SLEÍ sleiesc vb. IV. 1. Refl. (Despre substantze grase; la pers. 3) A se inchega a se solidifica (prin racire). ♦ (Pop.; despre apa shi alte lichide) A inghetza. 2. Tranz. A seca o fantana (pentru a o curatza). ♦ Fig. A secatui pe cineva sau ceva de...; a istovi a epuiza. Din sl. sulijati.

slei¹ sn [At: C. PETRESCU A. R. 83 / Pl: nct / E: pvb slei] (Nob) 12 Sleire (89).

slei² v [At: CORESI EV. 264 / Pzi: ~esc / V: (irg) slai zlei (reg) slii slai sclei sclai zglei zglai / E: vsl сълиіати сълѣлъ] 1 vt (Irg; c. i. metale topite pex obiecte din metal) A turna¹. 2 vt (Ivr) A modela. 34 vtr (Ivp; d. substantze materii etc. lichide sau gazoase aflate la tempertaturi sau presiuni mari) A (se) solidifica (12). 5 vr (D. grasimi de obicei animale) A capata prin racire o anumita consistentza. 6 vr (Pex; d. mancaruri preparate cu astfel de grasimi shi incalzite) A capata prin racire un aspect specific shi un gust neplacut care evidentziaza grasimea din compozitzie Si: (rar) a (se) solidifica (4) (reg) a se facai. 7 vt (Rar; c. i. parul) A unge cu grasime. 8 vt (Rar; d. sange) A se coagula. 910 vtri (Ivp; d. lichide mai ales d. apa) A inghetza. 10 vi (Reg; ie) Minte de le ~ieshte Se spune despre un om foarte mincinos sau laudaros. 11 vt (C. i. putzuri fantani izvoare etc.) A seca² shi a curatza de namol de pietre etc. 12 vt (Fam; ie) A ~ putzurile A fi betziv. 13 vi (Ivr; fig; d. oameni) A purifica. 1415 vtr (Rar; d. lacuri baltzi etc.) A deseca. 16 vt (Rar; c. i. ambarcatzii) A goli apa intrata prin fisuri. 17 vtf (Fig; c. i. oameni colectivitatzi umane tzinuturi tzari etc.) A face sa ramana (aproape) fara nimic. 1819 vtrp (D. mijloace materiale in special financiare) A (se) consuma (aproape) tot Si: a secatui a stoarce a istovi a vlagui (rar) a seca (irg) a scurge. 20 vtf (Rar; c. i. recipiente) A goli (6). 21 vtf (C. i. disponibilitatzi fizice intelectuale afective etc. ale oamenilor) A face sa ajunga la limita. 2223 vtri (Pex; d. oameni) A obosi peste masura (din cauza eforturilor fizice a consumului nervos etc.) Si: a (se) epuiza (89) a (se) extenua (12) a (se) istovi a (se) seca² a (se) secatui a (se) sfarshi a (se) stoarce a (se) suge a (se) vlagui (inv) a (se) zamori. 2425 vtr (Ie) A (i se sau ashi) ~ (rar toata) puterea (sau puterile ori toate puterile sau de puteri ori de vlaga) A pierde sau a face pe cineva sau ceva sashi piarda (toata) fortza fizica sau morala. 26 vt (Rar; ie) Ashi ~ creierii A depune eforturi deosebite pentru a face a obtzine etc. ceva (fara succes sau cu rezultate neinsemnate) Si: (fam) a se screme. 2728 vri (Rar) A se slabi (78). 29 vt (Asr; c. i. solul) A saraci. 30 vt (Ivp) A zdrobi shi a amesteca cu putere shi indelung diferite legume sau verdetzuri pentru a obtzine o pasta omogena Si: (reg) a facai a facalui (fam) a bate (1) a freca (16). 3132 vtr (Ivp; ie) A (se) ~ creierii (cuiva) A omori sau a muri prin zdrobirea craniului. 33 vr (Ivr; d. materii substantze etc.) A se faramitza.

SLEÍ sleiesc vb. IV. 1. Refl. (Despre substantze grase; la pers. 3) A se inchega a se solidifica (prin racire). ♦ (Pop.; despre apa shi alte lichide) A inghetza. 2. Tranz. A seca o fantana (pentru a o curatza). ♦ Fig. A secatui pe cineva sau ceva de...; a istovi a epuiza. Din sl. sŭlijati.

SLEÍ sleiesc vb. IV. 1. Refl. (Despre substantze grase) A se inchega a se solidifica (prin racire). O picatura fierbinte de stearina se varsa din luminare shi i se sleieshte pe mina. VLAHUTZA O. A. III 94. ♦ (Despre apa shi alte lichide) A inghetza. SHi a plecat pe pirtea Ierusalimului Care pe deasupra se topea Pe dedesupt se sleia. PAMFILE S. T. 20. Sa lasat un pui de ger de crapau pietrele iar marea se sleise pe linga mal. CONTEMPORANUL VI_I 116. (Fig.) O frica fantastica ia inchipuit nishte naluciri fioroase. Sarmana fata simtzi singele sleinduse in vinele sale. NEGRUZZI S. I 28. ◊ Tranz. In miezul iernii cind vintul spulbera shi sleieshte tot cind focul vesel e odorul cel mai pretzuit... mosh Toader umbla de dimineatza tot umbla cu toporul in spate doar ar gasi ceva de lucru. CONTEMPORANUL V 389. (Fig.) Nu simtzeam durere nici compatimire K piatra eram. O negura ochii imi painjini SHi inghetzul mortzii inimami slei. NEGRUZZI S. II 31. 2. Tranz. A seca o fintina (pentru a o curatza). Mai incolo dete peste un putz care i striga: Fata mare fata mare! vino de ma sleieshte k tzioi da apa rece sa te racoreshti cind tei intoarce. Fata slei putzul shi pleca inainte. ISPIRESCU L. 348. Scoal’ deschide portzile shinchide averile; Sa sleim putzurile Sa spalam jgheaburile Sa adapam vitele. TEODORESCU P. P. 672. ◊ Refl. (Poetic) Ishi scufunda fatzan perna shi plingea pina ce i se sleiau izvoarele lacrimilor. VLAHUTZA O. A. I 120. 3. Tranz. A secatui (pe cineva sau ceva) de bani de averi. Orindui turci spre a stringe aceasta noua dajdie care luind toate vitele de la cei ce aveau sleira tzara shi de vite. BALCESCU O. II 26. ◊ (Complementul indica bunurile secatuite) Sperau sa nemereasca un tren ori de nu sa petreaca noaptea peacolo cashi sleisera banii shi nu mai aveau decit pentru bilete. REBREANU R. I 272. ◊ Fig. Dar pentru aceasta e nevoie de curaj shi el shia sleit tot curajul. C. PETRESCU C. V. 136. Manlache nu mai auzea shi nu mai deschidea ochii. Urgia varsarii de singe i sleise toata puterea in el. POPA V. 162. ◊ Refl. Incetincet sau sleit... toate mijloacele de hrana ale cetatzii shi anceput sa bintuie o foamete cumplita. CARAGIALE O. III 195. Mi sau sleit toate mijloacele shi traiesc pe datorii. GHICA A. 533. ♦ Intranz. (Neobishnuit; despre procese in desfashurare) A conteni a sfirshi. Omului i era din ce in ce mai rau. Durerile din mina nu mai sleiau shi arshitza i dogorea obrajii. POPA V. 139.

A SLEÍ ~ésc tranz. 1) (mai ales fantani) A face sa ramana fara apa (pentru curatzare). 2) A face sa nu mai dispuna (de bunuri materiale); a secatui. ~ de bani. 3) (bunuri materiale) A consuma pana la terminare; a epuiza. * ~ de puteri (pe cineva) a(i) lua toate puterile (cuiva); a istovi. /<sl. sulijati

A SE SLEÍ pers. 3 se ~éshte intranz. 1) (despre grasimi) A trece din stare lichida in stare solida prin racire; a se solidifica. 2) pop. (despre lichide) A se preface in gheatza; a inghetza.

sleì v. 1. a scoate toata apa: a slei un putz; 2. a inchiega vorbind de unt sau ceara; 3. fig. a seca de puteri. [Slav. SLAIATI a topi].

sclai v vz slei² corectata

sclei v vz slei²

zglei v vz slei² corectata

zlai^[1] v vz slei² corectata

zlei v vz slei²

sleĭésc v. tr. (vsl. sŭliti sŭliĭatĭ a turna la un loc sirb. sliti a turna la un loc a topi a lipi metale slivati se a curge la un loc rus. slitĭ slivatĭ a topi la un loc. V. leit). Vechĭ. Torn in forme metalele (azĭ ceara sh. a.): a slei un clopot (V. sloĭesc). Azĭ. Scot toata apa dintr’un putz: a slei putzu. A slei putzurile (fig.) a fi foarte betziv. Fig. A slei de puterĭ a seca de puterĭ a lua cuĭva toate puterile. V. refl. A se solidifica (grasimea ceara): seu s’a sleit. Vechĭ shi Trans. zleĭesc.

zleĭésc V. sleĭesc.

sleí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. sleiésc imperf. 3 sg. sleiá; conj. prez. 3 sa sleiásca

sleí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. sleiésc imperf. 3 sg. sleiá; conj. prez. 3 sg. shi pl. sleiásca

slei (ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. sleiesc conj. sleiasca)

sleesc sleiasca 3 conj. sleiam 1 imp.

SLEÍ vb. 1. a se coagula a se inchega a se solidifica. (Grasimea sa ~.) 2. v. facalui. 3. v. extenua.

SLEÍ vb. epuiza goli ispravi incheia inghetza intari invartosha seca secatui sfarshi solidifica termina turna.

SLEI vb. 1. a se coagula a se inchega a se solidifica. (Grasimea sa ~.) 2. a bate a facalui a freca. (A ~ fasolea.) 3. a epuiza a extenua a fringe a istovi a seca a secatui a sfirshi a stoarce a vlagui a zdrobi (reg.) a stoci (prin Olt. shi Munt.) a dehobi (inv.) a zamori (fig.) a suge. (Munca bruta la ~.)

slei vb. EPUIZA. GOLI. ISPRAVI. INCHEIA. INGHETZA. INTARI. INVIRTOSHA. SECA. SECATUI. SFIRSHI. SOLIDIFICA. TERMINA. TURNA.

A se slei ≠ a se topi

sleí (iésc ít) vb. 1. A goli a deseca o fintina pentru a o curatza. 2. A evacua apa. 3. A secatui a istovi. 4. A epuiza a consuma a uza. 5. (Inv.) A filtra a topi. 6. A bate a amesteca mazarea cu fasolea pentru a face o pasta. 7. (Refl.) A se inchega a se coagula. Sl. sŭliti sŭlijati „a topi” (Miklosich Slaw. Elem. 47; cihac II 168) cf. leit sloi.