opțiuni
  • info

7 definiții pentru imputat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

imputat, ~ă [At: PSALT. HUR. 226/1 / V: (înv) îm~ / Pl: ~ați, ~e / E: imputat] 1 av (Reg; îf îm~) Cu măsură. 2 a (Înv; d. oameni, lucruri) Căruia i se reproșează ceva Si: blamat, certat, dojenit, învinuit, mustrat, ocărât. 3 a (D. oameni) Certat cu cineva. 4 a (D. fapte, acțiuni etc.) De care cineva e făcut răspunzător.

IMPUTÁ, impút, vb. I. Tranz. și refl. impers. 1. A (i se) reproșa, a (i se) atribui cuiva fapte, atitudini, gesturi nepotrivite, condamnabile. 2. A face pe cineva răspunzător de o pagubă adusă unei instituții, întreprinderi (unde lucrează), obligându-l la despăgubiri. – Din fr. imputer, lat. imputare.

IMPUTÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) atribui cuiva purtări, fapte urâte, nepotrivite. 2. tr. A obliga pe cineva să plătească o sumă de bani ca despăgubire pentru o pagubă adusă unei instituții în cadrul unei funcții deținute de acea persoană. [P.i. impút, 3,6 -tă, var. împuta vb. I. / < fr. imputer, cf. lat. imputare].

A IMPUTÁ impút tranz. 1) (acțiuni sau fapte reprobabile) A atribui ca învinuire; a reproșa. 2) (persoane) A obliga să plătească o imputație. /<fr. imputer, lat. imputare

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

imputá vb., ind. prez. 1 sg. impút, 3 sg. și pl. impútă

imput, -tat prt.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

IMPUTÁ vb. v. reproșa.

Intrare: imputat
imputat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imputat
  • imputatul
  • imputatu‑
  • imputată
  • imputata
plural
  • imputați
  • imputații
  • imputate
  • imputatele
genitiv-dativ singular
  • imputat
  • imputatului
  • imputate
  • imputatei
plural
  • imputați
  • imputaților
  • imputate
  • imputatelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

imputa, imputverb

  • 1. A (i se) reproșa, a (i se) atribui cuiva fapte, atitudini, gesturi nepotrivite, condamnabile. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: reproșa
    • format_quote I-a imputat cochetăria ca o crimă. REBREANU, R. I 174. DLRLC
    • format_quote Dacă cumva ni s-ar imputa că aceste considerațiuni sînt prea mult abstracte și ni s-ar cere ca... să ne lăsăm pe tărîmuri mai practice. ODOBESCU, S. III 330. DLRLC
  • 2. A face pe cineva răspunzător de o pagubă adusă unei instituții, întreprinderi (unde lucrează), obligându-l la despăgubiri. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.