extirpa vt [At: COSTINESCU / V: (inv) est~ / Pzi: extirp extirpez / E: fr extirper lat extirpare] 1 (C. i. buruieni) A distruge prin dezradacinare sau taiere Vz starpi. 2 (C. i. un organ sau o parte dintrun organ o tumoare etc.) A inlatura pe cale chirurgicala. 3 (C. i. tendintze manifestari etc. negative) A elimina (6).

EXTIRPÁ extirpez vb. I. Tranz. 1. (Med.) A inlatura pe cale chirurgicala un organ sau o portziune dintrun organ (bolnav). 2. Fig. A distruge complet a smulge din radacini; a nimici a stirpi. Sa extirpam din practica literara tendintza de a crea conflicte artificiale shi de a abate astfel atentzia spectatorilor de la ciocnirile dramatice pline de tensiune care se petrec in viatza. CONTEMPORANUL S. II 1952 nr. 299 3/4.

EXTIRPÁ vb. I. tr. 1. A inlatura a scoate pe cale chirurgicala (o parte dintr)un organ bolnav o tumoare etc. 2. (Fig.) A smulge din radacini; a starpi. [P.i. extírp shi pez 36 pa. / < fr. extirper cf. lat. extirpare a dezradacina < ex afara stirps radacina].

EXTIRPÁ vb. tr. 1. a inlatura chirurgical (o parte dintr)un organ bolnav o tumoare etc. 2. (fig.) a smulge din radacini; a starpi. (< fr. extirper lat. extirpare)

A EXTIRPÁ extírp tranz. 1) (plante daunatoare) A smulge din radacini. 2) (tumori partzi ale unor organe bolnave) A inlatura printro interventzie chirurgicala; a exciza. 3) A distruge complet; a extermina; a starpi. /<fr. extirper lat. extirpare

extirpà v. 1. a scoate cu radacina cu tot; 2. fig. a distruge cu totul.

estirpa v vz extirpa

*extirpéz v. tr. (lat. exstirpare d. ex afara din shi stirps tulpina. V. stirpesc). Stirpesc desradacinez (propriŭ shi fig.): a extirpa buruĭenele apucaturile demagogice abuzurile.

extirpá (a ~) vb. ind. prez. 3 extírpa

extirpá vb. ind. prez. 1 sg. extírp 3 sg. shi pl. extírpa

EXTIRPÁ vb. (MED.) a exciza a scoate. (A ~ o portziune dintrun organ.)

EXTIRPA vb. (MED.) a exciza a scoate. (A ~ o portziune dintrun organ.)