). A fi scump la vorba v. scump. A scoate (cuiva) vorba (din gura) cu cleshtele v. cleshte (1). A (nu) da (cuiva) pas la vorba = a (nu) ingadui cuiva sa vorbeasca. A se intrece cu vorba v. intrece (3). A se intinde la vorba (sau cu vorba) v. intinde (II 4). A lua (cuiva) vorba din gura v. gura (I 3). Lasa vorba! sau (eliptic cu valoare de imperativ) vorba! = tacere! nici un cuvint! Ce mai (atita) vorba? = ce sa mai lungim discutzia? 4. Convorbire conversatzie discutzie taifas. Ne uitam unul la altul shi... nici unul nu incepea vorba. GANE N. III 123. Ia sa nu ne trecem vremea cu vorbele. Hai sui jupineshica. CREANGA P. 116. Avusese o lunga vorba cu Motzoc. NEGRUZZI S. I 143. Ma aflu cu totul singur shi lipsit de toata tovarashia shi vorba. DRAGHICI R. 80. Unde sint cu trei cu doi Vorba le e tot de noi. ALECSANDRI P. P. 269. Vorba multa (sau lunga) saracia omului. ◊ Loc. adv. Fara multa vorba = fara a spune un cuvint fara a cricni. Fara multa vorba somnoroasa se dete jos din pat shii aduse gulerul. BASSARABESCU V. 45. Din vorba in vorba = din discutzie in discutzie din una in alta. Din vorba in vorba cad oamenii la invoiala. SADOVEANU O. VII 234. Pe drum din vorban vorba Petre se racori tinguinduse k ar vrea sa se asheze shi dinsul. REBREANU R. I 160. Din vorba in vorba au shi ajuns la poarta lui jupin Itzic! CREANGA P. 135. ◊ Expr. A aduce vorba de (sau despre)... v. aduce (2). A deschide vorba despre ceva v. deschide (6). A intra in vorba cu cineva v. intra (I 6). A se baga in vorba v. baga (II 5). A se da in vorba cu cineva v. da (III 9). A schimba o vorba cu cineva v. schimba (1). A schimba vorba v. schimba (). Se schimba vorba v. schimba (3). A sta (sau a shedea) de vorba cu cineva v. sta (VII 1). A lungi vorba v. lungi (4). A se prinde cu cineva la vorba sau a prinde vorba v. prinde (V 1). Nu mai incape vorba v. incapea (2). A fi vorba de... (despre... sau sa... ) = a fi in discutzie a forma obiectul discutziei. Na fi vorba de Zaheu?... Peacesta lam cunoscut. SADOVEANU E. 103. E vorba de Argesh... Peacolo deocamdata pare sa fie linishte. REBREANU R. I 306. Asha cred eu car fi cu cale cind e vorba de dreptate. CREANGA A. 146. Ashi face de vorba cu cineva = a gasi prilej de discutzie a discuta cu cineva. Un mitocan cu capul lulea de vin ishi facea de vorba cu paretzii shi cu vintul. EMINESCU N. 34. A se lua cu vorba v. lua (VII 1). A avea de vorba cu cineva = a avea de discutat de aranjat ceva (cu cineva). Nu te grabi asha HarapAlb k tei pripi. Stai k mai ai shi cu mine oleaca de vorba. CREANGA P. 272. Fie vorba intre noi! = tzio spun numai dtale sa ramina intre noi sa nu afle nimeni. Slava domnului! eshti plina de cusururi... fie vorba intre noi HOGASH H. 80. A veni vorba de... v. veni (8). Nici vorba = a) fara indoiala negreshit fara doar shi poate desigur. Trecind muntzii Eminescu a cautat nici vorba sa vina la Bucureshti in cautarea unei trupe de teatru. CALINESCU E. 121. Amindoi i sint rude mai de departe nici vorba. REBREANU I. 14; b) nici pomeneala. De parastas shi sarindare Nici vorba pentru Piparush! COSHBUC P. II 254. Nui vorba (sau mai e vorba?) = fireshte de ia sine intzeles desigur fara indoiala. Bucuros frate! Mai e vorba? GANE N. III 160. De glumetz glumetz era mosh Nichifor nui vorba. CREANGA P. 111. O prapadea din ochi de draga cei era. Nui vorba shi ea fura cu ochii din cind in cind pe HarapAlb. id. ib. 276. Vorba sa fie! = ei ash! nici pomeneala! Amor!... vorba sa fie! foc de paie. GANE N. III 102. Ii paru k mai prinse vitzel suflet. Vorba sa fie! ISPIRESCU L. 127. Sa calce vreo vaca sau vrun cal ogoarele ori finetzele boiereshti vorba sa fie! Nici nu sa mai auzit. CONTEMPORANUL III 922. Vorba sa fie... parca nai mai cules cimbrishor de cind eshti. ALECSANDRI T. I 433. ♦ Neintzelegere sfada cearta. Multa vorba sa facut intre tata shi muma pentru mine. CREANGA A. 14. ◊ Expr. A cauta samintza de vorba v. samintza (6) 5. Mod fel de a vorbi. Sprijinindushi coatele pe masa sa lasat cishtigat intro clipa de vorba calda curgatoare a lui Tudor Grecit. GALAN Z. R. 82. Nu se puteau dezlipi de dinsa caci shi vorbai shi fatza i erau cu lipici. ISPIRESCU L. 22. Vorba dulce mult aduce. ◊ Expr. A fi intzepat la vorba v. intzepat (2). Daca tzii vorba deasha sau daca asha tzii vorba = daca asha stau lucrurile. Ei las’ k teoi sluji eu deacum daca tzii vorba deasha! CREANGA A. 106. ♦ (Rar) Fel de a vorbi distins fermecator. Ce atita cercetare cind unui aga shi cellalt spatar? SHapoi tineri soro... cu vorba cu ighemonicon... ALECSANDRI T. I 133. 6. Zicala zicatoare proverb expresie. E o vorba la noi in Obor: cind ai pravalie da cishtigi da pagubeshti tot negustor te numeshti. CAMIL PETRESCU O. II 46. Este... o vorba romineasca: Coada lunga minte scurta! ODOBESCU S. III 44. Vorba rominului: nadejdea pe fuga cetatea la tufa. SHEZ. III 118. ◊ Expr. Vorba ceea expresie stereotipa folosita in povestire pentru a introduce o zicala un proverb cuvintele spuse de cineva etc. Am venit shi eu la vreme cind vorba ceea itzi era lumea mai draga. GANE N. II 69. Halal de nepotzi ce are! Vorba ceea: La placinte inainte SHi la razboi inapoi. CREANGA P. 189. Vorba cintecului = asha cum se shtie din batrini. Vorba cintecului: De urit ma duc deacasa SHi uritul nu ma lasa. CREANGA P. 140. 7. Sfat invatzatura indemn porunca. Ii era ciuda cum de sa calce vorba tatalui sau. ISPIRESCU L. 42. Ma blestemat maicutza De ce iam calcat vorba. JARNÍKBIRSEANU D. 196. ◊ Expr. A veni (sau a ajunge) la vorba cuiva v. veni (8). ♦ Parere convingere hotarire. Na fost putintza sal intoarca din hotarirea sa ramiind statornic k o piatra in vorbele lui. ISPIRESCU L. 3. Mai degraba iai putea strimba falcile decit vorba. CREANGA P. 164. 8. Fagaduiala promisiune angajament cuvint dat. Vorba unui prieten e mai sfinta k orice hirtzoaga. REBREANU I. 83. Noi am plecat totzi indata Dupa vorba lui cea data. TEODORESCU P. P. 171. Cum itzi plingi pacatele K nai tzinut vorbele. JARNÍKBIRSEANU D. 260. ◊ Expr. A duce (a purta sau a tzine) pe cineva cu vorba v. duce (I 2) purta (I 1). A se tzine de vorba = ashi respecta promisiunile angajamentele. Ashi lua vorba inapoi v. inapoi (2). Vorbai vorba = cuvintul dat este respectat. Da teai tzinut de cuvint mosh Nichifor. Apoi da jupine Strul vorbai vorba. CREANGA P. 114. A zice vorba mare = a se angaja solemn a se lega (cu juramint). Imbucatura mare sanghitzi SHi vorba mare sa nu o zici. PANN P. V. I 14. 9. (Mai ales in constructzie cu verbele «a fi» «a avea») Tocmeala tirguiala; intzelegere invoiala. SHi voia numaidecit sa impartzeasca banii k asha au avut vorba. SBIERA P. 230. Apoi da bade Ipate undei vorba nui minie; mai bine sa te tocmeshti intai decit pe urma. CREANGA P. 151. ◊ Loc. adv. Din doua vorbe sau (rar) dintro vorba = fara multa tirguiala fara multa discutzie dintro data repede. Stoicea primeshte dintro vorba. GALACTION O. I 50. Din doua vorbe fiul craiului il tocmeshte. CREANGA P. 203. ◊ Expr. A avea vorba = a avea discutzie cearta. Alta vorba = alta socoteala. (Popular) A face vorba (sau vorbele) = a petzi. Facura vorba shi iuteiute se logodi shi el cu dinsa. ISPIRESCU L. 33. Ai face (cuiva) vorba (sau vorba) cu cineva = a mijloci o intilnire intre un flacau shi o fata (in vederea logodnei sau casatoriei). Ii facuse un prieten vorba cu ea. PREDA I. 174. Ia sami faci vorba cu ea! TEODORESCU P. P. 336. A fi in vorba = a fi in tratative pentru incheierea unei casatorii a unei afaceri (comerciale) etc. A intra in vorba cu o fata v. intra (I 6) 10. Zvon; veste shtire informatzie. Sa prapadeasca pe biata copila shiapoi sa latzeasca vorba k au murit. SBIERA P. 296. ◊ Expr. A spune (sau a zice) cuiva doua vorbe = a comunica ceva (cuiva). Numai sa zic doua vorbe nevestei. ALECSANDRI T. I 259. A lasa vorba = a comunica ceva inainte de a pleca; a lasa o dispozitzie care sa se execute dupa plecarea ta. (Asha) umbla vorba = (asha) se zvoneshte (asha) sa latzit vestea (asha) se spune. Putred de bogat... Asha umbla vorba. DELAVRANCEA O. II 296. A trimite (sau a da) vorba = a transmite un mesaj. ♦ Birfeala clevetire; calomnie. Patimea shi din pricina vorbelor care alergau k nishte fiintze nevazute prin sat. SADOVEANU O. VII 307. Saraca inima mea... Nu ma doare de durere Ma doare de vorbe rele. JARNÍKBIRSEANU D. 188. ◊ Expr. Ashi auzi vorbe v. auzi (1). A ieshi (cuiva) vorbe (sau nume rau) v. ieshi (2). A purta vorbe v. purta (I 1). A face (pe cineva) de vorba = a face (pe cineva) de ocara de ris de pomina. Ma facut de vorba prin sat cu minciunile lui. PANN la CADE. 11. Grai limba. Vorba portul shi apucaturile batrineshti nu li mai venea la socoteala. CREANGA A. 152. Strain la vorba shi la port Luceshti fara de viatza. EMINESCU O. I 171.

VÓRBA ~e f. 1) Unitate de baza a limbii constituita dintrun sunet sau o reunire de sunete dotata cu sens; cuvant. ◊ In (sau din) doua ~e fara multe explicatzii pe scurt. 2) Exprimare prin grai; relatare prin cuvinte. ◊ ~e de claca vorbe multe shi fara folos. ~e in vant (sau goale) vorbe spuse in zadar. Ce mai ~! (sau Nici ~!) a) desigur; fara indoiala; b) in nici un caz. Mai incape ~! este sigur! A avea o ~ cu cineva a dori sai comunice cuiva ceva. A arunca ~e in vant a vorbi in zadar. Ashi cantari bine ~ele a se gandi bine inainte de a spune ceva. A pune o ~ buna a interveni in favoarea cuiva. A ajunge la ~a (sau ~ele) cuiva a recunoashte k ceea ce a spus cineva este drept. A lua cu ~a (sau a tzine de ~) pe cineva a abate a sustrage pe cineva de la ceva. A nu sufla o ~ a nu divulga un secret. 3) Schimb de pareri de idei pe cale orala; conversatzie; convorbire. ◊ Din ~ in ~ discutand despre una despre alta. Ashi lua ~a (sau ~ele) inapoi ashi retrage spusele. Fara multa ~ fara a lungi discutzia. A aduce (sau a incepe) ~a a incepe discutzia. A se deparata cu ~a a se abate de la tema discutziei. A lua alta ~ a schimba tema discutziei. A lungi (sau a intinde) ~a a vorbi prea mult. Ce mai atata ~! ce sa mai continuam discutzia! A lua ~a din gura a se grabi sa spuna ceea ce voia sa spuna altul. A intra in (sau a se pune la) ~ cu cineva a incepe o discutzie cu cineva. A cauta capat de ~ a) a dori sa discute; b) a cauta motive de cearta. A fi bun de ~ a fi vorbaretz. A fi scump la ~ a fi tacut din fire; taciturn. Fie ~a intre noi sa nu mai afle nimeni; sa shtim numai noi. A se intrece cu ~a a spune mai mult decat trebuie. Ai taia (sau ai reteza) cuiva ~a a) a intrerupe pe cineva la jumatate de cuvant; b) a face pe cineva sa taca. A spune cuiva doua ~e a) a comunica cuiva ceva in graba; b) a certa pe cineva. 4) Fel mod de a se exprima. ◊ A fi intzepat la ~ a fi zeflemitor. ~e cu talc vorbe intzelepte. daca tzii ~a de asha (sau daca asha tzii ~a) daca asha stau lucrurile. 5) Ceea ce promite sa faca cineva; fagaduiala; promisiune. ◊ A purta (sau a duce) pe cineva cu ~a a promite cuiva ceva fara sa indeplineasca; a tzine cu promisiuni. 6) Acord la care ajunge cineva; invoiala; intzelegere. ◊ A se intzelege din doua ~e (sau dintro ~) a se intzelege foarte repede fara multa discutzie. 7) Informatzie orala shi neverificata; zvon; veste. ◊ A lasa ~ a) a comunica ceva prin cineva inainte de plecare; b) a lasa o dispozitzie. A trimite (sau a da) ~a a transmite oral o inshtiintzare. Asha umbla ~a asha se aude. 8) Vorbire de rau pentru a defaima pe cineva; calomniere; clevetire. ◊ Ai scoate cuiva ~e (sau a face pe cineva de ~) a imprashtia zvonuri urate la adresa cuiva; a face cuiva o reputatzie proasta. Ai ieshi cuiva ~e se spune atunci cand se vorbeshte de rau despre cineva. 9) pop. Invatzatura menita sa calauzeasca pe cineva in diferite situatzii; povatza; indrumare. 10) Expresie concisa deseori figurata care cuprinde o generalizare sub forma de povatza sau gand intzelept; aforism popular; proverb. ◊ ~a ceea formula folosita inainte de a spune un proverb o zicatoare. [G.D. vorbei] /cf. sl. dvoriba

vorba f. 1. una sau mai multe silabe reunite care reprezenta o idee: propozitziunea se compune din vorbe; vorba cu vorba traducere literala; 2. ceeace se spune ori se scrie pe scurt cuiva: am satzi spuiu o vorba; 3. convorbire: avusese o lunga vorba cu Motzoc NEGR.; vorba sa fie! orice ai spune; 4. zisa spusa: vorba aluia proverb; 5. pl. mofturi: fapte nu vorbe. [Vechiurom. dvorba curte domneasca shi adunare la sfat („din a stanga Domnului boierii munteneshti tzineau dvorba” Miron Costin) = slav. DVORIBA Curte de unde formele reduse Munt. vorba shi Mold. horba („norodul ce sta in horba” Dosofteiu) cu sensul de adunare shi de vorbire notziuni inrudite shi analoage sinonimelor cuvant taifas etc. (v. voroava)].

vórba shi (vechĭ) dvórba f. pl. e (vsl. dvorĭba curte adica „adunare” k shi cuvint taĭfas shi zbor 2. V. voroava). Vechĭ (dvorba). Serviciŭ la curtea domneasca omagiŭ: tzineaŭ dvorba (Cost. 1 288). Azĭ (vorba). Cuvint una saŭ maĭ multe silabe unite (printr’un accent) care reprezenta o ideĭe: din vorba in vorba aŭ ajuns la cocĭorba (la bataĭe cu cocĭorba). Accent glas pronuntzare timbru de voce: lam cunoscut dupa vorba kĭ strain. Vorbire convorbire conversatziune intretzinere taĭfas: vorba lunga (e) saracie s’aude vorba pin parete a te pune la vorba cu cineva a sta de vorba cu cineva al tzine de vorba (al intretzine cu vorba). Zisa spusa cugetare proverb: astaĭ curat vorba celuĭa: „Unde nuĭ cap vaĭ de picĭoare!” Invoĭala intzelegere: aveam o vorba cu el. Pl. Palavre mofturĭ vorbe goale care nu se potrivesc cu faptele: acesteas vorbe! Vorba cu vorba cuvint cu cuvint exact: a copia a traduce vorba cu vorba. Vorba sa fie expresiune ironica pin care aratzĭ k nu crezĭ ceĭa ce tzi se povesteshte: El a ucis balauru. Vorba sa fie! Nu e vorba... dar... nu se poate vorbi e de prisos a maĭ spune: Nu e vorba shtiam k n’avea nevoĭe. Dar tot ĭam trimes banĭ. A lasa (orĭ a transmite) vorba cuĭva al vesti al anuntza al comunica. A purta (saŭ a tzine) cu vorba a tot amina pe cineva fara aĭ da. E vorba k realitatea e k: e vorba k n’aĭ reushit! E vorba de (saŭ despre) se vorbeshte de. Era vorba sa se hotarise sa. A intoarce vorba a replica a riposta. Vorba ceĭa (saŭ vorba celuĭa) cum zice proverbu. Nicĭ o vorba! tacere nu cricni! A pune o vorba buna pentru cineva a vorbi in favoarea luĭ. A deschide vorba a incepe conversatziunea orĭ discusiunea. A face vorba pentru un lucru (de ex. p. o casatorie) a incepe sa tratezĭ. A fi in vorba cu cineva a trata p. un lucru (de ex. p. o casatorie). A intra in vorba a incepe o conversatziune (k sa treaca timpu orĭ k sa tratezĭ ceva). A intzelege de vorba a te supune fara alta constringere. Fie (saŭ ramiĭe) vorba intre noĭ sa nu spuĭ nimic alzuĭa. Fara multa vorba fara dificultatzĭ fara mofturĭ brusc: a pleca a refuza fara multa vorba. Dintr’o vorba saŭ din doŭa vorbe indata ushor: a admis din doŭa vorbe. SHi horba (Mold. Pop.).

vórba s. f. g.d. art. vórbei; pl. vórbe

vórba s. f. g.d. art. vórbei; pl. vórbe

VÓRBA s. adj. 1. s. v. cuvant. 2. s. v. afirmatzie. 3. s. vorbire (inv.) rost. (De tziar fi fapta k ~.) 4. s. adj. vorbalunga = clantzau flecar guraliv limbut palavragiu vorbaretz (livr.) locvace (rar) ploscar ploscash taclagiu (pop. shi fam.) farfara (pop.) guresh toacagura (inv. shi reg.) spornic vorbaretz (reg.) palavatic palavragit tololoi vorbar (Mold.) dardala lehau leorbau (Transilv.) stroncanitor (prin Munt.) tandalit (Mold.) trancalau (inv.) limbaretz vorovaci (fam.) moftangiu (rar fam.) moftolog mofturean (fig.) melitza. 5. s. v. exprimare. 6. s. vorba batraneasca v. proverb. 7. s. v. sfat. 8. s. v. angajament. 9. s. v. intzelegere. 10. s. v. cearta. 11. s. v. zvon.

VÓRBA s. v. alocutziune conversatzie convorbire cuvant cuvantare dialog discurs discutzie.

VORBA s. adj. 1. s. cuvint termen (livr.) verb vocabula (pop.) zicere (reg.) boace (inv.) glas grai limba parola vorbire voroava. (O ~ noua intrata in limba.) 2. s. afirmatzie cuvint declaratzie marturisire relatare spusa zisa (livr.) asertziune propozitzie (astazi rar) parola (inv.) voroava (fig.) gura. (Nu te lua dupa ~ lui.) 3. s. vorbire (inv.) rost. (De tziar fi fapta k ~.) 4. s. adj. vorbalunga = clantzau flecar guraliv limbut palavragiu vorbaretz (livr.) locvace (rar) ploscar ploscash taclagiu (pop. shi fam.) farfara (pop.) guresh toacagura (inv. shi reg.) spornic vorbaretz (reg.) palavatic palavragit tololoi vorbar (Mold.) dirdala lehau leorbau (Transilv.) stroncanitor (prin Munt.) tindalit (Mold.) trancalau (inv.) limbaretz vorovaci (fam.) moftangiu (rar fam.) moftolog mofturean (fig.) melitza. (Mare ~ mai eshti!) 5. s. exprimare limba vorbire. (Il potzi recunoashte dupa ~.) 6. s. vorba batrineasca = proverb zicala zicatoare (rar) parimie (pop.) spunere zicatura zicere zisa (inv. shi reg.) poveste (Ban.) cimilitura (inv.) pilda. (Colectzie de ~.) 7. s. indemn indrumare invatzatura povatza povatzuire sfat (pop.) invatz (inv.) consiliu cuget dascalie gind povatzuiala povatzuitura sfatuiala sfatuire socoteala. (De ce nu iai ascultat ~ele?) 8. s. angajament asigurare cuvint fagaduiala fagaduintza legamint promisiune (astazi rar) parola (inv. shi reg.) juruiala (reg.) fagada (Transilv.) fagadash (Mold.) juruintza (inv.) promitere sfatuit (turcism inv.) bacalim. (Te rog satzi respectzi ~ data.) 9. s. acord intzelegere invoiala. (Asha nea fost ~?) 10. s. cearta discutzie zarva (pop.) gilceava sfada. (Multa ~ sa facut intre ei pentru mine.) 11. s. zvon (inv.) cuvint sunet. (Circula nishte ~ despre el.)

vorba s. v. ALOCUTZIUNE. CONVERSATZIE. CONVORBIRE. CUVINT. CUVINTARE. DIALOG. DISCURS. DISCUTZIE.

vórba (be) s. f. 1. Cuvint. 2. Spusa zisa. 3. Proverb. 4. Conversatzie taifas discutzie. 5. Cearta disputa dezbatere. 6. Promisiune fagaduiala angajament. 7. Grai vorbire. 8. Problema subiect tema. Var. inv. voroava horba. Origine incerta. Pare sa provina din sl. dvorĭba de la dvorŭ „curte” (Tiktin; Candrea; Densusianu GS II 16) prin intermediul unei evolutzii k cea a lui cuvint < conventum. Prezentza lui horba „adunare” la Dosoftei (Iordan BL IX 57) shi „vorba” la Neculce pare sa confirme aceasta ipoteza. Totushi dvorba apare in limba veche cu sensul de „serviciu la curte” shi nu se confunda niciodata cu vorba; pe de alta parte voroava nu a capatat o explicatzie satisfacatoare. Der. din lat. verbum (Cipariu Gram. 320; SHeineanu Semasiol. 164; cf. Romansky Jb. XIII 1068) nu este probabila. Uz general (ALR I 28). Dupa Herescu ZRPh. LXXII 38891 a existat o „fuziune populara” intre cuvintul lat. shi cel sl. Der. vorbaraie (var. vorbarie) s. f. (palavrageala trancaneala flecareala); vorbi (var. inv. vorobi) vb. (a spune a grai; a se exprima; a discuta a conversa a comenta; a zice; a stabili legaturi; refl. a se intzelege a se invoi) mr. varghescu varghire megl. vrighies uz general (ALR II 24); convorbi vb. (a conversa) format dupa fr. converser; vorbitor adj. (care vorbeshte; s. m. orator); vorbaretz adj. (guraliv limbut care vorbeshte mult); vorovaci adj. (inv. elocvent). Cf. voretz vornic.

VÓRBA s. f. (et. nec. cf. sl. dvoriba): v. cuvant.

ACTA NON VERBA (lat.) fapte nu vorbe Faptele sunt mai graitoare decat vorbele. Varianta: Res non verba.

DE TE FABULA NARATUR v. MUTATO NOMINE DE TE FABULA NARRATUR.

MUTATO NOMINE DE TE FABULA NARRATUR (lat.) schimband numele despre tine este vorba in povestire Horatziu „Satirae” I 1 6970. Vorbind despre chinurile la care a fost supus Tantal in Infern poetul se adreseaza unui interlocutor imaginar care avaritzia il pune in aceeashi situatzie.

RES NON VERBA V. ACTA NON VERBA.

VERBA VOLANT SCRIPTA MANENT (lat.) vorbele zboara scrisul ramane Terentziu „Andria” 1 1 41. Expresie care subliniaza faptul k spre deosebire de o marturie orala un act scris este greu de contestat.

Acta non verba (lat. „Fapte nu vorbe”) dicton echivalent cu Res non verba (vezi).

a avea samantza de vorba expr. a avea subiect de discutzie

a face (pe cineva) din vorbe expr. a pacali (pe cineva) a inshela (pe cineva).

a purta vorba expr. a fi indiscret ai placea sa afle shi sa raspandeasca informatzii care nul privesc in mod direct.

a suci vorba expr. v. a o suci.

impiedicat la vorba expr. balbait.

vorbe coapte expr. (intl.) 1. veshti noutatzi. 2. tradare delatziune.

vorbe grele expr. 1. (intl.) delatziune tradare. 2. (intl.) adevar (recunoscut in instantza sau in fatza organelor de ancheta). 3. (pop.) injuratura ocara; blestem. 4. reprosh.