SCOÁTE scot vb. III. Tranz. I. 1. A lua ceva (afara) dintro cantitate mai mare sau din locul unde se afla. 2. A extrage dintrun spatziu dintrun invelish etc. pentru a elibera sau a utiliza. ◊ Expr. A scoate sabia (din teaca) = a incepe vrajba razboiul. ♦ A elibera dintro stransoare; a degaja. 3. A pune la vedere; a da la iveala a infatzisha a expune. ◊ Expr. A scoate la vanzare (sau la mezat la licitatzie) = a pune in vanzare (sau la mezat la licitatzie). A scoate in evidentza (sau in relief) = a sublinia a reliefa a accentua. A scoate la iveala (sau in vileag) = a face cunoscut; a dezvalui. 4. A(shi) da jos de pe sine sau de pe altcineva un obiect de imbracaminte de podoaba etc. ◊ Expr. Pe unde scot (sau scotzi etc.) camasha? = cum ash (sau ai etc.) putea sa scap (ori sa scapi etc.) din incurcatura sau necazul in care ma aflu (sau te afli etc.)? ♦ A elibera din ham sau din jug un animal de tractziune. 5. A trage afara cu fortza; a smulge a extrage a extirpa. Ia scos o masea. ◊ Expr. A scoate (cuiva) sufletul = a necaji a supara foarte tare (pe cineva). Ashi scoate sufletul = a se obosi prea mult a pune (prea) mult suflet a se extenua. Ai scoate (cuiva) ochii (pentru ceva) = ai aduce (cuiva) mereu aminte de un serviciu sau de un bine care i lai facut; a reprosha (ceva cuiva). Ashi scoate ochii unul altuia = a se certa; a se bate; ashi imputa ashi reprosha. ♦ Fig. A obtzine a capata (cu greutate). 6. A izgoni a alunga a da pe cineva afara dintrun anumit loc. ♦ A face sa iasa in calea sau in intampinarea cuiva. ◊ Expr. A scoate (pe cineva) in lume = a conduce (pe cineva) la o petrecere la un spectacol a face (pe cineva) sa cunoasca societatea. 7. A indeparta pe cineva dintro functzie a da afara. ♦ A elimina dintro serie dintro lista dintrun shir. ◊ Expr. A scoate din circuit = a) a face sa nu mai functzioneze intrerupand legaturile cu circuitul; b) a retrage din circulatzie. A scoate corecturile = a indrepta greshelile indicate in corecturile unui text pregatit pentru tipar. 8. A face pe cineva sa iasa dintro anumita stare a schimba starea cuiva. ◊ Expr. A scoate (pe cineva) din viatza (sau dintre cei vii) = a omori (pe cineva). A nu mai scoate (pe cineva) din... = a nu mai inceta de a numi (pe cineva) cu un nume cu o porecla cu un calificativ (injurios). A scoate (cuiva) peri albi = a pricinui (cuiva) mari necazuri a sacai mereu (pe cineva). ♦ A convoca a aduna; a mobiliza (pentru o actziune). 9. A conduce pe calatori intrun anumit loc; a duce pana intrun loc. O poteca ia scos din padure. ◊ Expr. A o scoate la capat = a termina ceva cu succes a izbuti a reushi. A scoate (pe cineva) la covrigi = a ruina sau a pagubi (pe cineva). 10. A scapa a salva a ajuta (pe cineva) sa iasa dintro situatzie grea. 11. A obtzine un produs din ceva; a extrage a fabrica. 12. A dobandi a cashtiga a obtzine. ◊ Expr. Ashi scoate painea (sau rar mamaliga) = ashi cashtiga existentza a dobandi cele necesare traiului. ♦ A lua inapoi a recupera. 13. A lua a ridica a obtzine (un pachet un act etc.) dintrun anumit loc. 14. A face k cineva sa parvina sa obtzina o situatzie mai buna; a promova. Meshterul la scos calfa. ◊ Expr. A scoate om din cineva = a face pe cineva sa devina om cumsecade de valoare. 15. A face o copie o reproducere; a fotografia. 16. A tipari a edita a publica. A scos o carte. II. 1. A impinge inainte facand sa iasa in afara a lasa sa se vada a da la iveala. Scot capul pe geam. ◊ Expr. Fuge deshi scoate ochii = fuge foarte tare. ♦ A face sa emane; a produce. ♦ A azvarli a arunca a trimite. 2. A rosti sunete a pronuntza cuvinte; a striga a tzipa. ♦ A formula a spune a zice. 3. A nascoci a scorni a inventa. ♦ (Inv.) A institui. 4. (Despre pasari) A cloci ouale shi a face sa iasa pui. 5. (Despre plante) A face sa rasara sa creasca sa se dezvolte. Lat. *excotere (= excutere).

scoate [At: PSALT. HUR. 48^v/19 / V: (reg) a~ / Pzi: scot (reg) scotz / Ps: scosei (inv) scosh 4 scoasera (inv) scoasem / Par: scos / E: ml *excotere] 1 vt (C. i. lichide in special apa aflate intrun spatziu inchis ori circumscris) A extrage o anumita cantitate (cu ajutorul unui recipient) pentru a utiliza pe loc pentru a duce spre utilizare undeva ori spre a ushura folosirea a ceva Si: a lua. 2 vt (Trs; Mol; is) Lingura de scos Polonic. 3 vt (Trs; ias) Caush (pentru luat faina). 4 vt (Reg; ie) A ~ (vinul) de pe drojdii A pritoci. 5 vt (Reg; ie) A ~ (cuiva) sange A face sa curga (din corpul cuiva) printro incizie o cantitate de sange in scop curativ Si: (pop) a lasa (cuiva) sange. 6 vt (C. i. materii solide minereuri substantze minerale utile) A trage afara ori a lua (cu ajutorul a ceva) din locul unde sa format (pentru a valorifica) Si: a extrage. 7 vt (Ie) A ~ (ceva sau pe cineva) din pamant (din iarba verde) ori de undeo shti sau (reg) din fundul pamantului A gasi (ceva sau pe cineva) oricare ar fi greutatzile de intampinat sau mijloacele de folosit in acest scop Si: a gasi a face rost (cu orice pretz). 8 vt (Pex; c. i. corpuri obiecte etc. ingropate acoperite cu pamant) A trage afara sapand shi degajand materialul din jur Si: a dezgropa. 9 vt A elibera dintro stransoare Si: a degaja. 10 vt (C. i. izvoare scrise documente etc.) A lua pentru a folosi Si: a extrage a valorifica a prezenta. 11 vt (Inv; pex) A copia (6). 12 vt (Mat; rar; ie) A ~ (un factor) de sub radical A extrage (2) (un factor) de sub radical. 13 vt (Mat; rar; ie) A ~ radacina patrata (sau cubica) A extrage (2) radacina patrata (sau cubica). 14 vt (C. i. bunuri materiale) A obtzine in urma unui proces de prelucrare Si: a extrage (7) a realiza. 15 vt (C. i. bunuri materiale) A face sa existe printro activitate economica productiva Si: a produce¹. 16 vt (Spc) A fabrica (1). 17 vt (Spc; c. i. lucrari artistice) A crea in urma prelucrarii unor materiale specifice. 18 vt (Ie) A ~ efecte (sau un efect) A reushi sa creeze o anumita impresie (artistica). 19 vtf A obtzine sau a face sa obtzina de la cineva sau de la ceva (pentru a folosi a valorifica). 20 vt (Fam; c. i. bunuri materiale indeosebi sume imprumutate) A reushi sa intre in posesia... Si: a recupera. 21 vt (Spc) A incasa. 22 vt (Fin; inv; spc) A percepe. 23 vt (C. i. foloase cashtiguri materiale) A reushi sa obtzina prin valorificarea specularea etc. unor bunuri unor conjuncturi Si: a realiza. 24 vt (Ie) Ashi ~ painea (sau reg mamaliga) Ashi asigura prin munca traiul (modest umil) zilnic. 25 vt (C. i. sume cheltuite bunuri pierdute instrainate etc.) A lua inapoi Si: a recupera a redobandi a relua. 26 vt (Spc) A rascumpara. 27 vt (C. i. o parte a corpului mai ales ochii) A desprinde (cu violentza cu fortza) din locul unde se afla fixat lasand locul gol Si: (pop) a trage. 28 vt (Spc; c. i. dintzi masele) A extrage (7). 29 vt (C. i. un organ bolnav) A extirpa (2). 30 vt (Ie) Ashi ~ ochii (cu ceva) Ashi strica vederea cu un lucru migalos sau din cauza conditziilor (de vizibilitate) necorespunzatoare pentru lucru. 31 vt (Iae) A depune mari eforturi pentru a vedea (in conditzii necorespunzatoare). 32 vrr (Ie) Ashi ~ ochii unul altuia A se certa (2). 33 vrr (Iae) A se bate (118). 34 vt (Rar; ie) Ashi ~ ochii (pentru cineva) A fi in stare de orice sacrificiu (pentru cineva). 35 vt (Ie) Ai ~ (cuiva) ochii (cu ceva) Ai aduce (cuiva) mereu aminte cu rautate ori fara tact fara menajamente cu reprosh de anumite fapte sau de anumite atitudini necorespunzatoare de un serviciu sau de un bine care ia fost facut Si: a reprosha. 36 vt (Iae) A ademeni (1). 37 vt (Iae) A inshela. 38 vt (Inv; ie) Ai ~ (cuiva) sufletul A ucide (pe cineva) Si: a omori. 39 vt (Iae) A obosi (foarte tare pe cineva). 40 vt (Ie) Ashi ~ sufletul A se obosi prea mult intro actziune Si: a se extenua. 41 vt (C. i. stalpi pari cuie etc.) A apuca strans shi a smuci cu putere pentru a trage afara din locul in care a fost fixat ori batut Si: a indeparta. 42 vt (D. vant vijelii factori naturali) A smulge in fortza din locul in care se afla fixat. 43 vt A lua cu fortza din mainile cuiva sau de la cineva Si: a smulge a smuci. 44 vt (Fig; c. i. afirmatzii informatzii declaratzii marturisiri) A afla a obtzine ori a reushi sa afle sa obtzina (cu greu) prin constrangere fortza shiretenie Si: a smulge a stoarce. 45 vt (C. i. elemente interne componente ale unei fiintze sau ale unei plante) A extrage prin taiere sau prin despicare shi desfacere ori desprindere (pentru a indeparta sau a folosi). 46 vt (C. i. corpuri straine aflate accidental sau formate in interiorul organismului unei fiintze ori al unei partzi a ei) A indeparta de obicei pe cale chirurgicala tragand din locul in care a intrat sa infipt Si: a extrage (7). 47 vt (C. i. corpuri taioase sau ascutzite aflate accidental in interiorul organismului unei fiintze ori a unei partzi a ei) A trage afara Si: a extrage. 48 vt A inlatura dintrun ansamblu dintrun tot din uz etc. Si: a elimina (4) a exclude (2) a indeparta. 49 vt (Ie) A ~ corecturile A indeparta greshelile indicate in corecturile de tipar. 50 vt A face o copie o reproducere Si: a fotografia. 51 vt (Fam; ie) A ~ (pe cineva) din circulatzie A indeparta (pe cineva) din activitate silindul sa stea in inactivitate in umbra Si: a inlatura. 52 vt (Fam; iae) A face sa nu mai aiba nici o autoritate nici o influentza Si: a inlatura. 53 vt (Fam; iae) A obosi (pe cineva) pana la epuizare Si: a extenua . 54 vt (Ie) A ~ din cauza A hotari incetarea unei actziuni judiciare impotriva cuiva. 55 vt (Rar; ie) A ~ din joc A renuntza sa mai acuze sa mai foloseasca etc. 56 vt (Rar; pex; iae) A desfiintza (1). 57 vt (Inv; c. i. secretzii produse fiziologice etc.) A elimina (1). 58 vt (Reg; c. i. senzatzii dureroase) A suprima. 59 vt (C. i. alimente) A inlatura din alimentatzie Si: a suprima. 60 vt (C. i. urme lasate de corpuri straine care pateaza sau de substantze care prin patrundere intrun obiect i denatureaza calitatea sau aspectul) A face sa dispara prin spalare prin frecare prin tratare chimica prin scuturare Si: a indeparta a elimina (1) a inlatura. 61 vt (Pex; d. pete de pigmentatzie aparute pe piele) A face sa dispara prin decolorare sau prin tratare chimica Si: a indeparta. 62 vt (C. i. cuvinte fragmente de texte inscriptzii desene) A face sa nu se mai vada sa nu se mai cunoasca Si: a shterge. 63 vt (Pex) A inlatura. 64 vt (Inv) A indeparta. 65 vt (Mat; irg) A scadea. 66 vt A lua (sau a deplasa a da jos) din locul unde a fost fixat prins legat agatzat . 67 vt (Rar; ie) A ~ luleaua de la ciubuc A se enerva (procedand in consecintza). 68 vt (Fam; ie) A ~ (pe cineva) din balamale (sau din tzatzani) A enerva peste masura (pe cineva). 69 vt (Reg; ie) A ~ boii (din jug sau din plug) fara coarne A termina rau o treaba. 70 vt A indeparta de pe deget de pe bratz etc. (prin tragere) Si: a smulge a trage afara. 71 vt (C. i. obiecte de imbracaminte bijuterii) A da jos de pe sine sau de pe altcineva Si: a dezbraca (1) a trage (pop) a lepada (inv) a (se) dezveshti (fam) a (se) dezechipa. 72 vt (C. i. obiecte de incaltzaminte) A descaltza. 73 vt A trage afara dintrun loc (ascuns inchis) shi a aduce la vedere (pentru a folosi a arata) Si: a lua. 74 vt (Ie) A ~ arma (sau sabia) (din teaca) A incepe ostilitatzile razboiul rascoala etc. 75 vt (Spc) A lua afara de la foc din cuptor dintrun lichid in care sa aflat in timpul tratarii al prepararii. 76 vt (Ie) A ~ castane(le) (sau rar carbunele carbunii) (din foc sau din spuza) cu mana altuia A se folosi de cineva pentru ashi rezolva o problema dificila sau pentru a intreprinde o actziune periculoasa riscanta. 77 vt (Fig) A aduce la suprafatza la lumina Si: a ridica a trage. 78 vt (Spc) A trage afara de unde a cazut sau sa scufundat. 79 vt A face sa iasa dintro situatzie grea periculoasa neplacuta Si: a salva a scapa (ivp) a mantui (inv) a mistui. 80 vt (Spc) A reda libertatea Si: a elibera a descatusha a dezrobi (inv) a libera (reg) a slobozi. 8182 vtr (Irg; ie) A(shi) ~ capul (din ... sau de la ...) A(shi) salva viatza. 83 vt (Inv; in limbajul bisericesc) A mantui. 84 vt (C. i. oameni; udp „din” „dintre” (reg) „de pe” „de la” care precizeaza sensul) A face sa iasa dintro anumita stare (sufleteasca fizica fiziologica) Si: (ivp) a slobozi. 85 vt (Ie) A ~ (pe cineva) din fire (sau reg din fire afara) ori din mintzi (sau rar din minte) ori (rar) din simtziri A face (pe cineva) sa nu mai ratzioneze Si: a zapaci ai suci (cuiva) capul. 86 vt (Iae) A face (pe cineva) sashi piarda calmul Si: a se enerva. 87 vt (Ie) A ~ (pe cineva) din sarite (sau rar din sarit) A supara foarte tare (pe cineva) Si: a infuria. 88 vt (Ie) A ~ (cuiva) peri albi A pricinui (cuiva) mari necazuri. 89 vt (Iae) A sacai mereu pe cineva. 90 vt (Reg; ie) A ~ (pe cineva) din viatza (sau dintre cei vii) A ucide. 91 vt (C. i. fiintze; udp „din” sau „de” care indica locul parasit sau „pe” care indica locul de trecere dintro parte in alta) A face sa plece din locul din incinta unde se afla. 92 vt (Ie) A (nu avea cu ce) ~ (pe cineva) din iarna A (nu avea posibilitatea de a) da (cuiva) hrana (shi adapost) k sa poata ieshi cu bine din iarna. 93 vt (Rar) A retrage dintro institutzie la care era inscris. 94 vt A obtzine un produs din ceva Si: a extrage a fabrica. 95 vt (Pop; spc; mai ales d. medicamente purgative laxative sau diuretice) A provoca (sau a avea efect de) purgatzie sau diureza. 96 vt (C. i. oameni de obicei cu determinari locale care indica directzia deplasarii sau punctul de sosire) A lua cu sine pentru a conduce undeva Si: a duce a conduce. 97 vt (Ie) A (putea) ~ (cu bine) (ceva) sau a o (putea) ~ (cu bine) la (un) (reg la bun in) capat ori la cale la (ori inv in) capatai la cap la sfarshit la un fel (cu ceva sau cu cineva) A duce la bun sfarshit (un lucru o actziune etc.) Si: a se descurca a duce a rezolva a termina. 98 vt (Pex; iae) A ajunge la un rezultat bun Si: a scapa. 99 vt (Inv; fig) A indrepta (spre ...) Si: a dirija (2) a indruma. 100 vt (C. i. oameni) A mobiliza pentru o actziune. 101 vt (D. o poteca un drum etc.; c. i. calatori) A conduce intrun anumit loc. 102 vt (D. o poteca un drum etc.; c. i. calatori) A duce pana intrun loc. 103 vt (Irg) A duce cu fortza (ori sub paza) afara (sau undeva). 104 vt (D. oameni) A lua (in primire) a ridica a tzine in bratze (in mana) etc. pentru a transporta afara undeva. 105 vt (Pgn) A transporta (dintro tzara in alta dintrun loc in altul). 106 vt (Rar) A izgoni. 107 vt (D. animale de tractziune de calarie d. vehicule ambarcatzii) A duce dintrun loc circumscris inchis etc. intraltul deschis (mai) larg Si: a transporta. 108 vt (D. drumuri; fig) A face sa iasa din ... sau in ... (avand o anumita directzie orientare). 109 vt (Cu determinari care indica scopul deplasarii al chemarii) A face a obliga a determina sa vina sa se prezinte (undeva la cineva) Si: a chema (12) a convoca. 110 vt A sili sa iasa de undeva sa paraseasca un loc circumscris Si: a da afara a alunga a goni a izgoni (irg) a mana¹. 111 vt A face sa iasa in calea sau in intampinarea cuiva. 112 vt (Ie) A ~ (pe cineva) in lume A conduce (pe cineva) la o petrecere la un spectacol pentru a cunoashte societatea. 113 vt (Ie) A ~ om din cineva A face pe cineva sa devina om de valoare Si: a educa a shlefui. 114 vt A face k cineva sa obtzina o situatzie mai buna Si: a promova. 115 vt (Ie) A ~ din circuit A face sa nu mai functzioneze intrerupand legaturile cu circuitul. 116 vt (Iae) A retrage din circulatzie. 117 vt (De obicei cu determinari indicand nume de slujbe de demnitatzi etc.) A indeparta dintro slujba dintro demnitate dintro dregatorie Si: a concedia (3) a demite (3) a destitui a elibera (29) a scoate (inv) a slobozi (gri) a exoflisi (fam) a matrashi. 118 vt (Spc) A inlatura de la domnie Si: a detrona. 119 vt (Ie) A ~ la lumina A descoperi (14). 120 vt (Iae; pex) A face cunoscut Si: a arata. 121 vt (Spc; iae) A da publicitatzii Si: a publica. 122 vt (Ie) A ~ la iveala (sau inv la aratare) A face sa fie vazut cunoscut descoperit identificat in mod public. 123 vt (Ie) A ~ in vileag A demasca (5). 124 vt (Ie) A ~ in evidentza (sau in relief) A face sa fie mai evident mai pregnant o insushire o trasatura etc. Si: a dezvalui a evidentzia a sublinia. 125 vt (Ie) A ~ (ceva sau rar pe cineva) la (sau in ori inv de) vanzare (sau inv vanzator) ori (reg) a ~ vanzarea (pe ceva) A oferi spre vanzare (ceva sau rar pe cineva) Si: a expune (3) a prezenta. 126 vt (Spc; iae) A oferi la licitatzie la mezat. 127 vt (Ie) A ~ (ceva) la licitatzie (ori la mezat) sau (reg) a ~ licitatzie (pe ceva) A oferi (un bun) spre vanzare prin licitatzie. 128 vt (Rar; ie) A ~ pe piatza A valorifica prin (shi pentru) vanzare. 129130 vt (Ie) A ~ (pe cineva) la covrigi A ruina (sau a pagubi) pe cineva. 131 vt (C. i. partzi ale corpului) A impinge facand sa iasa (mai) in afara la vedere Si: a evidentzia. 132 vt (Ie) A(i) ~ limba (cuiva la cineva dupa cineva etc.) Ashi manifesta dispretzul batjocura dezaprobarea etc. fatza de cineva. 133 vt (Iae) A face (cuiva) in ciuda prin aratarea limbii afara din gura. 134 vt (Ie) A munci (a lucra a alerga a fugi etc.) panashi ~ ochii sau (ashi) ~ limba deun cot (muncind luand alergand etc.) ori ashi ~ sufletul (din el) (muncind lucrand alergand etc.) A munci a lucra a alerga etc. din rasputeri. 135 vt (D. corpuri in care are loc un proces fizic sau chimic) A produce¹ (shi a da afara a face sa se vada sa se simta etc.) Si: a imprashtia (inv) a slobozi. 136 vt (Spc; d. corpuri obiecte ude lucioase stralucitoare etc. sau d. corpuri obiecte mirositoare) A raspandi. 137 vt (Rar; ie) A ~ aburi pe gura A vorbi zadarnic. 138 vt (Ie) A ~ scantei A face un lucru cu foarte multa convingere in mod extrem de eficient. 139 vt A face sa se raspandeasca. 140 vt (D. oameni shi animale; c. i. sunete sau zgomote) A face sa se auda Si: a emite (4) a produce¹. 141 vt (D. oameni; c. i. silabe cuvinte grupuri de cuvinte) A articula cu ajutorul organelor vorbirii Si: a grai a pronuntza a rosti¹. 142 vt (Pex; icn) A spune. 143 vt (SHie) A(i) ~ (cuiva) vorbe (rele) sau (reg) nume (rau) A relata (despre cineva) in mod defavorabil de obicei pe nedrept Si: a barfi (1) a calomnia a cleveti (1) a defaima (1) a denigra a huli (2) a ponegri. 144 vt (Ie) A(i) ~ vorba (sau vorbe ori pop veste inv cuvant) (k ...) A face sa se raspandeasca shtirea (defavorabila nerecomandabila inoportuna inexacta etc.) k... 145 vt (D. oameni; c. i. ceva ce na existat pana atunci) A face sa existe Si: a crea a inventa a nascoci. 146 vt (C. i. oameni) A pune in seama de obicei cu probe cu argumente cu marturii false existentza unui fapt a unei situatzii. 147 vt (C. i. oameni) A face a considera (pe nedrept) raspunzator de ... 148 vt (Ie) A ~ (pe cineva) de minciuna A dovedi k (cineva) a spus un neadevar. 149 vt (C. i. bani hartie moneda) A tipari shi a pune in circulatzie Si: a emite. 150 vt (Inv; c. i. obligatzii materiale) A fixa (5). 151 vt (C. i. scrieri publicatzii etc.) A face sa apara Si: a edita (2) a elabora (7) a publica a scrie a tipari. 152 vt (Inv; ie) A ~ afara o proclamatzie A face publica o proclamatzie. 153 vt (D. pasari c. i. pui) A face sa iasa din oua prin clocirea acestora. 154 vt (Rar; prin largirea sensului d. animale mamifere) A fata (1). 155 vt (Rar; d. femei) A nashte. 156 vt (D. plante c. i. partzi ale plantelor) A face sa rasara sa creasca sa se dezvolte sa fructifice etc. Vz rodi¹ inmuguri incoltzi inspica.

SCOÁTE scot vb. III. Tranz. I. 1. A lua ceva (afara) dintro cantitate mai mare sau din locul unde se afla. 2. A extrage dintrun spatziu dintrun invelish etc. pentru a elibera sau a utiliza. ◊ Expr. A scoate sabia (din teaca) = a incepe vrajba razboiul. ♦ A elibera dintro stransoare; a degaja. 3. A pune la vedere; a da la iveala a infatzisha a expune. ◊ Expr. A scoate la vanzare (sau la mezat la licitatzie) = a pune in vanzare (sau la mezat la licitatzie). A scoate la iveala (sau in vileag) = a face cunoscut; a dezvalui. 4. A(shi) da jos de pe sine sau de pe altcineva un obiect de imbracaminte de podoaba etc. ◊ Expr. Pe unde scot (sau scotzi etc.) camasha? = cum ash (sau ai etc.) putea sa scap (ori sa scapi etc.) din incurcatura sau necazul in care ma aflu (sau te afli etc.)? ♦ A elibera din ham sau din jug un animal de tractziune. 5. A trage afara cu fortza; a smulge a extrage a extirpa. Ia scos o masea. ◊ Expr. A scoate (cuiva) sufletul = a necaji a supara foarte tare (pe cineva). Ashi scoate sufletul = a se obosi prea mult a pune (prea) mult suflet a se extenua. Ai scoate (cuiva) ochii (pentru ceva) = ai aduce (cuiva) mereu aminte de un serviciu sau de un bine care i lai facut; a reprosha (ceva cuiva). Ashi scoate ochii unul altuia = a se certa; a se bate; ashi imputa ashi reprosha. ♦ Fig. A obtzine a capata (cu greutate). 6. A izgoni a alunga a da pe cineva afara dintrun anumit loc. ♦ A face sa iasa in calea sau in intampinarea cuiva. ◊ Expr. A scoate (pe cineva) in lume = a conduce (pe cineva) la o petrecere la un spectacol a face (pe cineva) sa cunoasca societatea. 7. A indeparta pe cineva dintro functzie a da afara. ♦ A elimina dintro serie dintro lista dintrun shir. ◊ Expr. A scoate din circuit = a) a face sa nu mai functzioneze intrerupand legaturile cu circuitul; b) a retrage din circulatzie. A scoate corecturile = a indrepta greshelile indicate in corecturile unui text pregatit pentru tipar. 8. A face pe cineva sa iasa dintro anumita stare a schimba starea cuiva. ◊ Expr. A scoate (pe cineva) din viatza (sau dintre cei vii) = a omori (pe cineva). A nu mai scoate (pe cineva) din... = a nu mai inceta de a numi (pe cineva) cu un nume cu o porecla cu un calificativ (injurios). A scoate (cuiva) peri albi = a pricinui (cuiva) mari necazuri a sacai mereu (pe cineva). ♦ A convoca a aduna; a mobiliza (pentru o actziune). 9. A conduce pe calatori intrun anumit loc; a duce pana intrun loc. O poteca ia scos din padure. ◊ Expr. A o scoate la capat = a termina ceva cu succes a izbuti a reushi. A scoate (pe cineva) la covrigi = a ruina sau a pagubi (pe cineva). 10. A scapa a salva a ajuta (pe cineva) sa iasa dintro situatzie grea. 11. A obtzine un produs din ceva; a extrage a fabrica. 12. A dobandi a cashtiga a obtzine. ◊ Expr. Ashi scoate painea (sau rar mamaliga) = ashi cashtiga existentza a dobandi cele necesare traiului. ♦ A lua inapoi a recupera. 13. A lua a ridica a obtzine (un pachet un act etc.) dintrun anumit loc. 14. A face k cineva sa parvina sa obtzina o situatzie mai buna; a promova. Meshterul la scos calfa. ◊ Expr. A scoate om din cineva = a face pe cineva sa devina om cumsecade de valoare. 15. A face o copie o reproducere; a fotografia. 16. A tipari a edita a publica. A scos o carte. II. 1. A impinge inainte facand sa iasa in afara a lasa sa se vada a da la iveala. Scot capul pe geam. ◊ Expr. Fuge deshi scoate ochii = fuge foarte tare. ♦ A face sa emane; a produce. ♦ A azvarli a arunca a trimite. 2. A rosti sunete a pronuntza cuvinte; a striga a tzipa. ♦ A formula a spune a zice. 3. A nascoci a scorni a inventa. ♦ (Inv.) A institui. 4. (Despre pasari) A cloci ouale shi a face sa iasa pui. 5. (Despre plante) A face sa rasara sa creasca sa se dezvolte. Lat. *excotere (= excutere).

SCOÁTE scot vb. III. Tranz. I. (In opozitzie cu baga; folosit shi absolut) 1. A lua ceva dintro cantitate mai mare dintrun anumit loc sau din locul unde se afla. Fiul pashei din Ianina de la piept o floare scoate. COSHBUC P. I 62. Atunci scoase apa din fintina cu o vadra. RETEGANUL P. IV 48. Incepura a scoate din lada babei valuri de pinza. CREANGA P. 14. A doua zi profesorul veni shi... scoase din sin o broshura cartonata cu hirtie pestritza. NEGRUZZI S. I 7. ◊ Fig. Scoateo lume k din basme In lumini de felinare Umple noaptea de fantasme Neclintite shi bizare. TOPIRCEANU B. 70. Parcal vad pe astronomul cu al negurii repaos Cum ushor k din cutie scoate lumile din chaos. EMINESCU O. I 140. ◊ Expr. A scoate apa (sau lapte) din piatra (seaca) = a face lucruri neobishnuite imposibil de realizat dovedind vrednicie istetzime mare. Spuse zmeul batrinei numai la ureche k sa nu mai traga nadejde de oi k acum fu Stan Bolovan la stina care e asha de tare de scoate apa din piatra. RETEGANUL P. IV 17. Noi insa pre limba noastra a stramosheasca zicem unui... om k este romin dezghetzat care scoate lapte dulce din piatra seaca. ISPIRESCU U. 89. Ashi scoate in farfurie = a se servi din mincare a lua mincare ashi pune in farfurie. Ishi scotea a doua oara in farfurie. C. PETRESCU I. I 95. ◊ Refl. pas. Un putz cu furca adica o groapa adinca de unde se scoate apa cu burduful. ODOBESCU S. III 16. 2. A extrage dintrun spatziu sau dintrun invelish pentru a elibera sau a utiliza. Sa shtii k din bute nu vei ieshi pina ce nu tea scoate Mandalina mea. RETEGANUL P. V 72. Il scoase din sicriu shi cum il lua in bratze tacu. ISPIRESCU L. 146. Sa ieshi din racla cind tea scoate bunica din groapa. CREANGA P. 323. ◊ Expr. A scoate castanele din foc (sau din spuza) cu mina altuia v. castana. ◊ (Complementul indica o arma) Prin padure nu erau poteci. Stoicea mergea pe deantregul. Pe unde agurizarii infratzeau prea strins shil incurcau Stoicea scotea cutzitul. GALACTION O. I 46. Scoatetzi spada shi juratzi. ALECSANDRI P. II 84. Scotzindushi toporul sta cu dinsul gata in mina k in loc de sabie. DRAGHICI R. 65. Turcii rau se minia Paloshele totzi scotea. JARNÍKBIRSEANU D. 493. ◊ Expr. A scoate sabia (din teaca) = a incepe vrajba razboiul. ♦ A face sa iasa tragind depunind un efort; a da (cu fortza) afara. Se pusera la virtejuri shi scoasera pe fata cea mare. ISPIRESCU L. 88. Ii scoate limba afara io strapunge cu acul shi io presura cu sare shi cu piperi. CREANGA P. 13. ◊ Expr. Ce intra in gura lupului nu se mai poate scoate = un lucru intrat in stapinirea altuia greu se mai recapata. ◊ Refl. reciproc. Sa faca un colac de secara Sal dea la feten camara K se bat dealaltaseara SHi se scot de pleteafara. TEODORESCU P. P. 143. ♦ A desprinde ceva de la locul lui. Atunci Ipate scoate plosca de la oblinc da babei vro citeva gituri de rachiu shi apoi i mai intinde shi o punga toshca de bani. CREANGA P. 171. ◊ Expr. A scoate luleaua do la ciubuc = a se enerva ashi schimba atitudinea (in rau) ashi inaspri purtarea. Mai daunazi mantilneshte unul cei zic Clevetici shi mantreaba nitamnisam de sint k dinsul demagog? Da mai Gogule! iam raspuns shi eu catatzi de drum pina ce nu scot luleaua de la ciubuc. ALECSANDRI T. I 238. ♦ A elibera dintro strinsoare; a degaja. Venira mai multzi pazitori... del scoasera din glodul unde se nomolise. ISPIRESCU L. 374. 3. A pune la vedere a infatzisha a da la iveala; a expune. Urgisita shi zbuciumata lui sotzie scosese acum pe tipsie shi closhca cu puii de aur. CREANGA P. 99. Fama cirpa dale mari La baditzan buzunari Sa ma scoatan tirguri mari. HODOSH P. P. 55. ◊ Expr. A scoate la vinzare (sau la mezat la licitatzie) = a pune in vinzare (la licitatzie). Lucrurile au fost scoase la mezat. C. PETRESCU I. II 122. A scoate in evidentza (sau in relief) = a sublinia a reliefa a accentua. A scoate la iveala (sau in vileag la medean) = a face cunoscut a da la iveala. Am descoperit noi un secret dupa indeletniciri carturareshti de patruzeci de ani care cu ajutorul lor nea ingaduit sa scoatem in vileag povestea cea adevarata. SADOVEANU D. P. 6. 4. (Complementul indica un obiect de imbracaminte o podoaba etc.) A dezbraca (sau a descaltza) a indeparta de la sine a se despodobi. Lasasem friul shi scosesem manushile k sa rasucesc o tzigara. SADOVEANU O. VIII 199. Incepu sashi scoata fracul. SAHIA N. 101. Iute miam scos ciubotele din picioare. CREANGA O. A. 44. SHi inelul scump il scoate de pe degetul cel mic SHapoi pleaca iar in lume nazdravanul cel voinic. EMINESCU O. I 79. ◊ Expr. Pe unde scot (scotzi etc.) camasha? = cum ash (ai etc.) putea sa ies (sa ieshi etc.) din incurcatura cum sa ma descurc (sa te descurci etc.) sau sa scap (sa scapi etc.) de belea? E domnule shef acu sa te vedem pe unde scoatem camasha! rabufni primarul cu fatza strimbata de ingrijorare. REBREANU R. I 97. Ashi scoate caciula v. caciula. 5. A trage afara cu fortza a smulge a extrage. Nare un ochi de loc. I la scos cu sulitza un calaretz teuton la Cosmin. DELAVRANCEA A. 55. Aici este la barbierul unde mia scos maseaua nevinovata. CARAGIALE O. I 225. Dacash avea mai multa putere tzio spun drept k tziash scoate ochii k la dracul shi teash frige pe frigare zise Ivan. CREANGA P. 318. Corb la corb nushi scoate ochii. ◊ Expr. Prinde orbul scoatei ochii se spune cind itzi scapa cineva shi nul mai potzi trage la raspundere. Pina sashi dea turcii cu socoteala... Geanta trecuse bariera in fuga calului... Prinde orbul scoatei ochii! STANCU D. 23. Acum prinde orbul scoatei ochii necazu shi minia erau de surda. POPESCU B. III 151. A scoate (cuiva) sufletul = a necaji a supara foarte tare (pe cineva). Ma chinuieshte imi scoate sufletul cu atita dragoste. NEGRUZZI S. I 47. Ashi scoate sufletul = a se obosi prea mult a pune mult suflet a se extenua. Eu imi scot sufletul shi mam abrutizat. C. PETRESCU R. DR. 301. Ai scoate (cuiva) ochii (pentru ceva) = ai face (cuiva) mustrari grele. Mam saturat pinan git de mucegaiul de baba k hojma ma morocaneshte shimi scoate ochii cu cele tinere. CREANGA P. 122. Ashi scoate ochii unul altuia = a se certa a se bate. Nu va scoatetzi ochii... k ar fi pacat de asha ochishori dragalashi. T. 666. De departe calutzi bate de aproape ochiitzi scoate = aparentzele sint uneori inshelatoare. Ashi scoate un foc de la inima v. foc. A scoate mahmurul (din cineva) v. mahmur. Ashi scoate sau a scoate altuia (ceva) din gind v. gind (4). A scoate (cuiva) shi dintzii din gura v. dinte. A scoate (cuiva) gargaunii (din cap) v. gargaun. Ai scoate cuiva (ceva) pe nas v. nas. ♦ Fig. A obtzine a stoarce a capata. SHi inainte de al da justitziei omeneshti ea i scoate cu cleshtele marturisirea. GHEREA ST. CR. II 260. Sa puse ea cu lingushire sa scoata vorba de la el. RETEGANUL P. V 12. Nu putea scoate de la dinsa nici un raspuns. SBIERA P. 139. 6. (Cu privire la oameni shi la animale) A izgoni dintrun anumit loc a goni a alunga; a da afara. Acuma atzi vrea sa ne scoatetzi de tot de pe moshia ce nea mai ramas. REBREANU R. II 89. Voi neatzi scos Din case goi in ger shin vint Neatzi scos shi mortzii din mormint. COSHBUC P. I 208. Era o bezna... de nutzi vedeai nici mina shi ploua shi sufla un vint cit sa nu scotzi nici cinele afara. RETEGANUL P. IV 75. ◊ Tranz. fact. Primavara scotea lumea la soare k pe shopirle. CAMIL PETRESCU U. N. 94. ♦ A face sa iasa in calea sau in intimpinarea cuiva. Pesemne pacatele mi teau scos inainte mai Chirica. CREANGA P. 164. Vai de tine Macovei Cin’ tea scos in ochii mei. BIBICESCU P. P. 336. Foaie verde fir de linte... Scoatemi puica inainte. SHEZ. III 154. ◊ Expr. A scoate (pe cineva) in lume = a conduce pe cineva la o petrecere la un spectacol. 7. A indeparta pe cineva dintro functzie a da afara a destitui. Pe mine zau tot misheii din vistierie mau scos. HASDEU R. V. 126. O proclamatzie vestind k el a venit... a scoate din scaun pe Andrei Bathori. BALCESCU O. II 233. ◊ Expr. A scoate la pensie = a face pe cineva sa paraseasca locul de munca pentru a deveni pensionar. ♦ A elimina dintro serie un shir o lista. ◊ Expr. A scoate din circuit = a elimina un aparat sau o instalatzie dintrun circuit intrerupind legaturile. A scoate (pe cineva) din circulatzie = a indeparta (pe cineva) din activitate al sili sa stea in rezerva in umbra. Dupa cit cunosc eu cuprinsul acestor scrisori ar fi destul una singura k sal scoata definitiv din circulatzie pe Gica. C. PETRESCU C. V. 338. A scoate corecturile = a indeparta greshelile indicate in corecturile unui text pregatit pentru tipar. ◊ Refl. pas. Nu shtitzi k sa scos claca? CAMIL PETRESCU O. II 541. 8. A face pe cineva sa iasa dintro anumita stare a schimba starea cuiva. Dar lelea Sofe il scoase de pe ginduri. RETEGANUL P. I 43. Il piaptana shil grijeshte asha de mine k peste citeva zile il scoate din boala. CREANGA P. 76. Maica din friguri ma scoate Dar din dragoste nu poate. JARNÍKBIRSEANU D. 7. ◊ Expr. A scoate (pe cineva) din rabdari (sau din fire din sarite din balamale din tzitzini) = a enerva peste masura a face sashi piarda rabdarea. Ishi dadu seama indata k numai graiul rominesc la scos din tzitzini fiindca a venit k o mustrare peste gindurile lui ravashite de imputari. REBREANU P. S. 70. Cind trecui pe linga ea striga k scoasa din fire. DELAVRANCEA O. II 255. Incapatzinarea lui ma scos din rabdari. CARAGIALE O. II 199. Sa nu fii rau de gura capoi mii sa nu ma scotzi din sarite shi sa ma faci citeodata sami ies din rabush afara. CREANGA P. 152. A scoate (pe cineva) din minte (sau din mintzi mai rar din simtziri) = a face (pe cineva) sashi piarda ratziunea judecata calmul; a zapaci (pe cineva). Mai Chirica tare mai eshti shi tu nu shtiu cum; scotzi omul din mintzi cu vorbele tale. CREANGA P. 162. Mai scos din simtziri... caci cind te zaresc... ia ashami scapara pe dinaintea ochilor. ALECSANDRI T. I 200. Nus frumoasa nici nam fost Dar voinic din minteam scos. JARNÍKBIRSEANU D. 66. A scoate (pe cineva) din viatza (sau dintre cei vii) = a lua viatza cuiva a omori pe cineva. Cind mi lau apucat pe drac cu labele sale au fost sal scoata din viatza. SBIERA P. 260. Moarte moarte unde eshti in ce parte locuieshti? SHi ce faci de nu mai vii Sa ma scotzi dintre cei vii! HODOSH P. P. 155. A nu mai scoate (pe cineva) din... = a nu mai inceta de a numi (pe cineva) cu un nume o porecla un calificativ injurios depreciativ. Cind a marturisit a lor sai k vrea sa ajunga cintaretz artist ai sai sau incredintzat intradevar k e nebun shi din nebunul nu lau mai scos. PAS Z. I 179. Din satana din iasma shi din spurcaciune nul mai scotea. ISPIRESCU L. 47. Ia facut un moral bun din porc shi din magar nu la mai scos ia tras vreo doua palme shi la dat pe usha afara. CARAGIALE O. I 184. A scoate (cuiva) peri albi = a face cuiva necazuri al imbatrini. Ducetziva de pe capul mieu k miatzi scos peri albi de cind atzi venit. CREANGA P. 270. ♦ A face pe cineva sa vina (fortzat) intrun loc; a convoca (cu fortza). TZaranii nushi intrerupeau munca... Vatavii shi feciorii boiereshti i scoteau primavara; vatavii boiereshti i scoteau vara. SADOVEANU O. VII 274. Iaca pentru ce scosese atunci vornicul oamenii la claca. CREANGA O. A. 37. Dumnezeu zice k a scos pre toate vietatzile pamintului la facutul cararilor. SHEZ. V 127. ♦ (Cu privire la animale de tractziune) A lua din ham sau din jug a deshama a dejuga. ◊ Expr. A scoate boii (din jug) fara coarne = a termina rau o treaba a scapa cu greu dintro situatzie. SHa pus el... boii in cird cu dracul dar are sai scoata fara coarne. CREANGA P. 250.9. (Despre drumuri) A duce pe calatori intrun anumit loc; a conduce. Dupa aceea au mai umblat ei prin padure cit au umblat shiau dat deo poteca care iau scos din padure. RETEGANUL P. II 73. Poteca care... apucase il scoase drept la un eleshteu mare. ISPIRESCU L. 34. O potecutza strimta... scotea pina in virful muntelui. GORJAN H. I 132. ◊ (In contexte figurate) Unde ma va scoate drumul care umblu astazi? GALACTION O. I 102. ◊ (Subiectul este omul sau animalul care duce pe calator) Vreai sa te scot la drumul mare? AGIRBICEANU S. P. 20. Murgule coama rotata Mai scoateman deal o data Sami fac ochishorii roata Sa ma uit la lumea toata. ALECSANDRI P. P. 311. ◊ Expr. A scoate (pe cineva) la covrigi (rar la boi breji sau la drum dE boi) = a ruina (pe cineva). Las’ pe dinshii k ne scot ei la covrigi. CREANGA A. 154. Aste cartzi le rup pe toate SHi learunc in foc. Pe altzii macar... nu vor scoate La boi breji precum pe mine. CONTeMPORANUL II 26. A scoate la lectzie v. lectzie. A o scoate la capat v. capat. 10. A face pe cineva sa iasa dintro incurcatura dintro situatzie grea; a scapa a salva. Nu shtii din ce ananghie ma scotzi. DUMITRIU N. 115. Pina acuma mam chinuit de lam crescut shi lam scos din toata nevoia. CREANGA P. 81. Ba giuncanii nutzi dau eu K mi iau dat dumnezeu Sa ma scoatza de la greu. ALECSANDRI P. P. 99. ◊ Expr. A scoate (pe cineva) din iarna = a da (cuiva) hrana shi adapost in timpul iernii a ajuta (pe cineva) sa poata ieshi din iarna. Cami mor copiii de foame Nam cu cei scoate din iarna. TEODORESCU P. P. 289. A scoate pe cineva (cu) obraz curat v. obraz. A scoate (pe cineva) basma curata v. basma. A scoate (pe cineva) din oprele v. opreala. 11. A obtzine un produs din ceva a extrage a fabrica. SHi cu cita iscusintza singura a scoate shtie [albina] Dintrun must plin de otrava cea mai buna doftorie. CONACHI P. 269. ◊ Refl. pas. Pe urma sa se scoata paie pentru a doua oara. PAMFILE A. R. 210. 12. A dobindi a cishtiga a obtzine. Pesemne k sau dus sai arate zestrea care crede k o so scoata de la Hristache. CAMIL PETRESCU O. II 168. Dacai vorba sa scot banii de la tine apoi slaba nadejde. REBREANU I. 32. Noaua butzi de vin o stors SHi nice un ban no scos. SHEZ. IV 8. ◊ Expr. Ashi scoate piinea (sau rar mamaliga) = ashi cishtiga traiul zilnic a dobindi cele necesare traiului. Doi oameni cu doi boi la vreme de iarna abia ishi puteau scoate mamaliga. CREANGA A. 26. Pe cit poate piineashi scoate. PANN P. V. O 171. Nu potzi in orashul acesta sa itzi scotzi nici pinea cea din toate zilele. GORJAN H. I 114. ♦ A lua inapoi a recupera. Se imprumutase... cu camete foarte mari shi cu fagaduintza de ai lasa sashi tramita ei oamenii lor in tzeara k sa le scoatza datoria. ISPIRESCU M. V. 4. ◊ Expr. Ashi scoate din capete v. cap¹ (I 3). 13. A lua a ridica (ceva) dintrun anumit loc. Liceul nul mai vazu decit in ziua cind veni sashi scoata certificatul de patru clase. BASSARABESCU V 4. ◊ Expr. (Rar) A scoate voie = a cere permisiune. Mergem noi la mitropolie shitzi scoatem voie. STANOIU C. I. 24. 14. A face pe cineva sa obtzina o situatzie mai buna; a promova. Meshtere cind ai de gind sa ma scotzi calfa? ISPIRESCU L. 369. ◊ Fig. Acolo vatzi pus averea tineretzele la stos... Ce a scos din voi Apusul cind nimic nu e de scos? EMINESCU O. I 151. ◊ Expr. A scoate (un) om din cineva = a face pe cineva sa devina om de treaba om cumsecade. Vreau sa scot un om din tine. La TDRG. A scoate (pe cineva) mincinos v. mincinos. 15. (Cu complementul «fotografie») A fotografia. El insa umbla sa scoata fotografie a bisericii Movileshtilor. CALINESCU E. 7. ◊ (Complementul indica persoana fotografiata) Dedesubt intreamindoua poza lui Canutza scos la Duschek de la Episcopie. BASSARABESCU S. N. 16. 16. (Cu privire la cartzi reviste etc.) A face sa apara a tipari a publica. ◊ Expr. (Invechit) A scoate afara o proclamatzie = a da o proclamatzie a face cunoscut; a promulga. La 23 octomvrie Mihai scoase afara o proclamatzie. BALCESCU O. II 233. II. 1. A face sa iasa in afara a da la iveala. In minia lui boierul ishi scoase in afara pieptul. SADOVEANU O. VII 46. Barbatul scoase capul pe fereastra sa vaza ce este. RETEGANUL P. III 3. Ajungind zmaoaica la apa zise ratzoiului:... scoate capshorul din apa shi uitate la mama. SHEZ. I 229. ◊ (In contexte figurate) Cu cita bagare de seama smulge buruienile ce aveau nenorocul sa scoata capul in stratul cu pricina. STANOIU C. I 124. Luna scotzind capul de dupa dealuri se legana in vazduh luminind pamintul. CREANGA P. 56. ◊ Expr. Fuge deshi scoate ochii = fuge foarte tare; fig. se fereshte din rasputeri (de o situatzie grea neplacuta etc.). Mosh Nichifor fugea de caraushie deshi scotea ochii. CREANGA P. 107. Pe care la zari nu mai scapa cu viatza. De aceea fuge lumea de dinsul deshi scoate ochii. id. ib. 217. ♦ A face sa emane a produce. TZigarea era umeda shi tare nu scotea fum. C. PETRESCU I. II 130. Cimpia scoate aburi; pe umedul pamint Sentind carari uscate deal primaverii vint. ALECSANDRI O. 174. ♦ A azvirli a arunca a trimite. Ei scot din a lor arcuri un vifor de sagetzi. ALECSANDRI P. III 291. 2. A rosti a pronuntza a face sa se auda. Din cind in cind scot citeun guitzat. SADOVEANU O. VIII 177. Tinarul Herdelea nu scosese nici un cuvint. REBREANU R. I 173. Scoteam citeun suspin adinc. CREANGA A. 124. (Actziunea este facuta cu ajutorul unui instrument) Scotea nene bojogarul de zeu nishte tziuituri din naiul lui de zgiria shi sfredelea auzul. ISPIRESCU U. 110. ◊ Fig. Crivatzul patrunde scotzind notengrozitoare. ALECSANDRI P. III 18. ◊ Expr. A scoate (cuiva) nume (rau) sau veste vorbe v. nume. ♦ A formula a spune a zice. Atunci cazura in genunche shi scoasera nishte rugamintzi fierbintzi. ISPIRESCU L. 99. 3. A nascoci a inventa. Cei mai pricopsitzi dintre dinshii iau scos shi cintec. ISPIRESCU U. 81. Poporul a scos pe socoteala lui o multzime de anecdote. SHEZ. I 214. ♦ (Invechit) A institui. Puterea da face legi da scoate dajdii sta in Adunarea sau soborul a toata tzara. BALCESCU O. II 13. 4. (Despre pasari cu complementul «pui») A cloci shi a face sa iasa pui din oua. Pajura... pe fiecare an scoate 12 pui shi nici de unu nare parte caci cind se duce dupa mincare vine un balaur shii mininca. SHEZ. II 206. SHi sa nu scotzi pui in coji de alun La margini de drum. TEODORESCU P. P. 454. ◊ (In contexte figurate) Multe noptzi am vazut in zilele mele dar k asta mai putzine a facut oftind. Atitea stele sint de parca au scos pui cele care erau pina acum. VORNIC O. 147. Cloceshti shi scotzi pui de tirani. CONACHI P. 302. ♦ (Rar) A nashte. O! biata mama tare a tzipat inainte sa ma scoatza. DELAVRANCEA O. II 45. 5. (Despre plante) A face sa rasara a lasa sa creasca. Iarba zbucneshte din adincuri scotzind coltzi verzi. STANCU D. 21. Popushoiul a imbatrinit deo palma shi a scos spic. SADOVEANU la TDRG. Nici maracinele struguri scoate nici scaietele smochine. Prez. ind. shi: scotz (TEODORESCU P. P. 328 ALECSANDRI P. P. 344).

A SCOÁTE scot tranz. 1) A lua dintrun spatziu inchis. ~ apa din fantana. ~ painea din cuptor. 2) (obiecte fixate prinse invelite etc.) A face sa iasa afara (cu fortza) desprinzand din locul unde se afla. ~ un dinte. ~ un cui. ◊ ~ cuiva sufletul a sacai intruna pe cineva. Ashi ~ sufletul a se epuiza facand un lucru. Ashi ~ ochii unul altuia ashi imputa ceva reciproc. Ashi ~ ceva din cap a inceta de a se mai gandi la ceva. Ce intra in gura lupului nu se mai poate scoate se spune cand un lucru a nimerit in mainile unui hraparetz de la care nu mai poate fi recapatat. 3) A pune in vazul tuturor; a expune. ~ marfa. ◊ ~ la lumina zilei a face sa fie cunoscut de toata lumea. ~ (pe cineva) in lume a introduce in societate (pe cineva). ~ la vanzare (sau la mezat la licitatzie) a pune in vanzare (a vinde la licitatzie). ~ in evidentza (sau in relief) a evidentzia; a reliefa. ~ la iveala (sau in vileag) a dezvalui; a divulga. 4) (obiecte de imbracaminte podoabe etc.) A da jos de pe sine. ~ paltonul. ~ inelul. ◊ ~ din jug (sau din ham) a) a dejuga (sau a deshama); b) a elibera. 5) (persoane) A da afara dintro functzie sau dintrun post (k fiind necorespunzator); a elibera; a concedia; a destitui. ~ dintrun post. ~ din casa. ◊ ~ la pensie a pensiona. 6) A face sashi schimbe starea. ~ din boala. ◊ ~ din sarite (sau din rabdari din fire din tzatzani) a supara foarte tare. ~ din minte (sau din mintzi) a face sashi piarda capacitatea de a judeca; a zapaci. ~ (cuiva) peri albi a cauza (cuiva) necazuri facandul sa incaruntzeasca. ~ din circuit a) a intrerupe legatura dintre un aparat sau o mashina electrica shi sursa de curent; b) a face sa nu mai circule. ~ din circulatzie (sau din functzie) a) a face sa nu mai circule (sau sa nu mai functzioneze); b) a face sa iasa din starea obishnuita. ~ pui a) a face sa iasa pui din oua; b) a face crapaturi pe piele din cauza umezelii frigului shi a murdariei. 7) A orienta intro anumita directzie. ~ pe cineva la drum. ◊ ~ (pe cineva) la covrigi a ruina (pe cineva). A o ~ la capat a termina cu bine. 8) A ajuta sa evite (ceva rau). ~ de la inec. ◊ ~ (pe cineva) din incurcatura (sau din impas din nevoie) a face sa iasa dintro situatzie grea. ~ (pe cineva) din iarna a ajuta (pe cineva) cu hrana shi adapost k sa poata ieshi din iarna. 9) (produse materii etc.) A dobandi prin extractzie; a extrage. ~ carbune. 10) A dobandi datorita unei exigentze excesive; a stoarce; a smulge. ~ o datorie. ~ o marturisire. 11) pop. A obtzine din nou; a recupera; a recashtiga. 12) (despre publicatzii) A face sa apara pe calea tiparului; a tipari; a edita; a publica. ~ o revista. 13) A face sa se auda. ~ un strigat. ~ un oftat. ◊ ~ (cuiva) nume rau a face (cuiva) reputatzie proasta. 14) A face sa apara pentru prima data. ~ o lege noua. 15) A face sa nu mai figureze (undeva). ~ o marfa din vanzare. ~ o chestiune de pe ordinea de zi. 16) A face sa iasa din interiorul sau. ~ fum. ~ aburi. 17) (particule sau straturi straine suparatoare) A face sa dispara inlaturand. ~ petele. ~ praful. ~ murdaria. /<lat. excotere

scoate v. 1. a face sa iasa (cu sau fara violentza) a trage afara: a scoate un dinte a scoate apa a scoate pete; a scoate ochii a orbi pe cineva; fig. ai face imputari amare; a scoate sufletul a necaji foarte; a scoate din fire a face sashi piarza rabdarea; 2. fig. a scapa: a scoate din nevoie din robie; 3. a da afara a produce: gainile scot pui a scoate strigate; 4. a alunga: ne scoate din sat k pe nishte laieshi CR.; 5. a destitui: a scoate din slujba; 6. a lua din: a scoate sabia din teaca; 7. a scadea: scotzand din shapte patru raman trei; 8. ashi descarca: ashi scoate furia; 9. a da la lumina: a scoate un ziar; 10. a expune: a scoate marfa; 11. a raspandi in public: a scoate vorbe minciuni; 12. a inventa: a scoate dari noui; 13. a cashtiga: abia ishi scoate mamaliga CR.: ashi scoate din capete a se despagubi fig. ashi rasbuna; 14. a dovedi: din aceasta se pot scoate diferite invatzaminte. [Lat. EXCUTERE].

2) scot (est) shi scotz (vest) scos a scoate v. tr. (lat. excŭtio [vlat. cŏtio] cúttere cussum a scutura d. quátere a scutura; it. scuótere [fr. secouer sp. pg. sacudir d. lat. subcútere] a scutura a zgudui. V. scutur casatziune con dis shi percusiune). Trag afara aduc imping k sa ĭasa apuc shi daŭ afara: a scoate banĭ din punga apa din fintina vin din pivnitza un cuĭ din parete un dinte capu pe usha mezu din simbure sabia din teaca mina din buzunar cinele scoate limba de caldura. Alung expulsez fac sa plece: tot Romanu doreshte saĭ scoata pe Jidanĭ din tzara betzivu cu mare greutate fu scos din carcĭuma numa’n pumnĭ shi palme acest medicament scoate boala din trup. Conduc afara din: hotzu fu scos pe usha din dos mortu fu scos pe bariera. Duc la: drumu te scoate la sat cheltuĭelile laŭ scos la faliment munca la scos la liman. Daŭ afara (destituĭ revoc orĭ pun in disponibilitate): la scos din slujba. Ma dezbrac ma descaltz ma descoper: shĭa scos palaria. Cishtig distorc ma despagubesc recapat: samĭ scot shi eŭ o pine perderile capitalu. Cishtig obtzin fac sa produca: din acest pamant nu scotzĭ nimica. Obtzin zmulg fac sa vorbeasca: n’am putut saĭ scot nicĭ o vorba. Scad ĭau: scot 3 din 10. Deduc trag concluziunĭ: din patzaniĭ se scot invatzaminte. Liberez din gaoace produc puĭ (vorbind de pasarĭ): closhca a scos puĭ. Aduc ofer: a scos tot ce avea maĭ bun shi nea dat. Liberez salvez: a scoate din nevoĭe din robĭe. Ĭaŭ implinind formalitatzile saŭ platind: atzĭ scoate pashaportu biletu de plecare marfa de la vama scrisoarea de la poshta ceasornicu pus amanet ghetele date la dres. Inlatur shterg fac sa dispara: acest sapun scoate petele. Daŭ la iveala public tiparesc reproduc fotografiez raspindesc (din gura): a scoate o carte un ziar o copie o fotografie nishte vorbe nishte minciunĭ. Emit: a scoate strigate suspine. Scornesc inventez: nu shtiŭ cine a maĭ scos shi moda asta. Dovedesc probez orĭ pretind k e: la scos mincinos la scos dator cu treĭ francĭ. Fac purgatziune (fam.): uleĭu de ricin te scoate indata. A scoate banĭ din peatra seaca a cishtiga banĭ din toate. A o scoate la capat orĭ la capatiĭ a termina a descurca un lucru. Atzĭ scoate din capete (adica: din capital) a te despagubi (fig.) a te razbuna. A scoate capu a te arata a ĭeshi in lume a indraznĭ sa te aratzĭ: saracise shi nu maĭ scotea capu (in lume) dushmaniĭ nu mavĭ scoteaŭ capu dupa infringere. A nul maĭ scoate pe cineva din prost deshtept sh.a. al tot numi prost deshtept sh.a. A scoate cuĭva o coada ai scorni o calomnie (maĭ ales uneĭ femeĭ). A scoate coarne a te arata maĭ pretentzĭos a incepe sa facĭ mofturĭ: ghĭorlanu acasa la el maninca shi pe dracu ĭar la stapin scoate coarne. A scoate din fire din pepenĭ din rabdare din sarite a infuria. A scoate cuĭva pe cineva inainte 1.a il da k exemplu 2. al face sa se intilneasca cu: Dumnezeŭ i la scos inainte. A scoate limba (de un cot) a nu maĭ putea de osteneala shi caldura. A scoate din minte a seduce a face sa gresheasca. Atzĭ scoate necazu saŭ cĭuda a te razbuna. A scoate ochiĭ aĭ pune supt ochĭ aĭ reprosha violent. A scoate panglicĭ (ep nas pe gura) a face pe panglicaru pe scamatoru a inshela a inshela poporu cu discursurĭ. Aĭ scoate cuĭva perĭ albĭ al imbatrini pin suferintze. A scoate din pine: 1. al destituĭ 2. a lua cuĭva mijlocu de cishtig. A scoate sufletu a plictisi grozav: aceshtĭ copiĭ mĭaŭ scos sufletu!

scoáte (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. scot imperf. 3 sg. scoteá; perf. s. 1 sg. scoséi 1 pl. scoáseram; conj. prez. 3 sa scoáta; ger. scotzand; part. scos

scoáte vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. scot imperf. 3 sg. scoteá perf. s. 1 sg. scoséi 1 pl. scoáseram; conj. prez. 3 sg. shi pl. scoáta; ger. scotzand; part. scos

scoate (ind. prez. 1 sg. scot conj. scoata)

scot (v. scoate)

scot scoata 3 conj.

SCOÁTE vb. 1. v. extrage. 2. v. exciza. 3. v. smulge. 4. a extrage a lua. (A scoate apa din fantana.) 5. v. dezgropa. 6. a desface a desprinde. (A scoate o scandura de la gard.) 7. a arata. (Scoate limba!) 8. v. dezbraca. 9. a descaltza a trage (reg.) a descultza. (A scoate pantofii din picioare.) 10. a lua. (Ishi scoate palaria de pe cap.) 11. v. ridica. 12. a incasa. (A scoate banii din banca.) 13. a retrage (pop.) a trage. (A scoate o suma de bani de la CEC.) 14. v. elimina. 15. v. anula. 16. a departa a elimina a indeparta a inlatura. (A scoate petele de grasime de pe haine.) 17. v. suprima. 18. v. exclude. 19. v. concedia. 20. v. desarcina. 21. v. destitui. 22. v. emite. 23. a articula a grai a pronuntza a rosti a spune a vorbi a zice (prin Mold.) a bleshti. (Na scos nici un cuvant.) 24. a da a emite (pop.) a slobozi. (A scoate un chiot un tzipat.) 25. v. produce. 26. v. emana. 27. v. publica. 28. a emite. (A scoate noi monede.) 29. v. desface. 30. v. elibera. 31. a salva a scapa (pop.) a mantui (inv.) a mistui. (La scos dintrun mare necaz.) 32. v. obtzine. 33. a capata a obtzine a primi a vedea. (Nu mai scoate un ban de la el.) 34. v. recupera.

SCOÁTE vb. v. copia excepta fixa hotari institui inventa izbavi intocmi mantui nascoci orandui plasmui purifica rascumpara reproduce retrage randui salva scadea scorni stabili statornici talmaci ticlui traduce transpune.

scoate vb. v. COPIA. EXCEPTA. FIXA. HOTARI. INSTITUI. INVENTA. IZBAVI. INTOCMI. MINTUI. NASCOCI. ORINDUI. PLASMUI. PURIFICA. RASCUMPARA. REPRODUCE. RETRAGE. RINDUI. SALVA. SCADEA. SCORNI. STABILI. STATORNICI. TALMACI. TICLUI. TRADUCE. TRANSPUNE.

SCOATE vb. 1. a extrage (pop.) a trage. (A ~ o masea un cui un glontz.) 2. (MED.) a exciza a extirpa. (A ~ o portziune dintrun organ.) 3. a smulge. (A ~ buruienile din pamint.) 4. a extrage a lua. (A ~ apa din fintina.) 5. a dezgropa. (A ~ un bolovan din pamint.) 6. a desface a desprinde. (~ o scindura de la gard.) 7. a arata. (~ limba!) 8. a (se) dezbraca a trage (pop.) a lepada (inv.) a (se) dezveshti (fam.) a (se) dezechipa. (~ camasha de pe tine.) 9. a descaltza a trage (reg.) a descultza. (~ pantofii din picior.) 10. a lua. (Ishi ~ palaria de pe cap.) 11. a ridica. (A ~ un pachet de la poshta.) 12. a incasa. (A ~ banii din banca?) 13. a retrage (pop.) a trage. (A ~ o suma de bani de la CEC.) 14. a elimina. (A ~ un element dintro serie.) 15. a anula a elimina a inlatura a suprima a shterge a taia (reg.) a shtricui. (A ~ un rind un fragment dintrun text.) 16. a departa a elimina a indeparta a inlatura. (A ~ petele de grasime de pe haine.) 17. a elimina a inlatura a suprima (Transilv. shi Bucov.) a delatura. (A ~ dulciurile din alimentatzie.) 18. a elimina a exclude a indeparta a inlatura. (~ pe cineva dintro organizatzie.) 19. a concedia a indeparta (inv.) a slobozi (grecism inv.) a exoflisi (fam.) a matrashi. (La ~ din slujba.) 20. a desarcina a descauna a elibera. (A ~ pe cineva dintro functzie.) 21. a demite a destitui a indeparta (inv. shi fam.) a mazili. (La ~ din functzie.) 22. a emite a produce. (~ sunete armonioase.) 23. a articula a grai a pronuntza a rosti a spune a vorbi a zice (prin Mold.) a bleshti. (Na ~ un cuvint.) 24. a da a emite (pop.) a slobozi. (A ~ un chiot un tzipat.) 25. a produce. (Potcoavele ~ scintei.) 26. a degaja a emana a emite a exala a imprashtia a raspindi (inv.) a rasfuga a slobozi. (Soba ~ gaze.) 27. a edita a imprima a publica a tipari (inv.) a publicarisi a publicui a scrie. (A ~ o revista.) 28. a emite. (A ~ noi monede.) 29. a degaja a desface a elibera a libera (inv. shi pop.) a slobozi. (La ~ din funii.) 30. a elibera a libera a salva a scapa (inv. shi pop.) a slobozi (pop.) a mintui (inv.) a apuca a ierta a volnici. (Ia ~ din robie.) 31. a salva a scapa (pop.) a mintui (inv.) a mistui. (La ~ dintrun mare necaz.) 32. a obtzine a realiza. (Au ~ o recolta bogata.) 33. a capata a obtzine a primi a vedea. (Nu mai ~ un ban de la el.) 34. ashi recupera. (SHia ~ pierderea.)

A scoate ≠ a baga a vari a scufunda

LINGURA DE SCÓS s. v. cauc caush polonic scafa.

scoáte (scot scos) vb. 1. A extrage a lua a indeparta. 2. A face sa iasa. 3. A conduce a face sa porneasca a purta. 4. A insotzi a ieshi impreuna. 5. A arunca a despartzi a alunga. 6. A inlatura a suprima a face sa dispara. 7. A jefui a deposeda. 8. A desface a dezlega. 9. A produce a da a restitui a valora. 10. A obtzine a cishtiga. 11. A produce a concepe; a aparea a creshte. 12. A copia. 13. A fotografia. 14. (Inv.) A traduce. 15. A broda a lucra. 16. A procura a obtzine. 17. A elibera. 18. A concedia a destitui. 19. A inventa. 20. A aplica a atribui (un nume sau o porecla). 21. A institui a stabili a crea. 22. A deduce a conclude a conchide. 23. A dovedi a demonstra. Mr. scot scos scoatire istr. scot scos. Lat. excŭtĕre „a scutura” prin intermediul unei forme vulgare *excotĕre dificil de explicat (Pushcariu 1562; Meyer Alb. St. IV 50; MeyerLübke Ital. 41; REW 2998; Pushcariu Dacor. II 715; Graur BL V 96) dar care se confirma shi prin it. scuotere „a scutura” fatza de sard. iškudere < lat. excŭtĕre. Schimbul semantic se explica prin actziunea de a scutura paiele sau pomul pentru a scoate griul sau fructele: cf. lat. excŭtĕre „a treiera” (Nyermeyer 390) calabr. scotulare „a scutura” shi „a ieshi afara”. Der. scos s. n. (scoatere); scosatura s. f. (scoatere); nescos adj. (fara a scoate). Cf. scutura.

a nu shti pe unde sa scoata camasha expr. a fi incoltzit a nu gasi pe moment o solutzie salvatoare; a nu shti cum sa se disculpe.

a o scoate la capat expr. a se descurca a razbi a izbuti.

a scoate (pe cineva) din fire / din sarite / din pepeni expr. a enerva a irita a infuria.

a scoate (pe cineva) din incurcatura expr. a ajuta (pe cineva) sa iasa dintro situatzie dificila.

a scoate (pe cineva) din joc expr. 1. (d. antrenori) a inlocui un jucator cu rezerva acestuia. 2. (d. arbitri) a elimina din joc un jucator. 3. (d. sportivi) a accidenta grav un jucator. 4. (fig.) a elimina un concurent dintro competitzie.

a scoate (pe cineva / ceva) din rahat expr. a salva (pe cineva / ceva) dintro situatzie critica.

a scoate (cuiva) gargaunii din cap expr. a face (pe cineva) sa renuntze la ideile sale ciudate / extravagante.

a scoate (pe cineva) la salamet expr. (inv.) a distruge (pe cineva) din punct de vedere material a ruina (pe cineva).

a scoate (pe cineva) la tabla expr. a certa (pe cineva) a cere socoteala (cuiva).

a scoate (cuiva) ochii (cu ceva) expr. ai face (cuiva) reproshuri (in legatura cu ceva).

a scoate (cuiva) peri albi expr. a supara a hartzui; a shicana; a vexa (pe cineva).

a scoate (cuiva) plombele expr. a lovi (pe cineva) peste gura.

a scoate basma curata (pe cineva) expr. a scoate (pe cineva) nevinovat.

a scoate capul expr. (intl.) a ieshi la furat.

a scoate ceashca / chiseaua din bufet expr. (er. d. femei) ashi da jos chilotzii (pentru consumarea unui act sexual).

a scoate din mintzi (pe cineva) expr. 1. a enerva a infuria. 2. a entuziasma peste masura.

a scoate din paine expr. a concedia.

a scoate flacari pe nas expr. 1. a fi furios / manios. 2. a sudui a blestema.

a scoate jandarii expr. (cart. inv.) a scoate banii.

a scoate la covrigi / la pepeni expr. (pop.) a saraci (pe cineva) a ruina.

a scoate la iveala expr. a face cunoscut a dezvalui a expune.

a scoate la lumina expr. 1. a dezvalui a expune. 2. a publica.

a scoate mireasa expr. (provenita din tirul cu pushca la balci) a reushi a cashtiga; a i se implini o dorintza.

a scoate panglici pe nas expr. a spune minciuni.

a scoate taraba in strada expr. (prst.) a ieshi pe strada la acostat clientzi.

a scoate untul (din cineva) expr. a stoarce de puteri (pe cineva).

ashi scoate ghearele expr. 1. ashi arata partea negativa a caracterului. 2. a se apara.

ashi scoate nasul la iveala expr. a aparea a se infatzisha.

ashi scoate ochii unul altuia expr. 1. a se certa a se bate. 2. ashi imputa ashi reprosha.

ashi scoate painea expr. ashi cashtiga existentza a dobindi cele necesare traiului.

ashi scoate parleala expr. ashi gasi o compensatzie a se despagubi (pentru o pagub materiala pentru un efort).

ashi scoate sufletul expr. a se obosi mult a se extenua.