ADUNÁ adún vb. I. 1. Tranz. A strange la un loc ceea ce se afla raspandit imprashtiat risipit; a ridica de pe jos. 2. Tranz. A aduna din toate partzile; a strange a concentra. 3. Tranz. A culege (alegand de ici shi de colo). 4. Tranz. A pune deoparte bani sau alte bunuri materiale; a agonisi. 5. Tranz. (Mat.) A totaliza mai multe numere intrunul singur. 6. Tranz. shi refl. A (se) strange la un loc formand un grup. ◊ Expr. (Tranz.) Parca a tunat shi ia adunat se zice despre oameni foarte deosebitzi unii de altzii stranshi la un loc. ♦ A (se) ingramadi a (se) ghemui. Lat. adunare.

aduna [At: COD. VOR. 8/5 / Pzi: adun (inv) ~nez (ivr) aduiu] 1 vt A strange la un loc ceea ce se afla imprashtiat. 2 vt (ivr; ie) A ~ painea A asheza aluatul (sau malaiul) in tavi pentru coacere. 3 vt A strange (alegand de ici shi colo). 45 vtr A (se) concentra. 67 vr (Fig; ie) Ashi ~ gandurile (~ puterile) A se concentra. 8 A depozita. 9 vt A pune deoparte bani sau alte bunuri materiale Cf a agonisi. 10 vt A colectziona. 11 vt (Rar) A colecta impozitele. 1213 vtr (D. fiintze) A (se) strange la un loc formand un grup. 1415 vtr (D. fiintze) A (se) intruni. 16 vt (inv; d. persoane) A veni in contact. 17 vr (inv; d. persoane) A se impreuna. 18 (Mat) A totaliza mai multe numere intrunul singur Cf a aditziona. 19 (D. o suma) A ajunge. 20 (Inv) A consta. 21 (Pop; d. persoane; ie) Parca a tunat shi ia ~t A pune la un loc persoane foarte deosebite una de alta. etimologie lipsa in original

ADUNÁ adún vb. I. 1. Tranz. A strange la un loc ceea ce se afla raspandit imprashtiat risipit; a ridica de pe jos. 2. Tranz. A aduna din toate partzile; a strange a concentra. 3. Tranz. A culege (alegand de ici shi de acolo). 4. Tranz. A pune deoparte bani sau alte bunuri materiale; a agonisi. 5. Tranz. (Mat.) A totaliza mai multe numere intrunul singur. 6. Tranz. shi refl. A (se) strange la un loc formand un grup. ◊ Expr. (Tranz.) Parca a tunat shi ia adunat se zice despre oameni foarte deosebitzi unii de altzii stranshi la un loc. ♦ A (se) ingramadi a (se) ghemui. Lat. adunare.

ADUNÁ adún vb. I. I. Tranz. 1. A stringe la un loc (ceea ce se afla raspindit imprashtiat risipit). Circiumarul... aduna posomorit paharele. PAS L. I 11. ♦ A ridica de pe jos. In calea ei incepu a curge... margaritare de umplu locul; iar mesenii... se plecara shi le adunara. ISPIRESCU L. 40. 2. A aduce din toate partzile a stringe a concentra. Minecutza aduna spre el straiele shi incaltzarile. SADOVEANU P. M. 157. Noi ne vom sili sa adunam [documente] cite vom putea. BALCESCU O. I 66. ◊ Fig. Vasilica ishi aduna toate puterile smuci o data pe zmeu shi trintindul la pamint i infipse sabia in git. POPESCU B. II 118. De cind am vazut vivandiera regimentului numi mai pot aduna gindurile pe acasa. ALECSANDRI T. 911. ◊ (Complementul indica o valoare baneasca) Vine la noi... trimisul visteriei k sa adune darile. PAS L. 1 13. ♦ Fig. A se ingramadi. Pe frunte avea o zgirietura... Singele i se adunase in sprinceana. DUMITRIU B. F. 53. Se aduna norii peste coamele padurilor. Ploua. CALUGARU O. P. 329. ◊ Fig. In Toma se aduna amaraciunea pic cu pic cum se aduna apa intrun ciubar pus la streashina. V. ROM. februarie 1952 133. In asemenea clipe cind ishi incretzea fruntea.. se aduna in el minia. SADOVEANU N. F. 10. 3. A ghemui ceva concentrindul intrun spatziu mai mic sau micshorindui volumul; a gramadi. [Arald] la pieptui manta neagra in falduri shio aduna. EMINESCU O. I 92. ◊ Refl. Paler se aduna covrig pe scaun cu genunchii sub barbie shi nu sufla un cuvint. G. M. ZAMFIRESCU M. D. I 30. Floare de cicoare Cu ochi dupa soare: Cind voi rasari Ea sonveseli; Cind voi asfintzi Ea so ofili; Cind voi scapata Ea so aduna. La HEM. ◊ (Complementul indica intregul rezultat din ingramadire) Miroaseadormitoare vazduhul il ingreun’ Caci vintul adunata de flori de tei troiene. EMINESCU O. I 97. 4. A culege alegind de ici shi de colo. In zori... merg sadune Mure fetele. COSHBUC P. I 262. Privira fluturii cum saltau shi sareau din floare in floare cum albinele culegeau ceara shi adunau mierea shi se desfatau foarte mult. ISPIRESCU L. 381. ◊ A stringe recolta. (Metaforic) Secera unde na semanat shi aduna unde na secerat. 5. (Cu privire la bunuri materiale) A agonisi a pune deoparte. Se prapadeshte... frumusetzea de curte cu tot cea adunat ea acolo. DUMITRIU B. F. 116. Vestea se imprashtiase k domnul se impacase cu boierii shi boierii se bucurau de o schimbare ce le da nadejde k vor putea ocupa iarashi posturi k sa adune noua avutzii din sudoarea tzaranului. NEGRUZZI S. I 150. II. Tranz. (Aritm.) A efectua operatzia adunarii; a totaliza. Adunind 17 cu 18 obtzinem 35. ◊ Fig. Batrinushi pleaca geana shi iar ramine orb... El numara in gindui shi anii i aduna. EMINESCU O. I 98. III. 1. Refl. (Subiectul reprezinta un numar oarecare de fiintze) A se apropia unii de altzii. Se prind de miini shi se desprind Seaduna cerc shi iar sentind SHi bat pamintul tropotind. COSHBUC P. I 57. ◊ A se stringe din diverse locuri formind un singur grup. Saduna totzi vulturii stol. BENIUC V. 113. Penelopa grabi pasul ocolind locul unde se vedea lumea adunata. BART E. 250. Atunci bucuria albinelor; se lasa jos cu toatele shi se aduna cioatca in palarie. CREANGA P. 238. [Graurii] se aduna de petrec in stoluri. ODOBESCU S. III 31. Hai dar copii adunatziva imprejurul meu. ALECSANDRI T. 1 429. Tot orashul... se adunase k sa priveasca alergarea de cai. NEGRUZZI S. I 35. ◊ Tranz. Voi natzi mai adunat oamenii sa le datzi curaj sa le lamuritzi lucrurile sa le luminatzi mintzile. DUMITRIU N. 195. O deai putea sa mai aduni Alaiul de copii vioi Cen hora senvirteau nebuni. IOSIF PATR. 8. Facu claca adunind pe totzi copiii shi fetele din sat. ISPIRESCU L. 67. ◊ Expr. Parca a tunat shi ia adunat se zice despre oameni foarte deosebitzi unii de altzii strinshi la un loc. 2. Refl. reciproc. A se intilni deseori cu cineva a fi mereu impreuna; a veni in contact. Spunemi cu cine te aduni k satzi spun ce fel de om eshti.

ADUNÁ adún vb. I. I. 1. Tranz. A strange la un loc ceea ce se afla raspandit imprashtiat risipit; a ridica de pe jos. 2. Tranz. A aduce din toate partzile; a strange a concentra. 3. Tranz. shi refl. A (se) ingramadi a (se) ghemui. In ochii mei lacrimi saduna (COSHBUC). 4. Tranz. A culege (alegand de ici shi de colo). Merg sadune Mure fetele (COSHBUC). 5. Tranz. A pune deoparte bani sau alte bunuri materiale; a agonisi. II. Tranz. A totaliza mai multe numere intrunul singur. III. Tranz. shi refl. A (se) apropia unii de altzii; a (se) strange formand un singur grup. ◊ Expr. (Tranz.) Parca a tunat shi ia adunat se zice despre oameni foarte deosebitzi unii de altzii stranshi la un loc. ♦ Refl. A se intalni a veni deseori in contact cu altzii. Lat. adunare.

A ADUNÁ adún tranz. 1) A face sa se adune. 2) A aduce din mai multe partzi punand laolalta; a strange. ~ lemne. ~ mere. 3) (bani avere) A dobandi prin munca asidua (punand deoparte); a agonisi; a strange. 4) mat. (numere) A supune operatziei de adunare. /<lat. adunare

A SE ADUNÁ se adúna intranz. (despre fiintze) A veni din toate partzile intalninduse in acelashi loc; a se strange. /<lat. adunare

adunà v. 1. a reduce o multzime la unul; 2. a face adunarea. [Lat. ADUNARE].

adún a á v. tr. (lat. adúno áre d. ad la shi unus unu; it. adunare). Reduc o multzime la unu fac adunarea: am adunat toate cifrele String: a aduna banĭ albĭ pentru zile negre (Prov). Culeg: albinele aduna mĭerea din florĭ V. refl. Ma reunesc: a tunat shi s’aŭ adunat (Expresiune de dispretz p. societatzĭ rele).

aduná (a ~) vb. ind. prez. 3 adúna

aduná vb. ind. prez. 1 sg. adún 3 sg. shi pl. adúna

ADUNÁ vb. 1. v. acumula. 2. v. tezauriza. 3. v. economisi. 4. (MAT.) a totaliza (rar) a aditziona a insuma a suma (inv.) a sumarisi. (A ~ valoarea a doi vectori.) 5. a (se) intruni a (se) reuni a (se) strange (reg.) a (se) introloca a (se) sobori (Olt. shi Munt.) a (se) inchelba a (se) inchelbara. (Sau ~ cu totzii.) 6. v. convoca. 7. v. recolta. 8. v. colecta a strange. 9. a (se) inmanunchea a (se) reuni a (se) strange. (SHia ~ versurile in volum.) 10. a colectziona a culege a strange. (~ folclor pe teren.)

ADUNA vb. 1. a (se) acumula a (se) concentra a (se) inmagazina a (se) stringe. (A ~ o mare cantitate de energie.) 2. a acumula a stringe a tezauriza. (~ moneda valuta.) 3. a acumula a agonisi a economisi a face a stringe (pop.) a chivernisi (reg.) a prishtipi a ragadui a sclipui (Transilv.) a mirui (Olt. shi Munt.) a scofeli (Ban.) a staci (Transilv. shi Maram.) a shporoli (prin Maram.) a zorobi (fig.) a prasi. (A ~ o adevarata avere.) 4. (MAT.) a totaliza (rar) a aditziona a insuma a suma (inv.) a sumarisi. (~ valoarea a doi vectori.) 5. a (se) intruni a (se) reuni a (se) stringe (reg.) a (se) introloca a (se) sobori (Olt. shi Munt.) a (se) inchelba a (se) inchelbara. (Sau ~ cu totzii.) 6. a convoca a intruni a reuni a stringe. (Ia ~ pe totzi.) 7. a culege a recolta a stringe (Transilv.) a sureti. (~ recolta.) 8. a colecta a stringe. (~ laptele din sat.) 9. a (se) inmanunchea a (se) reuni a (se) stringe. (SHia ~ versurile in volum.) 10. a colectziona a culege a stringe. (~ folclor pe teren.)

A (se) aduna ≠ a (se) scadea

A aduna ≠ a imprashtia a irosi a risipi a scadea

A se aduna ≠ a (se) imprashtia

aduná (adún adunát) vb. 1. a stringe a culege. 2. A acumula a ingramadi. 3. A adauga a insuma. 4. (refl.) A se stringe. Mr. adun megl. dun istr. aduru. < Lat. adūnāre (Pushcariu 31; REW 209; DAR); cf. it. adunare cat. sp. port. aunar v. fr. auner. Der. adunare s. f. (intrunire; stringere culegere; adaugare insumare); adunat s. n. (recolta cules); adunator adj. (unealta de strins); adunator s. n. (numaratoare); adunatura s. f. (gramada; lucruri de nimic) care ar putea fi reprezentantul direct al unei formatzii lat. cf. abruz. adunatura.

PARES CUM PARIBUS FACILLIME CONGREGANTUR (lat.) cei ce se aseamana se aduna extrem de ushor Cicero „De senectute” 3 1. Cuvinte devenite prin traducere in toate limbile expresie proverbiala cu sens peiorativ. In romaneshte: spunemi cu cine te aduni k satzi spun cine eshti.

a se aduna k la urs expr. a se aduna in numar foarte mare

a strange / a aduna (pe cineva) de pe drumuri expr. a oferi unei persoane cu o stare materiala precara mijloace de trai decent.

a tunat shi ia adunat expr. (iron.) bine se mai potrivesc; cine seamana se aduna.

ashi aduna mintzile expr. 1. a se calma 2. ashi pune in ordine gandurile 3. ashi veni in fire