stoarce [At: MINEIUL (1776) 158^v1/3 / Pzi: storc; Pfs: (inv) storshuiu / E: ml extorquere] 12 vtr (Complementul sau subiectul indica fructe legume etc.) A (se) supune unei presiuni a (se) strivi etc. cu mainile cu o mashina etc. pentru a (se) extrage (o parte din) sucul contzinut Si: a pasa (2) a tescui (1) a zdrobi. 3 vt (Ivr; ie) A ~ (cuiva) ceapa (sau lamaia) in nas A infrunta (pe cineva). 4 vt (C. i. obiecte lucruri etc. imbibate cu apa sau cu alt lichid) A rasuci a strange etc. manual cu o mashina etc. pentru a face sa iasa (o parte din) apa sau lichidul care il contzin. 56 vt (Ie) Ashi ~ viatza sau a ~ (pe cineva) de puteri (ori de vlaga) A munci sau a face pe cineva sa munceasca din greu. 78 vt (Iae) A depune sau a face pe cineva sa depuna eforturi deosebite. 9 vr (Fam; ie) Ashi ~ creierii (sau creierul mintea) A se gandi intens pentru a gasi o solutzie (pentru a ieshi dintro dificultate pentru a rezolva ceva dificil etc.) 10 vt (C. i. apa sau un lichid aflat in obiecte imbibate) A face sa se scurga prin rasucire strangere etc. manual sau cu o mashina etc. 11 vt (Olt; Mun; cu complementul „nasul”) A sufla (pentru a elimina mucozitatzile). 12 vr (Pop; d. apa de ploaie) A se scurge (1). 13 vt (Rar; c. i. recipiente sau spatzii inchise ori circumscrise care contzin lichide) A goli Si: (inv) a stoci (1). 14 vr (C. i. lichide care se afla in circuite inchise ori in vase) A lasa sa se scurga sau a face sa se scurga pana la ultima picatura. 15 vr (Ban; Trs) A se scurge (1). 16 vr (Ban; Olt; d. vite) A lepada. 17 vt (C. i. inflamatzii bube etc.) A supune unei apasari pentru a elimina lichidul substantza materia purulenta etc. care le contzine. 18 vt (C. i. lichidul substantza materia purulenta etc. dintro inflamatzie dintro buba etc.) A face sa iasa shi sa curga. 19 vr (Irg) A strecura (1). 20 vt (C. i. substantze vascoase lichide etc.) A separa de fructul leguma sau de locul in care se afla de corpul din care face parte etc. Si: a extrage (8). 21 vt (Pex) A scoate (1). 22 vt (Ie) A(i) ~ (cuiva) (un rau de cateva) lacrimi (sau rar o lacrima plans) A face (pe cineva) sa planga. 23 vt (Ie) A ~ untul (sau maduva) din cineva A scoate untul (sau maduva) din cineva Vz unt. 24 vt (Pal; c. i. oameni colectivitatzi umane tzinuturi tzari etc.) A face sa ramana fara (aproape) nimic Si: a istovi a secatui (4) a slei² (1) a vlagui (rar) a seca² (1) (irg) a scurge (inv) a stoci (7) Vz saraci (2 3) exploata. 2526 vtr (Complementul sau subiectul indica mijloace materiale in special financiare bogatzii naturale etc.) A (se) consuma (aproape) tot Si: a istovi a secatui (4) a slei² (1) a vlagui (rar) a seca² (1) a scurge (inv) a stoci (8) Vz saraci exploata. 27 vt (C. i. bani profituri avantaje informatzii etc.) A obtzine cat mai mult de la cineva fara liberul consimtzamant al acestuia shi prin orice mijloc (de obicei prin viclenie prin inshelaciune sau prin fortza prin amenintzari etc.) Si: a extorca. 28 vt (De obicei fig sau in contexte figurate; c. i. bani bunuri produse etc. sau pex afirmatzii declaratzii etc.) A dobandi cu mari eforturi Si: a smulge (27). 29 vt (Fig; c. i. posibilitatzi capacitatzi disponibilitatzi etc. fizice intelectuale afective etc. ale oamenilor; adesea udp „de”) A face sa ajunga la capat la limita Si: a epuiza (8) a extenua (1) a istovi a seca² (1) a secatui (1) a suge a vlagui a zdrobi (inv) a zamori (reg) a dehobi (1) a stoci (4) Vz sfarshi. 30 vt (Pex; c. i. oameni) A obosi peste masura Si: a epuiza (8) a extenua (1) a istovi a seca² a secatui a suge (24) a vlagui a zdrobi (inv) a zamori (reg) a dehobi (1) a stoci (5) Vz sfarshi.

STOÁRCE storc vb. III. Tranz. 1. (Complementul indica un obiect imbibat cu un lichid) A stringe a presa a rasuci sau a strivi cu mina sau cu mashina (k sa iasa lichidul). Alba zina din apa de pe vale Sub lunashi stoarce parul in riul de argint. MACEDONSKI O. I 24. Dupa ce cashul a fost stors de zar se framinta. SHEZ. III 18. ◊ (Subintzeleginduse lichidul obtzinut) De sus ishi stoarce Lacom poama neagran gura. EMINESCU O. IV 118. Iau stors shi alamiie. DRAGHICI R. 70. Mar in gura storsumiau. BIBICESCU P. P. 234. ◊ Fig.. Poate savetzi voi dreptate... dar eu unul nu cred. Imi storc de opt ceasuri mintea... shi nimic. BARANGA I. 180. Smulgetzi inima stoarceo de ginduri shi puneo la loc uscata k peun lucru strain aruncat la margine de drum... DAVIDOGLU M. 25. 2. (Complementul indica ceea ce se obtzine sau se elimina prin stoarcere) A scoate a extrage. Toamna se duceau fumareau stupii storceau mierea din faguri. STANCU D. 21. (Refl. pas.) La SHiraz... se afla ValeaTrandafirilor shi se stoarce vinul cel mai bun din lume. SADOVEANU D. P. 8. ◊ Fig. Boiangiu se adresa mai domol celorlaltzi: Ma spunetzi care atzi furat! Spune ma cu binele k va bat pina storc shi sufletul din voi! REBREANU R. I 112. ◊ Expr. A stoarce lacrimi (mai rar plins) = a face (pe cineva) sa plinga a provoca plinsete. Sashi uite de sclavie cu totzii impreuna De lantzul careadese atita plins lea stors. MACEDONSKI O. I 257. Textul acesta... e insotzit de o melodie frumoasa shi duioasa incit stoarce lacrimi de la totzi cei ce o asculta. MARIAN I. 229. Voi povesti eu o intimplare atit de dramatica k ea va va stoarce lacrimi din ochi fara voie! ALECSANDRI T. I 296. 3. Fig. A obtzine a smulge ceva (prin fortza constringere shiretenie etc.); a estorca. Ii va pune prietenos mina pe umar sal felicite pentru iscuselile cu care a stors tot ce era de aflat. C. PETRESCU A. R. 46. Locul lor la luat arendashul care stoarce arenda pentru boieri. REBREANU. R. I 37. Nau shtiut a se folosi de ocazie spre a stoarce de la boieri shi de la cei bogatzi vreun milion de galbeni. GHICA A. 746. ◊ (Complementul indica persoana sau colectivitatea de la care se estorcheaza) Banditzii ashtia de patroni... te exploateaza shi te storc k pe o lamiie. C. PETRESCU C. V. 158. Sai stoarca far’ de mila... nici o para sa nu le ierte. DELAVRANCEA O. II 373. Sa trecut vremea aceea pe cind numai boierii faceau totul in tzara aceasta sho storceau dupa plac. CREANGA A. 163. (Expr.) A stoarce (pe cineva) de puteri (sau de vlaga) = a face (pe cineva) sashi epuizeze puterile a slei a secatui a istovi de puteri. 4. A obtzine ceva cu un anumit efort. Tipul acesta desigur foarte interesant e utilizat de Alecsandri mai mult pentru a stoarce un efect comic din chipul de a vorbi stricat al grecilor din vremea aceea. IBRAILEANU SP. CR. 142. Mii de seceratori cu capetelen soare cu piepturile goale storcind bogatziile pamintului cu miinile lor pirlite shi zgiriate. VLAHUTZA O. A. III 62. Forme gramaticale: perf. s. storsei part. stors.

A STOÁRCE storc tranz. 1) (fructe rufe etc.) A presa evacuand lichidul; a scurge. ◊ ~ pe cineva de puteri (sau de vlaga) a slei pe cineva de puteri; a istovi; a vlagui. 2) (lichide contzinute in anumite corpuri) A elimina prin presare. ~ sucul din poama. ◊ ~ lacrimi a face sa planga. 3) fig. A obtzine datorita unei insistentze excesive; a smulge. 4) fig. (bunuri materiale) A lua prin constrangere (mai ales morala); a smulge. /<lat. extorquare

stoarce v. 1. a face sa iasa a scoate strangand sau apasand cu putere: a stoarce o lamaie; 2. a apasa cu teascul k sa iasa zeama: a stoarce struguri; 3. fig. a seca de puteri a despuia: a stoarce tzara de oameni shi de bani. [Lat. EXTORQUERE].

storc stors a stoárce v. tr. (lat. extorquére it stórcere pv. cat. sp. estorcer vfr. estordre. Stoarce sa stoarca. V. torc). Apes cu mina saŭ cu mashina k sa ĭasa zeama saŭ apa: a stoarce o lamiĭe struguriĭ rufele. Fig. Obtzin cu greŭ zmulg: de abea lam stors un franc o promisiune. Cishtig cele perdute (distorc rastorc): la inceput perdeam (la joc) dar pe urma miam stors aniĭ. Sleĭesc despoĭ sec de puterĭ de banĭ (de ex. o provincie).

stoárce (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. storc perf. s. 1 sg. storséi 1 pl. stoárseram; part. stors

stoárce vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. storc perf. s. 1 sg. storséi 1 pl. stoárseram; part. stors

storc storsei 1 aor.

STOÁRCE vb. 1. v. tescui. 2. (inv.) a stoci. (A ~ un abces de puroi.) 3. v. extenua.

STOÁRCE vb. v. asupri exploata extorca infiltra impila impovara napastui oprima oropsi patrunde persecuta prigoni scurge secatui tiraniza urgisi.

STOARCE vb. 1. a presa a tescui a zdrobi. (A ~ strugurii.) 2. (inv.) a stoci. (A ~ o rana de puroi.) 3. a epuiza a extenua a fringe a istovi a seca a secatui a sfirshi a slei a vlagui a zdrobi (reg.) a stoci (prin Olt. shi Munt.) a dehobi (inv.) a zamori (fig.) a suge. (Munca bruta la ~.)

stoarce vb. v. ASUPRI. EXPLOATA. EXTORCA. INFILTRA. IMPILA. IMPOVARA. NAPASTUI. OPRIMA. OROPSI. PATRUNDE. PERSECUTA. PRIGONI. SCURGE. SECATUI. TIRANIZA. URGISI.

stoárce (orc ors) vb. 1. A presa a scoate a extrage. 2. A obtzine. 3. A epuiza a extenua. Mr. storcu storshu stoarcere. Lat. extŏrquēre cu schimb de conjug. k toarce (Pushcariu 1649; REW 3094) cf. it. storcere prov. cat. estorcer v. fr. estordre sp. estorcer. Der. stors s. n. (actziunea de a stoarce); storsura s. f. (lichid stors suc); storcoshi vb. (a strivi a face terci) cu suf. expresiv oshi.

a stoarce apa din piatra seaca expr. a realiza un lucru imposibil.

a stoarce pe cineva k pe un burete / k pe o lamaie expr. 1. a face pe cineva sashi epuizeze puterile; a istovi a secatui a slei de puteri. 2. a tapa pe cineva de bani a epuiza resursele financiare ale cuiva.

ashi stoarce creierii expr. a (se) gandi profund a se framanta pentru a gasi o solutzie.