STOÁRCE storc vb. III. Tranz. 1. (Complementul indica un obiect imbibat cu un lichid) A stringe a presa a rasuci sau a strivi cu mina sau cu mashina (k sa iasa lichidul). Alba zina din apa de pe vale Sub lunashi stoarce parul in riul de argint. MACEDONSKI O. I 24. Dupa ce cashul a fost stors de zar se framinta. SHEZ. III 18. ◊ (Subintzeleginduse lichidul obtzinut) De sus ishi stoarce Lacom poama neagran gura. EMINESCU O. IV 118. Iau stors shi alamiie. DRAGHICI R. 70. Mar in gura storsumiau. BIBICESCU P. P. 234. ◊ Fig.. Poate savetzi voi dreptate... dar eu unul nu cred. Imi storc de opt ceasuri mintea... shi nimic. BARANGA I. 180. Smulgetzi inima stoarceo de ginduri shi puneo la loc uscata k peun lucru strain aruncat la margine de drum... DAVIDOGLU M. 25. 2. (Complementul indica ceea ce se obtzine sau se elimina prin stoarcere) A scoate a extrage. Toamna se duceau fumareau stupii storceau mierea din faguri. STANCU D. 21. (Refl. pas.) La SHiraz... se afla ValeaTrandafirilor shi se stoarce vinul cel mai bun din lume. SADOVEANU D. P. 8. ◊ Fig. Boiangiu se adresa mai domol celorlaltzi: Ma spunetzi care atzi furat! Spune ma cu binele k va bat pina storc shi sufletul din voi! REBREANU R. I 112. ◊ Expr. A stoarce lacrimi (mai rar plins) = a face (pe cineva) sa plinga a provoca plinsete. Sashi uite de sclavie cu totzii impreuna De lantzul careadese atita plins lea stors. MACEDONSKI O. I 257. Textul acesta... e insotzit de o melodie frumoasa shi duioasa incit stoarce lacrimi de la totzi cei ce o asculta. MARIAN I. 229. Voi povesti eu o intimplare atit de dramatica k ea va va stoarce lacrimi din ochi fara voie! ALECSANDRI T. I 296. 3. Fig. A obtzine a smulge ceva (prin fortza constringere shiretenie etc.); a estorca. Ii va pune prietenos mina pe umar sal felicite pentru iscuselile cu care a stors tot ce era de aflat. C. PETRESCU A. R. 46. Locul lor la luat arendashul care stoarce arenda pentru boieri. REBREANU. R. I 37. Nau shtiut a se folosi de ocazie spre a stoarce de la boieri shi de la cei bogatzi vreun milion de galbeni. GHICA A. 746. ◊ (Complementul indica persoana sau colectivitatea de la care se estorcheaza) Banditzii ashtia de patroni... te exploateaza shi te storc k pe o lamiie. C. PETRESCU C. V. 158. Sai stoarca far’ de mila... nici o para sa nu le ierte. DELAVRANCEA O. II 373. Sa trecut vremea aceea pe cind numai boierii faceau totul in tzara aceasta sho storceau dupa plac. CREANGA A. 163. (Expr.) A stoarce (pe cineva) de puteri (sau de vlaga) = a face (pe cineva) sashi epuizeze puterile a slei a secatui a istovi de puteri. 4. A obtzine ceva cu un anumit efort. Tipul acesta desigur foarte interesant e utilizat de Alecsandri mai mult pentru a stoarce un efect comic din chipul de a vorbi stricat al grecilor din vremea aceea. IBRAILEANU SP. CR. 142. Mii de seceratori cu capetelen soare cu piepturile goale storcind bogatziile pamintului cu miinile lor pirlite shi zgiriate. VLAHUTZA O. A. III 62. Forme gramaticale: perf. s. storsei part. stors.