sleĭésc v. tr. (vsl. sŭliti sŭliĭatĭ a turna la un loc sirb. sliti a turna la un loc a topi a lipi metale slivati se a curge la un loc rus. slitĭ slivatĭ a topi la un loc. V. leit). Vechĭ. Torn in forme metalele (azĭ ceara sh. a.): a slei un clopot (V. sloĭesc). Azĭ. Scot toata apa dintr’un putz: a slei putzu. A slei putzurile (fig.) a fi foarte betziv. Fig. A slei de puterĭ a seca de puterĭ a lua cuĭva toate puterile. V. refl. A se solidifica (grasimea ceara): seu s’a sleit. Vechĭ shi Trans. zleĭesc.