ARUNCÁ arúnc vb. I. 1. Tranz. A face k ceva (rar cineva) sa ajunga la o distantza oarecare imprimandui o mishcare violenta; a azvarli. ◊ Expr. A arunca (ceva) in aer = a distruge (ceva) cu ajutorul unui exploziv. A(shi) arunca ochii (sau o privire) = a privi repede in treacat; a examina a cerceta sumar. A arunca o vorba (sau un cuvant) = a spune ceva in treacat. ♦ A da cuiva ceva azvarlinduil. ♦ A tranti ceva (in graba); a face sa cada. ♦ Refl. A se repezi a se napusti; a se avanta a sari; a se azvarli. 2. Tranz. A imprashtia samantza pentru a semana. 3. Tranz. A indeparta ceva rau nefolositor; a lepada. 4. Tranz. A raspandi lumina umbra etc. 5. Tranz. Fig. A face k cineva sa ajunga intro anumita situatzie (rea). ◊ Loc. vb. A arunca in inchisoare = a inchide a intemnitza. ◊ Expr. A arunca (pe cineva) pe drumuri = a da (pe cineva) afara dintrun serviciu; a lipsi (pe cineva) de cele necesare traiului. 6. Intranz. A da cu ceva in cineva. 7. Refl. (Pop.; in expr.) A se arunca in partea cuiva = a semana la chip sau la fire cu cineva (din familie). Lat. eruncare.

arunca [At: COD. VOR. 164/9 / Pzi: arunc / E: ml averruncare] 1 vt (Inv) A indeparta de la cineva un rau. 2 vt (Pfm; ie) A ~ vina asupra cuiva (sau pe cineva) A invinovatzi. 3 vt (Pfm; ie) A ~ moartea in tzigani A invinovatzi pe cineva pentru o gresheala comisa de altcineva. 4 vt (Ivr) A imputa cuiva ceva pe nedrept. 5 vt (Inv) A impovara pe cineva abuziv cu impozite. 6 vt (Inv) A sili. 7 vt (Inv; in superstitzii) A vraji pe cineva facandui farmece. 8 vi (Inv; ilv) A ~ pizma A pizmui. 9 vt (Inv; ilv) A ~ urgie A urgisi. 10 vt (Inv; ilv) A ~ scarba A scarbi. 11 vt (Inv; ilv) A ~ napasta A napastui. 12 vt (Inv; ie) A ~ grija (spre cineva) Ashi destainui grijile cuiva. 13 vt (Inv; ilv) A ~ nadejdea spre cineva A nadajdui. 14 vt A indeparta (de la sine) un lucru nefolositor sau fara valoare Si: (pop) lepada. 15 vt A trimite un obiect la o oarecare distantza imprimandui o mishcare rapida Si: a azvarli. 16 vt (Prt) A da deoparte. 17 vt (Pfm) A risipi. 18 vt (Fam; ie) A ~ pe usha afara A goni din casa. 19 vt (Pop; c.i. persoane sau grupuri mari de persoane) A izgoni. 20 (C.i. imbracaminte) A pune in graba. 21 vt (C.i. navod unditza) A lansa in apa. 22 vt (Ilv) A ~ ancora A ancora. 23 vt (C.i. semintze) A semana. 24 vt (Inv; ie) A ~ sortzi A trage la sortzi. 25 vt (Pfm; ie) A ~ bobii A ghici in bobi. 26 vt (D. mirosuri gaze fum vapori etc.) A emana. 27 vt (Ilv) A ~ lumina A lumina. 28 vt (Ilv) A ~ umbra A umbri. 29 vt (Inv.; d. ochi) A straluci (ademenitor). 30 vt (Ivr) A rodi. 31 vt (Nob; ie) A ~ carunteatza A incaruntzi. 32 vt (Pfm; ie) A(shi) ~ ochii (sau o ochire privire cautatura) la (ori asupra pe prin spre peste etc.) A privi repede. 33 vt (Pop; iae) A cerceta sumar. 34 vt A face sa dispara un obiect azvarlindul undeva unde nu se vede. 35 vt (Pop; ie) Parca ~nci in Olt Lucrezi fara spor. 36 vt (Pop; iae) Lucrezi in pierdere de mult timp material. 37 vt A da ceva cuiva prin aer. 38 vt (Fig) A impinge pe cineva la ceva. 39 vt (Ie) A ~ pe cineva la inchisoare A baga pe cineva la inchisoare (pe nedrept). 40 vt (Ie) A ~ (pe cineva) pe drumuri sau prada mizeriei ori foamei A lipsi pe cineva de cele necesare traiului. 41 vt (Iae) A da pe cineva afara din serviciu. 42 vt (Pfm; ie) A ~ banii pe fereastra A cheltui fara socoteala. 43 vt (D. retori oratori; ie) A ~ vorbe A vorbi pompos shi fara contzinut. 44 vt (Ie) A ~ o vorba A face o aluzie. 45 vt (Pfm; ie) Ai ~ cuiva sare (sau praf) in ochi A incerca sal faci pe cineva sa nu vada starea adevarata a lucrurilor. 46 vt (Pop; ie) Ashi ~ (k buhaiul) tzarana dupa (sau in) cap (ori pe spinare) A se pagubi prin actziuni necugetate facute la manie. 47 vt (Fam; ie) Ai (sau al) ~ cuiva pe cineva in spinare A incerca sa te descotoroseshti de cineva dandul in raspunderea altuia. 48 vi (Cu pp „cu”) A da in cineva cu ceva. 49 vi (Pop; ilav) Cat ai ~ cu securea (sau toporul batzul prashtia piatra sburatura) La mica distantza. 50 vt (Inv; ie) A ~ cu funia A masura in lungime. 51 vi (Pop; cu pp „cu” cu valoare instrumentala) A izbi ceva sau in cineva. 52 vt (Pfm; pop) A azvarli. 53 vi (Pop; complementul este capul mana) A clatina nervos Si: (pop) a ~ bananai. 54 vi (Pop; d. animale) A lovi cu piciorul. 55 vt (Pop; ie) A ~ ochi(shori) A trage ocheade. 56 vt A se izbi de ceva. 57 vi (D. vant) A tranti la pamant. 58 vt (ivp; d. arme de foc) A trage. 59 vt (Ie) A ~ ceva in aer A distruge ceva cu explozibil. 60 vt (Ie) A ~ literele A scrie in graba neingrijit. 61 vr (D. fiintze mai ales oameni; cu pp in la spre dupa asupra inaintea) A se repezi. 62 vr (Ie) A se ~ pe cal A incaleca dintro saritura. 63 vr (Fig) A se avanta 64 vr (Fig) A se consacra. 65 vr (D. ape) A se varsa. 66 vr (Pop; d. boli) A da pe neashteptate peste cineva. 67 (Pfm; ie) A se ~ in (sau de) partea cuiva A semana cu cineva din familie.

ARUNCÁ arúnc vb. I. 1. Tranz. A face k ceva (rar cineva) sa ajunga la o distantza oarecare imprimandui o mishcare violenta; a azvarli. ◊ Expr. A arunca (ceva) in aer = a distruge (ceva) cu ajutorul unui exploziv. A(shi) arunca ochii (sau o privire) = a privi repede in treacat; a examina a cerceta sumar. A arunca o vorba (sau un cuvant) = a spune ceva in treacat. ♦ A da cuiva ceva azvarlindui. ♦ A tranti ceva (in graba); a face sa cada. ♦ Refl. a se repezi a se napusti; a se avanta a sari; a se azvarli. 2. Tranz. a imprashtia samantza pentru a semana. 3. Tranz. A indeparta ceva rau nefolositor; a lepada. 4. Tranz. A raspandi lumina umbra etc. 5. Tranz. Fig. A face k cineva sa ajunga intro anumita situatzie (rea). ◊ Loc. vb. A arunca in inchisoare = a inchide a intemnitza. ◊ Expr. A arunca (pe cineva) pe drumuri = a da (pe cineva) afara dintrun serviciu; a lipsi (pe cineva) de cele necesare traiului. 6. Intranz. A da cu ceva in cineva. 7. Refl. (Pop.; in expr.) A se arunca in partea cuiva = a semana la chip sau la fire cu cineva (din familie). Lat. eruncare.

ARUNCÁ arúnc vb. I. I. (De obicei cu privire la obiecte) 1. Tranz. A face k ceva sa ajunga la o distantza oarecare imprimindui o mishcare violenta; a azvirli. Un mare scamator arunca pumnale. BENIUC V. 99. El baga de seama k muierea aruncase ceva sub pat. ISPIRESCU L. 368. Capra shi cu iedul au luat o capitza de fin shi au aruncato peste dinsul [peste lup] in groapa. CREANGA P. 33. Puse sai faca un buzdugan de fier il arunca in sus de despica bolta ceriului. EMINESCU N. 4. ◊ Expr. A (sau ashi) arunca ochii sau a arunca o privire (sau o cautatura o ochire) = a) a privi repede in treacat. Mosh Hau... a aruncat o privire pripita in jurui. SADOVEANU N. F. 116. Macar din deal asha can zbor Sarunce ochiin jos spre vai Spre sat spre casa lor. COSHBUC P. I 232. Cind ishi arunca ochii spre poarta ce sa vada!... CREANGA P. 68; b) a examina a cerceta sumar. Sa aruncam dar o ochire asupra trecutului acestei natzii. BALCESCU O. II 11. A arunca o vorba (sau un cuvint) = a spune ceva in treacat. Aruncase o vorba unul dintre tzarani. PAS L. I 10. A arunca (ceva) in aer = a distruge (ceva) cu ajutorul unui explozibil. A arunca banii pe fereastra v. fereastra. A arunca (ceva) in cumpana (sau in balantza) v. cumpana. A arunca (ceva) peste bord v. bord. A arunca praf in ochii cuiva v. praf. A arunca (ceva) in (sau pe) spinarea cuiva v. spinare. A arunca vina asupra cuiva v. vina. ♦ (Urmat de determinari locale introduse prin prep. «de» «la» sau «in») A trinti a izbi; a face sa cada. Arunca de pamint o oala. SHEZ. I 271. ◊ Fig. Vad k sufer greu shi primavara in loc sami faca bine... ma arunca de doua ori in pat pina acum. BALCESCU la GHiCA A. 582. ♦ (Construit cu dativul) A da cuiva ceva azvirlinduil. HarapAlb... iarunca pielea cea de urs shi fuge cit ce poate. CREANGA P. 215. Le arunca o punga de bani. NEGRUZZI S. I 32. ♦ (Cu privire la samintza) A semana a imprashtia. (Poetic) Cu mina plina. Arunc semintze de lumina. BENIUC V. 150. ♦ A azvirli a trinti (ceva) in graba. Mama Tinca ishi arunca scurteica pe umere. CONTEMPORANUL VII 145. ◊ Fig. (Cu privire la cuvinte) K sa se convinga arunca doua cuvinte pe un petec de hirtie shi trimise baiatul la administratzie. REBREANU R. I 182. 2. Tranz. A indeparta (de Ia sine) ceva rau nefolositor; a lepada. Ce poarta ea alt om arunca. COSHBUC P. I 127. Stralucitelei veshminte le arunca el de groaza. ALEXANDRESCU P. 138. 135. 3. Tranz. A scoate a emite. O vazura venind... cu o falca in cer shi una in pamint shi aruncind vapaie din gura ei k dintrun cuptor. ISPIRESCU L. 25. ◊ Fig. O mierla arunca spre mine Din tufe chemareai frivola. CAZIMIR L. U. 16. Armasarii... Arunca largi nechezuri. ALECSANDRI P. A. 143. ♦ (Cu privire la umbra la lumina) A raspindi a proiecta. Pamintul era scaldat [de razele lunii] intro lumina alba clabucita. Pomii shi gardurile ishi aruncau umbrele scurte in laturi patindui stralucirea. MIHALE O. 491. ◊ Expr. A arunca lumina (intro problema) = a lamuri (o problema). 4. Tranz. Fig. (Cu privire la persoane etc.) A impinge inspre... a face sa mearga pe o anumita cale sa ajunga intro anumita situatzie. Tendintza de a lipsi legile naturii de contzinutul lor obiectiv incercarile de a inlocui metoda shtiintzifica obiectiva a cunoashterii prin metode subiective in shtiintza arunca shtiintza in imperiul haosului shi intimplarilor. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 330 2.2. [Versurile] exprima cu desavirshire tot ce a voit poetul sa exprime adica... starea in care il aruncase [gelozia]. MACEDONSKI O. IV 67. Expr. A arunca (pe cineva) pe drumuri sau a arunca (pe cineva) prada (sau in bratzele) mizeriei (sau foamei etc.) = a lipsi (pe cineva) de cele necesare traiului. Capitalismul a aruncat muncitorimea in bratzele mizeriei. A arunca (pe cineva) in inchisoare = a intemnitza. 5. Intranz. (Complementul direct devine instrumental) A da a azvirli in cineva. Gruntzuroaselemi cuvinte... [sint] arme de omor cu carearunci In cei ce ni sau pus dea curmezishul. BENIUC V. 152. II. Refl. (Urmat de determinari locale) 1. A se azvirli a se repezi a se precipita; a se napusti. Sarunca furtunatic spre rob atunci sultanul. COSHBUC P. I 53. Dan sarunca la gitul lui plingind k un fiu ce nare sa mai vada pe tatal sau. EMINESCU N. 56. Vreau sa scap de tine prin toate mijloacele chiar dea fi sa ma arunc in mare. ALECSANDRI T. I 444. O jupineasa cu cinci copii sau aruncat inaintea radvanului meu. NEGRUZZI S. I 147. ♦ A se avinta a sari. A fost odata k niciodata... de cind se potcovea puricele la un picior cu nouazeci shi noua de oca de fier shi sarunca in slava cerului. ISPIRESCU L. 1. Amindoi pe cai sarunca SHi prin noapte zbor SHi trecind prin verde lunca Cinta cu amor. BOLINTINEANU O. 49. Aruncinduse in zece copce ajunse tzinta. NEGRUZZI S. I 42. ♦ (Despre ape curgatoare) A se varsa; a se rostogoli. In fatza Coziei... [Lotrul] se arunca in Olt marindui shi mai mult limpezimea. BOGZA C. O. 350. Multe riuri sarunca din strimtorile Carpatzilor in roditoarele noastre cimpii. VLAHUTZA O. A. II 156. 2. (Regional in expr.) A se arunca in partea cuiva = a semana la chip sau la fire cu cineva. Imi pare rau k nam luat macar spinul cel deal doile cu mine. Daca sa aruncat in partea minesa cei vinovat el? CREANGA P. 201.

ARUNCÁ arúnc vb. I. 1. Tranz. A face k ceva (rar cineva) sa ajunga la o distantza oarecare imprimandui o mishcare violenta; a azvarli. ◊ Expr. A arunca (ceva) in aer = a distruge (ceva) cu ajutorul unui explozibil. A (sau ashi) arunca ochii sau a arunca o privire = a privi repede in treacat; a examina a cerceta sumar. A arunca o vorba (sau un cuvant) = a spune ceva in treacat. ♦ A da cuiva ceva azvarlinduil. ♦ A tranti ceva (in graba); a face sa cada. ♦ Refl. A se repezi a se napusti; a se avanta a sari. 2. Tranz. A imprashtia samantza; a semana. 3. Tranz. A indeparta ceva rau nefolositor; a lepada. 4. Tranz. A scoate; a emite. O vazura... aruncand vapaie din gura ei (ISPIRESCU). ♦ A raspandi lumina umbra etc. ◊ Expr. A arunca lumina (intro problema) = a lamuri (o problema). 5. Tranz. Fig. A face k cineva sa mearga pe o anumita cale sa ajunga intro anumita situatzie (rea) a impinge spre... ◊ Expr. A arunca (pe cineva) pe drumuri = a da (pe cineva) afara dintrun serviciu; a lipsi (pe cineva) de cele necesare traiului. A arunca in inchisoare = a intemnitza. 6. Intranz. A da cu ceva in cineva. 7. Refl. (In expr.) A se arunca in partea cuiva = a semana la chip sau la fire cu cineva (din familie). Lat. eruncare.

A ARUNCÁ arúnc 1. tranz. 1) A face sa ajunga printro mishcare brusca la o oarecare departare; a azvarli. ~ o piatra. ~ flori pe scena. ◊ ~ (ceva) in aer a distruge ceva printro explozie. ~ vorbele (sau cuvintele) a vorbi fara chibzuiala. Ashi ~ ochii (sau privirea) a) a privi in graba; b) a examina superficial. ~ (cuiva) manusha a chema pe cineva la duel; a provoca. 2) A indeparta considerand inutil; a azvarli. 3) A face sa iasa din interiorul sau. Vulcanul arunca lava. 4) fig. (persoane) A face sa ajunga intro anumita situatzie (de obicei defavorabila). ◊ ~ in (sau la) inchisoare a intemnitza. 5) (obiecte de imbracaminte) A pune pe corp in graba. 6) fig. (mai ales bani) A folosi in mod nechibzuit; a cheltui; a irosi; a risipi; a pierde. 2. intranz. A da cu ceva (in cineva sau in ceva); a azvarli. ~ cu pietre in geam. ◊ ~ din copite a azvarli. /<lat. eruncare

A SE ARUNCÁ ma arúnc intranz. 1) (despre fiintze) A se desprinde brusc din loc deplasanduse intro anumita directzie. ~ in apa. 2) A se repezi cu scop agresiv; a sari; a ataca. Cainele sa aruncat la el. ◊ ~ in partea cuiva (sau la cineva) a semana cu cineva (la infatzishare la caracter). /<lat. eruncare

aruncà v. 1. a asvarli: a arunca pietre; 2. a indrepta privirile: a arunca ochii; 3. fig. a imputa: a arunca vina; 4. a da navala: hai de pe culme pe ei sa ne aruncam AL.; 5. a se repezi: Oltul s’arunca in Dunare. [Lat. ERUNCARE a plivi un camp de buruieni termen agricol generalizat: a arunca balariile a arunca ori shi ce].

arúnc a á v. tr. (lat. eruncare a plivi. V. runc. Cp. cu jumulesc). Azvirl trimet cu fortza pin aer: a arunca o peatra peste gard. Daŭ la o parte lepad: a arunca gunoĭu afara. Fig. Resping: al arunca pe dushman peste riŭ. Atzĭ arunca ochiĭ atzĭ indrepta privirea spre. A arunca vina pe cineva al invinovatzi. V. refl. Ma raped: a te arunca la asalt. Ma vars: Prutu se arunca in Dunare (Barb. dupa fr. se jeter). Seman am asemanare: copilu se arunca spre tatasu in partea luĭ tatasu. V. intr. Copiiĭ arunca cu petre in nuc.

aruncá (a ~) vb. ind. prez. 3 arúnca

aruncá vb. ind. prez. 1 sg. arúnc 3 sg. shi pl. arúnca

ARUNCÁ vb. 1. a azvarli a lepada a zvarli (Transilv. shi Maram.) a tzipa (inv.) a scutura. (~ un lucru nefolositor.) 2. v. azvarli. 3. a azvarli (fam.) a matura. (~ toate paharele de pe masa.) 4. a azvarli a da. (~ pe foc un caiet.) 5. v. proiecta. 6. a azvarli a zvarli. (~ o piatra la distantza.) 7. a azvarli a lansa a trage (pop.) a slobozi. (~ sagetzi.) 8. a azvarli (Bucov.) a hati. (O ~ in fantana.) 9. v. dobori. 10. v. napusti. 11. v. sari. 12. v. zvarli. 13. v. cheltui. 14. v. imprashtia.

ARUNCA vb. 1. a azvirli a lepada a zvirli (Transilv. shi Maram.) a tzipa (inv.) a scutura. (~ un lucru nefolositor.) 2. a azvirli a repezi a zvirli (inv. shi reg.) a napusti. (~ donitza dupa el.) 3. a azvirli (fam.) a matura. (~ toate paharele de pe masa.) 4. a azvirli a da. (~ pe foc o carte.) 5. a azvirli a proiecta a propulsa a zvirli. (~ ceva in spatziu.) 6. a azvirli a zvirli. (~ o piatra la distantza.) 7. a azvirli a lansa a trage (pop.) a slobozi. (~ sagetzi.) 8. a azvirli (Bucov.) a hati. (O ~ in fintina.) 9. a azvirli a culca a darima a dobori a intinde a lungi a prabushi a pravali a rasturna a trinti (pop. shi fam.) a ashterne (pop.) a pali (inv. shi reg.) a rantuna (inv.) a obori a poligni (fig.) a secera. (La ~ la pamint cu o lovitura.) 10. a se azvirli a se napusti a navali a se precipita a se repezi a sari a tabari a se zvirli (rar) a se prabushi (inv. shi pop.) a cadea (inv. shi reg.) a naduli a se prapastui (reg.) a iurushi a naboi a se naprati a nooti a se tovari (Transilv.) a se aiepta (Transilv. shi Ban.) a se shupi (inv.) a se da a nabushi a navrapi a se slobozi. (Sau ~ asupra dushmanului.) 11. a se avinta a se azvirli a se precipita a se repezi a sari a se zvirli (pop.) a se chiti (Transilv.) a se aiepta. (Se ~ pe cal shi porneshte.) 12. a azvirli a izbi a lovi a zvirli. (Calul naravash ~ cu copitele.) 13. a azvirli a cheltui a irosi a imprashtia a prapadi a risipi a zvirli (livr.) a prodiga (inv. shi reg.) a prada (reg.) a matrashi a paradui (Transilv.) a spesa (inv.) a rashchira (grecism inv.) a afierosi (fig.) a inghitzi a minca a papa a toca. (~ banii pe toate fleacurile.) 14. a da a imprashtia a raspindi. (Luna ~ sclipiri pale.)

aruncá (arúnc aruncát) vb. 1. A scapa de ceva; a lepada. 2. A lasa a parasi. 3. A pune. 4. A tzishni a izbucni. 5. a lansa a azvirli. 6. A scutura a agita. 7. A construi un pod. 8. A distruge prin explozie a face sa sara in aer. 9. A lua asupra sa a prelua. 10. (Refl.) A se repezi a se napusti. 11. (Refl.) A se aventura a merge prea departe. 12. (Refl.) A o shterge a o intinde. 13. (Refl.) A semana cu cineva. Mr. aruc arucare megl. runc rucari. Lat. runcāre „a plivi” (Cihac I 17; REW 2908; Pascu I 162; Jud Archiv CXXII 430) sau eruncāre cf. it. arroncare (abruz. arrongá) v. fr. arôtsé cu sensul din lat. shi rom. runc. Este posibil k evolutzia sensului sa se datoreze unei confuzii populare intre runcāre shi rŭĕre „a arunca a azvirli” primul fiind simtzit k un der. al celui de al doilea k de ex. in relatzia *manicare shi manere. Se afla in concurentza cu azvirli mai ales in Mold. (ALR I 94). Incepind cu Lexiconul de la Buda se prefera aproape constant etimonul indicat acolo lat. *averruncāre „a indeparta ceea ce este rau” termen propriu limbajului prezicatorilor shi care nu pare sa fi avut circulatzie in popor; daca totushi a avut este aproape obligatoriu sa se fi confundat cu eruncare. Cf. pentru aceasta ipoteza Miklosich Rum. Unters. II 12 (combatut de Meyer Alb. St. IV 102); Philippide Principii 44; Pushcariu 132; DAR; Rosetti I 162. Der. aruncat s. n. (aruncare; vraja vrajitorie); aruncator adj. (care arunca); aruncatura s. f. (actziunea de a arunca; saritura; vraja vrajitorie; sarcina povara; abreviere).

TELUM IMBELLE SINE ICTU CONIECIT (lat.) arunca lancea nevolnica fara vlaga Vergiliu „Eneida” II 544. Lancea aruncata de batranul rege Priam impotriva lui Pirus. Lovitura slaba care nushi atinge tzinta.

a arunca (ceva cuiva) in nas expr. a spune (ceva cuiva) cu reprosh

a arunca (cu) banii pe fereastra expr. 1. a cheltui exagerat de mult a fi risipitor. 2. a achizitziona un produs necorespunzator din punct de vedere calitativ.

a arunca flacari pe nas expr. a fi furios

a arunca in corzi expr. (pub.) a pune in dificultate

a arunca in spinarea cuiva expr. a face pe cineva raspunzator de o vina

a arunca jargoane expr. (detz.) 1. a incerca sa convinga pe cineva. 2. a mintzi

a arunca o pastila / pastila expr. a face o aluzie

a arunca pisica (moarta) in ograda altcuiva expr. a da vina pe altcineva; a pasa raspunderea altcuiva

a arunca praf in ochi expr. a amagi a inshela

a arunca prosopul expr. 1. (in box d. un antrenor) a solicita oprirea meciului recunoscind superioritatea neta a adversarului. 2. (fig.) a abandona o competitzie; ashi recunoashte infringerea

a arunca shperlan ochi expr. (intl.) a amagi a inshela.

a arunca texte expr. a manifesta o atitudine teribilista; a face pe interesantul

ashi arunca retina peste umar expr. (intl.) a observa ce se intimpla in jur; a se asigura k nu este urmarit.