optziuni
  • info

8 definitzii pentru istorisire

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ISTORISÍRE istorisiri s. f. Actziunea de a istorisi shi rezultatul ei; povestire. ♦ (Concr.) Creatzie literara in care se istoriseshte ceva. V. istorisi.

ISTORISÍRE istorisiri s. f. Actziunea de a istorisi shi rezultatul ei; povestire. ♦ (Concr.) Creatzie literara in care se istoriseshte ceva. V. istorisi.

istorisire sf [At: DRAGHICI R. 19/3 / Pl: ~ri / E: istorisi] Povestire.

ISTORISÍRE istorisiri s. f. Actziunea de a istorisi shi rezultatul ei; povestire. Mitrea a oftat shi a gemut. Apoi a ascultat in tacere alte istorisiri de demult ale lui taica Triglea. SADOVEANU M. C. 45. Firul istorisirii trecu de la intimplarile cele dintii ale getzilor la ospatzul oferit de regele Dromichet craiului Lisimach prins in razboi. C. PETRESCU R. DR. 112.

ISTORISÍRE ~i f. 1) v. A ISTORISI. 2) Relatare a unor fapte intro forma literara; povestire; naratziune. /v. a istorisi

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

istorisíre s. f. g.d. art. istorisírii; pl. istorisíri

istorisíre s. f. g.d. art. istorisírii; pl. istorisíri

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

ISTORISÍRE s. 1. v. povestire. 2. v. naratziune.

ISTORISIRE s. 1. aratare expunere infatzishare narare povestire prezentare relatare (rar) relatzie (inv.) spunere. (~ faptelor.) 2. (concr.) istorie naratziune poveste povestire (inv.) spunere. (O lunga ~.)

Intrare: istorisire
istorisire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • istorisire
  • istorisirea
plural
  • istorisiri
  • istorisirile
genitiv-dativ singular
  • istorisiri
  • istorisirii
plural
  • istorisiri
  • istorisirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

istorisire, istorisirisubstantiv feminin

  • 1. Actziunea de a istorisi shi rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: naratziune povestire
    • format_quote Mitrea a oftat shi a gemut. Apoi a ascultat in tacere alte istorisiri de demult ale lui taica Triglea. SADOVEANU M. C. 45. DLRLC
    • format_quote Firul istorisirii trecu de la intimplarile cele dintii ale getzilor la ospatzul oferit de regele Dromichet craiului Lisimach prins in razboi. C. PETRESCU R. DR. 112. DLRLC
    • 1.1. concretizat Creatzie literara in care se istoriseshte ceva. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • vezi istorisi DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.