27 de definitzii pentru spinare
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relatzionale (8)
- etimologice (1)
- argou (9)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
SPINÁRE spinari s. f. 1. (Anat.) Spate (1). ◊ Loc. adv. In (sau pe) spinare sau dea spinare (sau spinarea) cu spinarea = tzinand o povara peste umar pe spate in spate. ◊ Expr. A cadea in spinarea cuiva = a cadea in grija sau in sarcina cuiva. A trai pe spinarea cuiva = a trai k un parazit din munca altuia. A arunca (ceva) in spinarea cuiva = a face pe cineva raspunzator de o vina (de obicei fara temei). 2. Parte a unui obiect de imbracaminte care acopera spatele omului. 3. Partea cea mai inalta a unui munte a unui deal a unei stanci; culme prelungita; creasta coama. ♦ Creasta unui val de apa. Lat. spinalis.
SPINÁRE spinari s. f. 1. (Anat.) Spate (1). ◊ Loc. adv. In (sau pe) spinare sau dea spinare (sau spinarea) cu spinarea = tzinand o povara peste umar pe spate in spate. ◊ Expr. A cadea in spinarea cuiva = a cadea in grija sau in sarcina cuiva. A trai pe spinarea cuiva = a trai k un parazit din munca altuia. A arunca (ceva) in spinarea cuiva = a face pe cineva raspunzator de o vina (de obicei fara temei). 2. Parte a unui obiect de imbracaminte care acopera spatele omului. 3. Partea cea mai inalta a unui munte a unui deal a unei stanci; culme prelungita; creasta coama. ♦ Creasta unui val de apa. Lat. spinalis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
spinare sf [At: PSALT. HUR. 13v/14 / Pl: ~nari / E: ml spinalis] 1 (Ivp; lpl cu valoare de singular) Spate (1). 2 (Ilav; de obicei construit cu verbe k „a lua” „a purta” „a cara” etc. indica modul de purtare a poverilor) In (sau la) ~ cu ~ea d(e)~a(n) In spate (8). 34 (Ilav; ilpp; de obicei construit cu verbe k „a cadea” „a lasa”) In ~(a cuiva) In obligativitate (a cuiva). 56 (Inv; ial) In atentzie (a cuiva). 78 (Ial; in constructzie cu verbe k „a arunca” „a pune”) In responsabilitate (a cuiva). 9 (Ilpp; de obicei construit cu verbe k „a trai” „a aduna”) Pe (sau rar din inv de pe ) ~ea cuiva Cu mijloace baneshti provenite de la... Si: pe cheltuiala cuiva pe seama cuiva pe socoteala cuiva (inv) in spetele cuiva. 1011 (Ilpp; construit cu verbul „a fi”) In (de)favoarea cuiva. 12 (Ial) Pe seama cuiva. 13 (Inv; ie) A avea pe cineva la ~ A avea sprijin foarte puternic. 14 (Fam; ie) A(i) sta in ~(a) (cuiva) a avea (sau a purta) pe cineva in ~ A deranja pe cineva cu prezentza. 15 (Pop; ie) A duce (sau a purta) pe cineva in ~ A intretzine pe cineva. 16 (Pfm; ie) A(i) duce (cuiva) ceva in ~ A munci foarte mult (pentru cineva) facand totul singur. 17 (Fam; ie) Ashi indoi ~ea A nu avea personalitate. 18 (Fam; iae) A fi sevil. 19 (Fam; iae) A fi lash. 20 (Pfm; ie) A(shi) lua picioarele (talpile calcaiele sau reg drumul) la ~A porni la drum. 21 (Pfm; ie) A(shi) pune coada pe (sau la) ~ A pleca pe neashteptate. 22 (Pfm; iae) A lasa ceva neterminat. 23 (Pfm; ie) A pune ~ea A pune umarul. 24 (Reg; ie) A face (cuiva) ~ea toba A bate (pe cineva). 25 (Inv; ie) A da ~A intoarce spatele. 26 (Pfm; ie) A fi cu (sau a avea) casa in ~ k melcul A nu avea domiciliu stabil. 27 (Pfm; iae) A se muta mereu. 2829 Spate (4344). 30 (Bot; ic) ~ealupului Feriga (Athyrium fiixfemina). 31 (Bot; reg; iac) Ruginitza (Asplenium ruta muraria). 32 (Trs; spc) Greaban (1). 33 (Spc) Bucata de carne din regiunea coloanei vertebrale a unor animale folosita k aliment. 34 (Prc) Mushchi2. 35 (Adesea urmat de determinari care indica numele animalului) Portziune din blana unui animal corespunzatoare spinarii (28). 36 Spate (40). 37 (Irg) Parte din afara a mainii a piciorului sau a degetului Si: dos. 3839 (Inv) Spate (5152). 40 (Reg; udp „de”) Sarcina (4). 41 (Reg) Semn facut (cu vopsea) pe spatele oii cu scopul de a fi recunoscuta de posesor. 42 (Pan; adesea urmat de determinari in genitiv sau introduse prin pp „de”) Partea cea mai inalta. alungita a unui munte deal etc. Si: coama (12) creasta (29) creshtet (14) culme (1) muchie spranceana (11) (pop) culmish. 43 (Irg) Damb pe mijlocul araturii. 44 Parte superioara a brazdei intro aratura. 45 Ridicatura a apei unui rau cu debit mare. 46 Creasta a unui val de apa. 47 Parte superioara a unei constructzii a unui acoperish etc. 48 (Pex) Partea de deasupra a unui obiect. 49 Parte de la baza florii unui caracter tipografic. 50 (Rar) Cotor de carte. 51 (Pop) Parte exterioara shi rotunjita a scoabei. 52 (Reg) Muchie. 53 (Reg) Lacashul pilugilor de la piua.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
SPINÁRE spinari s. f. 1. Parte a corpului oamenilor (sau al animalelor) dea lungul coloanei vertebrale (de la umeri pina la shale); spate. Peste spinarile umede shi aburinde ale cailor se vedea lacul alb de ceatza cu margini nedeslushite. DUMITRIU N. 146. Mihu cu spinarea aplecata ishi framinta obrajii zbircitzi. SADOVEANU O. VII 160. Ploaia curgea cu galeata in spinarea uda lipindui camasha. C. PETRESCU R. DR. 59. Inchise cartea sufla in luminare shishi viri capul in invalitoare. Spinareai era inghetzata. VLAHUTZA O. A. I 100. ◊ Fig. Flacarile... tzishneau din turla patrata shi din spinarea de jeratic a bisericii. CAMIL PETRESCU O. II 228. SHtia scrie cit i trebuia pentru ashi zugravi iscalitura cu nishte litere k talpa gishtii aruncate unele in spinarea altora. GANE N. II 4. ◊ SHira spinarii = coloana vertebrala. Pe shira spinarii prezidentului curgeau incet stropi grashi de sudoare. VORNIC P. 166. Se indrepta de shira spinarii intro mishcare de ultim efort. SAHIA N. 102. Crucea spinarii v. cruce (I 6). Maduva spinarii v. maduva. ◊ Loc. adv. (Aratind felul de a purta poverile) In (sau pe) spinare dea spinare (sau spinarea) sau cu spinarea = in spate. Aduc cu spinarea mere nuci smintina shi lapte. BOGZA TZ. 27. Nu putu scoate un cuvint shi o porni obosit deodata catre casa cu coshurile goale in spinare. ARGHEZI P. T. 119. Lucindui otzelele pe spinare ieshi poftindule buna seara. AGIRBICEANU S. P. 24. Moshneagul ziua intreaga alerga in port cu coshul dea spinare vinzind covrigi. DUNAREANU N. 16. Ei il legara cot la cot apoi il ashezara dea spinarea pe sheaua calului. GANE N. II 67. Mama vaduce voua... Drob de sare In spinare. CREANGA P. 20. (Fig.) Sa tot zbor neobosit Pe spinarea vintului In giurul pamintului. ALECSANDRI P. P. 141. ◊ Expr. Al minca (pe cineva) spinarea v. minca (3). Ashi lua picioarele la spinare v. lua (I 1). A cadea in spinarea cuiva = a cadea in sarcina sau in grija cuiva ai reveni cuiva. Noroc k toata grija carutzelor shi a marfii cadea acum in spinarea slugilor shi a calfelor care minau k de jupini era slaba nadejde. GALACTION O. I 266. A arunca (ceva) in spinarea cuiva = a da vina pe altcineva (de obicei nevinovat). Dascalul o milcise de tot iara femeia indruga shi ea citeva vorbe aruncind toata vina in spinarea dascalului. ISPIRESCU L. 277. A trai pe spinarea cuiva = a trai k un parazit din munca altuia. ♦ (Rar) Cantitate din ceva cit poate fi carat o data in spate. Ishi pusesen gind sa pregateasca un doctorat greu pentru care in adevar i trebuia o spinare de cartzi. MIRONESCU S. A. 131. 2. Partea unui obiect de imbracaminte care acopera spatele omului. A cusut doua petice mari pe camasha tatei. Mai are de cusut citeva. Ii trebuie un petic mare so cirpeasca in spinare acolo unde bate mai aprins soarele. STANCU D. 106. 3. Partea cea mai inalta a unui munte a unui deal a unei stinci culme prelungita; creasta coama. Tabara ashezata pe spinarea unui deal ishi intindea pina in marginea satului de pe coasta corturile shi carele de razboi. SADOVEANU O. VII 24. La miazanoapte muntzii Calimanului ishi rotunjesc spinarile goale fumurii pe bolta albastra a cerului. VLAHUTZA O. A. II 157. ♦ Creasta unui val de apa. Luntrea se suia pe suishuri de apa plutea pe spinari de valuri se povirnea shi cadea in gavane adinci inconjurate de jur imprejur de valuri. SANDUALDEA U. P. 198.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SPINÁRE ~ari f. 1) (la om shi la animale) Parte a corpului situata dea lungul coloanei vertebrale (de la baza gatului pana la shale); spate. Maduva ~arii. SHira ~arii. ◊ In (sau pe) ~(sau dea ~area cu ~area) in spate. A cadea in ~area cuiva a reveni in sarcina cuiva. A arunca ceva in ~area cuiva a da vina pe o persoana (nevinovata). A trai pe ~area cuiva a trai pe cheltuiala altuia. 2) Partea cea mai inalta a unui deal sau a unui munte; creasta; coama; pisc; varf; culme; creshtet. [G.D. spinarii] /<lat. spinalis
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
spinare f. 1. coloana vertebrala; 2. spatele dela gat pana la shale: i sare in spinare. [Lat. (PARS) SPINALIS].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
spinare f. pl. arĭ (lat. spinalis spinal. Cp. cu bratzare). SHiru vertebrelor coloana vertebrala: hamalu cara saciĭ cu spinarea saŭ in spinare. Partea superioara (a unuĭ munte unuĭ deal unuĭ acoperish). Dosu uneĭ cartzi partea cusuta: o carte scortzita in hirtie ĭar spinarea in pele. Dea (saŭ in) spinare pe spinare in spate in circa: a purta un copil dea (saŭ in) spinare. A sari cuĭva in spinare a te rapezi in spinarea luĭ (in gluma saŭ p. al ataca). A te minca spinarea (iron.) a dori o scarpinatura a te purta asha in cit sa te expuĭ a minca bataĭe.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
spináre s. f. g.d. art. spinắrii; pl. spinắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
spináre s. f. g.d. art. spinarii; pl. spinari
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
spinare nari.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
SPINÁRE s. v. cont greaban muchie seama socoteala.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
SPINÁRE s. 1. v. spate. 2. v. creasta. 3. (GEOGR.) spinari de berbec (pl.) v. roches moutonnees. 4. creasta. (~ unui val.) 5. (BOT.) spinarealupului (Athyrium filix femina) = (reg.) ferega.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
SPINARE s. 1. spate (pop.) spata (reg.) sha (inv. shi fam.) circa. (A luat ceva in ~.) 2. (GEOGR.) coama creasta creshtet culme muchie sprinceana (pop.) culmish. (~ muntelui.) 3. creasta. (~ unui val.) 4. (BOT.) spinarealupului (Athyrium filix femina) = (reg.) ferega.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
spinare s. v. CONT. GREABAN. MUCHIE. SEAMA. SOCOTEALA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
GREABANUL SPINARII s. v. coloana vertebrala shira spinarii.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
OSUL SPINARII s. v. coloana vertebrala shira spinarii.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
greabanul spinarii s. v. COLOANA VERTEBRALA. SHIRA SPINARII.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
osul spinarii s. v. COLOANA VERTEBRALA. SHIRA SPINARII.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
spináre (ắri) s. f. 1. Spate. 2. Dos shale. Mr. schinare. Lat. spῑnalis (Densusianu Hlr. 158; Pushcariu 1619; REW 8151).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a arunca in spinarea cuiva expr. a face pe cineva raspunzator de o vina
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a cadea in spinarea cuiva expr. a cadea in grija / in sarcina cuiva.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a face (cuiva) spinarea burduf expr. a bate (pe cineva) foarte tare.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a i se lipi coastele de spinare expr. (pop.) a fi foarte slab.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a invinetzi mutra / spinarea cuiva expr. a bate pe cineva foarte tare.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a trai pe spinarea cuiva expr. a trai k un parazit / din munca altora.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
al manca cojocul / spinarea expr. (glum.) a se purta intrun mod care trebuie sanctzionat (mai ales cu bataia).
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ashi lua calcaiele / picioarele la spinare expr. (pop.) a fugi
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
te mananca spatele / spinarea? expr. vrei bataie?
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
spinare, spinarisubstantiv feminin
- 1. Parte a corpului oamenilor (sau al animalelor) dea lungul coloanei vertebrale (de la umeri pana la shale); spate. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: spate diminutive: spinarusha
- Peste spinarile umede shi aburinde ale cailor se vedea lacul alb de ceatza cu margini nedeslushite. DUMITRIU N. 146. DLRLC
- Mihu cu spinarea aplecata ishi framinta obrajii zbircitzi. SADOVEANU O. VII 160. DLRLC
- Ploaia curgea cu galeata in spinarea uda lipindui camasha. C. PETRESCU R. DR. 59. DLRLC
- Inchise cartea sufla in luminare shishi viri capul in invalitoare. Spinareai era inghetzata. VLAHUTZA O. A. I 100. DLRLC
- Flacarile... tzishneau din turla patrata shi din spinarea de jeratic a bisericii. CAMIL PETRESCU O. II 228. DLRLC
- SHtia scrie cit i trebuia pentru ashi zugravi iscalitura cu nishte litere k talpa gishtii aruncate unele in spinarea altora. GANE N. II 4. DLRLC
- 1.1. SHira spinarii = coloana vertebrala. DLRLC
- Pe shira spinarii prezidentului curgeau incet stropi grashi de sudoare. VORNIC P. 166. DLRLC
- Se indrepta de shira spinarii intro mishcare de ultim efort. SAHIA N. 102. DLRLC
-
- 1.2. Crucea spinarii. DLRLC
- 1.4. Cantitate din ceva cat poate fi carat o data in spate. DLRLC
- Ishi pusesen gind sa pregateasca un doctorat greu pentru care in adevar i trebuia o spinare de cartzi. MIRONESCU S. A. 131. DLRLC
-
- In (sau pe) spinare sau dea spinare (sau spinarea) cu spinarea = tzinand o povara peste umar pe spate in spate. DLRLC DEX '98 DEX '09 NODEX
- Aduc cu spinarea mere nuci smintina shi lapte. BOGZA TZ. 27. DLRLC
- Nu putu scoate un cuvint shi o porni obosit deodata catre casa cu coshurile goale in spinare. ARGHEZI P. T. 119. DLRLC
- Lucindui otzelele pe spinare ieshi poftindule buna seara. AGIRBICEANU S. P. 24. DLRLC
- Moshneagul ziua intreaga alerga in port cu coshul dea spinare vinzind covrigi. DUNAREANU N. 16. DLRLC
- Ei il legara cot la cot apoi il ashezara dea spinarea pe sheaua calului. GANE N. II 67. DLRLC
- Mama vaduce voua... Drob de sare In spinare. CREANGA P. 20. DLRLC
- Sa tot zbor neobosit Pe spinarea vintului In giurul pamintului. ALECSANDRI P. P. 141. DLRLC
-
- Ashi lua picioarele la spinare. DLRLC
- A cadea in spinarea cuiva = a cadea in grija sau in sarcina cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Noroc k toata grija carutzelor shi a marfii cadea acum in spinarea slugilor shi a calfelor care minau k de jupini era slaba nadejde. GALACTION O. I 266. DLRLC
-
- A trai pe spinarea cuiva = a trai k un parazit din munca altuia. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- A arunca (ceva) in spinarea cuiva = a face pe cineva raspunzator de o vina (de obicei fara temei). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Dascalul o milcise de tot iara femeia indruga shi ea citeva vorbe aruncind toata vina in spinarea dascalului. ISPIRESCU L. 277. DLRLC
-
-
- 2. Parte a unui obiect de imbracaminte care acopera spatele omului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A cusut doua petice mari pe camasha tatei. Mai are de cusut citeva. Ii trebuie un petic mare so cirpeasca in spinare acolo unde bate mai aprins soarele. STANCU D. 106. DLRLC
-
- 3. Partea cea mai inalta a unui munte a unui deal a unei stanci; culme prelungita. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Tabara ashezata pe spinarea unui deal ishi intindea pina in marginea satului de pe coasta corturile shi carele de razboi. SADOVEANU O. VII 24. DLRLC
- La miazanoapte muntzii Calimanului ishi rotunjesc spinarile goale fumurii pe bolta albastra a cerului. VLAHUTZA O. A. II 157. DLRLC
- 3.1. Creasta unui val de apa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Luntrea se suia pe suishuri de apa plutea pe spinari de valuri se povirnea shi cadea in gavane adinci inconjurate de jur imprejur de valuri. SANDUALDEA U. P. 198. DLRLC
-
-
etimologie:
- spinalis DEX '09 DEX '98 NODEX