ADUNÁ adún vb. I. I. Tranz. 1. A stringe la un loc (ceea ce se afla raspindit imprashtiat risipit). Circiumarul... aduna posomorit paharele. PAS L. I 11. ♦ A ridica de pe jos. In calea ei incepu a curge... margaritare de umplu locul; iar mesenii... se plecara shi le adunara. ISPIRESCU L. 40. 2. A aduce din toate partzile a stringe a concentra. Minecutza aduna spre el straiele shi incaltzarile. SADOVEANU P. M. 157. Noi ne vom sili sa adunam [documente] cite vom putea. BALCESCU O. I 66. ◊ Fig. Vasilica ishi aduna toate puterile smuci o data pe zmeu shi trintindul la pamint i infipse sabia in git. POPESCU B. II 118. De cind am vazut vivandiera regimentului numi mai pot aduna gindurile pe acasa. ALECSANDRI T. 911. ◊ (Complementul indica o valoare baneasca) Vine la noi... trimisul visteriei k sa adune darile. PAS L. 1 13. ♦ Fig. A se ingramadi. Pe frunte avea o zgirietura... Singele i se adunase in sprinceana. DUMITRIU B. F. 53. Se aduna norii peste coamele padurilor. Ploua. CALUGARU O. P. 329. ◊ Fig. In Toma se aduna amaraciunea pic cu pic cum se aduna apa intrun ciubar pus la streashina. V. ROM. februarie 1952 133. In asemenea clipe cind ishi incretzea fruntea.. se aduna in el minia. SADOVEANU N. F. 10. 3. A ghemui ceva concentrindul intrun spatziu mai mic sau micshorindui volumul; a gramadi. [Arald] la pieptui manta neagra in falduri shio aduna. EMINESCU O. I 92. ◊ Refl. Paler se aduna covrig pe scaun cu genunchii sub barbie shi nu sufla un cuvint. G. M. ZAMFIRESCU M. D. I 30. Floare de cicoare Cu ochi dupa soare: Cind voi rasari Ea sonveseli; Cind voi asfintzi Ea so ofili; Cind voi scapata Ea so aduna. La HEM. ◊ (Complementul indica intregul rezultat din ingramadire) Miroaseadormitoare vazduhul il ingreun’ Caci vintul adunata de flori de tei troiene. EMINESCU O. I 97. 4. A culege alegind de ici shi de colo. In zori... merg sadune Mure fetele. COSHBUC P. I 262. Privira fluturii cum saltau shi sareau din floare in floare cum albinele culegeau ceara shi adunau mierea shi se desfatau foarte mult. ISPIRESCU L. 381. ◊ A stringe recolta. (Metaforic) Secera unde na semanat shi aduna unde na secerat. 5. (Cu privire la bunuri materiale) A agonisi a pune deoparte. Se prapadeshte... frumusetzea de curte cu tot cea adunat ea acolo. DUMITRIU B. F. 116. Vestea se imprashtiase k domnul se impacase cu boierii shi boierii se bucurau de o schimbare ce le da nadejde k vor putea ocupa iarashi posturi k sa adune noua avutzii din sudoarea tzaranului. NEGRUZZI S. I 150. II. Tranz. (Aritm.) A efectua operatzia adunarii; a totaliza. Adunind 17 cu 18 obtzinem 35. ◊ Fig. Batrinushi pleaca geana shi iar ramine orb... El numara in gindui shi anii i aduna. EMINESCU O. I 98. III. 1. Refl. (Subiectul reprezinta un numar oarecare de fiintze) A se apropia unii de altzii. Se prind de miini shi se desprind Seaduna cerc shi iar sentind SHi bat pamintul tropotind. COSHBUC P. I 57. ◊ A se stringe din diverse locuri formind un singur grup. Saduna totzi vulturii stol. BENIUC V. 113. Penelopa grabi pasul ocolind locul unde se vedea lumea adunata. BART E. 250. Atunci bucuria albinelor; se lasa jos cu toatele shi se aduna cioatca in palarie. CREANGA P. 238. [Graurii] se aduna de petrec in stoluri. ODOBESCU S. III 31. Hai dar copii adunatziva imprejurul meu. ALECSANDRI T. 1 429. Tot orashul... se adunase k sa priveasca alergarea de cai. NEGRUZZI S. I 35. ◊ Tranz. Voi natzi mai adunat oamenii sa le datzi curaj sa le lamuritzi lucrurile sa le luminatzi mintzile. DUMITRIU N. 195. O deai putea sa mai aduni Alaiul de copii vioi Cen hora senvirteau nebuni. IOSIF PATR. 8. Facu claca adunind pe totzi copiii shi fetele din sat. ISPIRESCU L. 67. ◊ Expr. Parca a tunat shi ia adunat se zice despre oameni foarte deosebitzi unii de altzii strinshi la un loc. 2. Refl. reciproc. A se intilni deseori cu cineva a fi mereu impreuna; a veni in contact. Spunemi cu cine te aduni k satzi spun ce fel de om eshti.