SAMANTZA semintze s. f. 1. Organ al plantelor superioare (inchis in fruct) care contzine embrionul shi din care in conditzii prielnice se poate dezvolta o noua planta; p. gener. orice parte a plantei care se seamana. ♦ Loc. adj. De samantza = pastrat shi folosit pentru reproducere. ◊ Expr. Nici de samantza = deloc nimic. ♦ Fig. Cantitate mica din ceva; bob strop farama. ♦ (La pl.) Grauntze germinative folosite in alimentatzie in medicina in industrie etc. Semintze de floareasoarelui. 2. (Pop.) Nume dat oualor unor insecte. 3. (Pop.) Produs al glandelor de reproducere ale animalelor shi oamenilor din care se dezvolta fatul. ◊ Loc. adj. Bun de samantza = prolific. ◊ Loc. adj. shi adv. De samantza = pentru prasila. 4. (Inv.) Progenitura urmash descendent. 5. Specie gen fel soi. ♦ Vitza neam semintzie. 6. Fig. Element din care se dezvolta ceva; germen. ♦ Cauza pretext motiv. ◊ Expr. Samantza de vorba = prilej ocazie subiect de discutzie de cearta. A avea samantza de vorba = a avea pofta de vorba a fi dispus la flecareala. Lat. pop. sementia.

samantza [At: COD. VOR. 144/18 / V: (irg) semintza sem~ (reg) ~tzai ~tzaiuri sfp / Pl: semintze (irg) semintzi semintzuri ~tze (inv) sementze samintze semintzi samintzuri (reg) semintzii semintziuri ~tziuri ~tzuri / GD: semintzei semintzii (rar) ~tzei / E: ml sementia] 1 sf (Csc) Organ al plantelor superioare (inchis in fruct) care contzine embrionul shi in care in conditzii prielnice se poate dezvolta o noua planta Si: (inv) plod (reg) sad (12). 2 sf (Pgn) Orice parte a plantei care se seamana¹ (1) Si: sambure (1). 3 sf (Ila) De (sau pentru) ~ Pastrat pentru semanat. 4 sf (Ie) Nici de ~ Absolut nimic. 5 a (Olt; lpl; if samantzai) Bun pentru semanat. 6 sf (Irg; lpl; if samantziuri samintzi samintzuri semintzuri semintziuri semintzii) Diferite soiuri de semintze (1). 7 sf (Fig; udp „de”) Cantitate parte (extrem de ) mica din ceva Si: farama (2) pic¹ sambure (10). 8 sf (Fig) Ceea ce reprezinta partea centrala esentziala fundamentala a ceva Si: nucleu. 9 sf (Ivp; csc) Element biologic (ou icra ovul sperma etc.) care serveshte la reproducerea fiintzelor. 10 sf (D. fiintze; ila) Bun de ~ Prolific. 11 sf (Reg; ila) Fara ~ Steril. 1213 sf (Iljv) De (sau pentru) ~ (Care este bun care este selectzionat) pentru reproducere Si: de prasila. 14 sf (Irg) Organ genital (impreuna cu elementele de reproducere). 15 sf (Bot; reg; ic) ~tza purcelului Genul Plantago. 16 sf (Ivp) Germen patogen. 17 sf (Fig) Element din care se dezvolta ceva Si: germen (1). 18 sf (Fig) Ceea ce reprezinta cauza motivul sau pretextul a ceva. 19 sf (Ie) ~ de vorba Prilej de a incepe vorba. 20 sf (Iae) Pofta de a vorbi de a flecari. 21 sf (Irg; csc) Copil¹ (1). 22 sf (Irg; csc) Urmash. 23 sf Ruda. 24 sf (Irg; csc) Familie (1). 25 sf (Irg; csc) Colectivitate umana distincta. 26 sf (Trs) Neam bun ales. 27 sf (Pop) Soi rasa de animale. 28 sf (Pop) Animal care apartzine unui anumit soi unei anumite rase. 29 sf (Pop) Fel tip categorie (de fiintze). 30 sf (Pop; ie) ~ de Absolut nici un.

SAMANTZA semintze s. f. 1. Parte a plantelor superioare (inchisa in fruct) care contzine embrionul shi din care in conditzii prielnice se poate dezvolta o noua planta; p. gener. orice parte a plantei care se seamana. ◊ Loc. adj. De samantza = pastrat shi folosit pentru reproducere. ◊ Expr. Nici de samantza = deloc nimic. ♦ Fig. Cantitate mica din ceva; bob strop farama. ♦ (La pl.) Grauntze germinative intrebuintzate in alimentatzie in medicina in industrie etc. Semintze de floareasoarelui. 2. (Pop.) Nume dat oualor unor insecte. 3. (Pop.) Produs al glandelor de reproducere ale animalelor shi oamenilor din care se dezvolta fatul. ◊ Loc. adj. Bun de samantza = prolific. ◊ Loc. adj. shi adv. De samantza = pentru prasila. 4. (Inv.) Progenitura urmash descendent. 5. Specie gen fel soi. ♦ Vitza neam semintzie. 6. Fig. Element din care se dezvolta ceva; germen. ♦ Cauza pretext motiv. ◊ Expr. Samantza de vorba = prilej ocazie subiect de discutzie de cearta. A avea samantza de vorba = a avea pofta de vorba a fi dispus la flecareala. Lat. pop. sementia.

SAMANTZA semíntze f. 1) Organ al plantelor superioare care contzine nucleul germinativ. ◊ De ~ a) ales shi pastrat pentru reproducere; b) de prasila. 2) la pl. Fructe uscate ale unor plante. Semintze de in. ◊ Nici ~ deloc. ~ de vorba motiv de discutzie sau de cearta. 3) fam. Ou de insecta. 4) pop. Secretzie a glandelor sexuale masculine; sperma. 5) fam. Continuator al unei familii; urmash; descendent; vitza; vlastar; progenitura. 6) pop. Totalitate a organismelor (vegetale sau animale) cu anumite trasaturi ereditare comune; soi; varietate; specie. ◊ De toata ~a de tot felul. 7) fig. Element care genereaza ceva; germen. [G.D. semintzei] /<lat. sementia

samantzai sfp vz samantza corectata

samantzaiuri sfp vz samantza corectata

semantza sf vz samantza

semintza sf vz samantza

SAMÍNTZA semintze s. f. 1. (La sg. de obicei cu sens colectiv) Parte a plantelor superioare de obicei inchisa in fruct care contzine embrionul shi din care in conditzii prielnice se poate dezvolta o noua planta; (sens curent) parte care se seamana a unei plante (shi care cuprinde uneori shi alte organe in special fructul). Din salcii ningeau semintzele ushoare albe k nishte fulgi de zapada. ANDUALDEA U. P. 105. Iaca va dau o miertza de samintza de mac amestecata cu una de nasip maruntzel. CREANGA P. 262. Pamintul dea racorit SHi samintzaa incoltzit. ALECSANDRI P. P. 388. ◊ Fig. Paminturile imparateshti nu binevoiesc a primi totdeauna samintza filozofiei. SADOVEANU D. P. 19. ◊ Loc. adj. De samintza = pastrat shi folosit pentru reproducere. E amenintzat sa ramiie fara porumb de samintza. REBREANU R. I 234. Mai intotdeauna o data cu samanatul popushoilor printre grauntzele de samintza se amesteca shi samintza de cinepa. PAMFILE A. R. 70. ♦ (La pl.) Grauntze germinative intrebuintzate in alimentatzie in medicina in industrie etc. Semintze de floareasoarelui. Cataplasma cu semintze de in. 2. (Popular cu sens colectiv) Nume dat oualor unor insecte. 3. Produs al glandelor de reproducere ale animalelor shi oamenilor din care se dezvolta fatul. ◊ Loc. adj. shi adv. De samintza = pentru prasila pentru reproducere. De la o nunta Costica Bibescu se facuse cun ratzoi sho ratza de samintza. SADOVEANU P. M. 14. Nui gisca cii ginsac lam cumparat de samintza. CREANGA P. 43. ♦ (Neobishnuit cu sens colectiv) Microbi germeni. In Iafa soldatzii lui Napoleon capatara samintza de ciuma. BOLINTINEANU O. 292. 4. (Invechit shi popular cu sens colectiv) Progenitura urmash descendent. Bunurile mele shi toata averea mea precum shi imparatzia mea vor raminea la cei straini dupa moartea mea k eu nam samintza de barbat. RETEGANUL P. III 13. 5. Specie gen fel soi; vitza neam semintzie. Uracu zise rastit: Trebuie sai taiem pe totzi oameni buni... Intram prin casele lor shi le stingem samintza de pe fatza pamintului. DUMITRIU N. 99. Nu sa pierdut samintza noastra de pescari. DAVIDOGLU O. 52. Asha i samintza lui din oameni rautacioshi; tatasau e crishmar hotzoman. MIRONESCU S. A. 59. De ce mergi inainte numai peste pustietatzi dai; parca a pierit samintza omeneasca de pe fatza pamintului. CREANGA P. 201. ♦ Parte mica neinsemnata urma mica din ceva; nici unul nimeni. Supararea parintelui Oshlobanu ajunsese la culme; sa nu vada samintza de calugar pe la biserica lui cai potopeshte! CREANGA A. 80. ◊ Expr. Pe ruda pe samintza v. ruda. ♦ Rasa specie de animale. De undeai dobindit asha samintza de boi? SADOVEANU O. VII 239. Sau... introdus turme de merinoase de unde toata lumea poate sa prinza la samintza buna. I. IONESCU D. 466. 6. Fig. Element din care se dezvolta ceva; germen izvor sursa. Samintza dezrobirii k sa spun asha ei au aruncato la noi. PAS L. II 182. Dupa ce sa insurat a cautat omul sa munceasca cu drag sa prinda shi el samintza de parale. SADOVEANU O. II 151. ♦ Cauza pricina pretext motiv. Lucrului pentru care se invrajbesc oamenii noi i zicem samintza de gilceava. ISPIRESCU U. 2. Nu vedetzi cacea iubire servo cauza din natura? K e leagan unor vietze ce semintze sint de ura? EMINESCU O. I 157. Undei sa vada ce blastam shio facut cu banii lasind in urmai samintza de vrajba. ALECSANDRI T. 914. ◊ Expr. Samintza de vorba = prilej de a incepe vorba ocazie de discutzie intrare in discutzie. Incepu a gasi samintza de vorba incepu... ashi aminti. SADOVEANU P. S. 230. A cauta samintza de vorba = a cauta cearta. Iar cautzi samintza de vorba mai Buzila? CREANGA P. 255. Nicu se opri chiar in drum shio intreba ce mai face catind cum se zice samintza de vorba. CONTEMPORANUL V_II 485. A avea samintza de vorba = a avea pofta de vorba a fi dispus la flecareala a avea mincarime de limba a fi flecar.

semantza f. 1. tot ce se seamana shi din care se nasc plante shi animale: semintze de in de gandaci; 2. prasila: gansac cumparat de samantza CR.; 3. neam vitza: prasila de samantza imparateasca AL.; 4. fig. pricina: cauta semantza de vorba; 5. ceeace trebue sa produca un efect oarecare: semantza discordiei; 6. element de shtiintza de moralilate: semintzele aruncate in inimile tinere vor prinde radacini adanci. [Lat. *SEMENTIA = SEMEN].

samíntza f. pl. (vechĭ) sementze samintze (Mold. Olt.) samintze shi (Munt. Trans.) semintze (lat. *sementia d. sementis samintza seminare a semana; it. semenza pv. semensa fr. semence. V. seman 1). Graunte care se seamana shi shi din care rasare o planta. Graunte germinativ la florĭ shi legume shi la unele poame (v. simbure). Substantza genitala la animale. Pin. ext. Vitza neam: era din samintza luĭ Avram. Fig. Cauza motiv: un articul obscur intr’un tratat e o samintza de razboĭ. Invatzatura data tinerimiĭ k sa aduca folos maĭ tirziŭ: samintza aruncata in inimile tinerimiĭ va rasarĭ maĭ tirziŭ. De samintza pentru reproducere: griŭ de samintza cocosh de samintza (V. ruda). Samintza de canarĭ. V. canar.

semintze f. pl. samintza.

samantza s. f. g.d. art. semíntzei; pl. semíntze

samantza s. f. g.d. art. semíntzei; pl. semíntze

samantza semintze shi semintzuri (mai multe feluri de semintze).

samintza pl. semintze

semintze (v. samintza)

SAMANTZA s. 1. (reg.) sad (inv.) plod. (Are ~ superioara pentru semanat.) 2. v. bob. 3. sambure. (Mananca ~ de dovleac.)

SAMANTZA s. v. categorie cauza coborator considerent descendent familie fel gen izvor microb mobil motiv neam odrasla pretext pricina prilej progenitura rasa ratziune scoborator semintzie soi specie spermatozoid sperma spetza temei tip trib urmash vitza vlastar.

GALCA SAMANTZII s. v. glanda prostatica prostata.

gilca samintzii s. v. GLANDA PROSTATICA. PROSTATA.

SAMINTZA s. 1. (reg.) sad (inv.) plod. (Are ~ superioara pentru semanat.) 2. boaba bob graunte (reg.) boamba boana. (~ de griu.) 3. simbure. (Maninca ~ de dovleac.)

samintza s. v. CATEGORIE. CAUZA. COBORITOR. CONSIDERENT. DESCENDENT. FAMILIE. FEL. GEN. IZVOR. MICROB. MOBIL. MOTIV. NEAM. ODRASLA. PRETEXT. PRICINA. PRILEJ. PROGENITURA. RASA. RATZIUNE. SCOBORITOR. SEMINTZIE. SOI. SPECIE. SPERMATOZOID. SPERMA. SPETZA. TEMEI. TIP. TRIB. URMASH. VITZA. VLASTAR.

samintza (semíntze) s. f. 1. Organ de reproducere la plante. 2. Simbure. 3. Semen. 4. Rasa generatzie. 5. Origine cauza. 6. Fleac cantitate minima. Mr. megl. simintza istr. samintze. Lat. *sementia (Pushcariu 1608; REW 7804; Iordan Dift. 108) cf. it. semenza prov. cat. semença fr. semence. Are shi pl. samintzuri cu valoare colectiva. Der. semincer s. m. (copac salvat de la taiere pentru reproducere; shtiulete de porumb tzinut pentru samintza); semintzie s. f. (rasa casta generatzie); insamintza vb. (a semana). Din rom. provine mag. szémuncia (Edelspacher 22).

a avea samantza de vorba expr. a avea subiect de discutzie

a da samantza pe iarba expr. a ejacula pe parul pubian al partenerei de sex.

a mocni samantza (in cineva) expr. (er.) a avea pofta sa faca dragoste (cu cineva).

a sadi samantza in tunel expr. (er.) a ejacula in vaginul partenerei de sex.

ai seca creanga / samantza expr. (er.) a fi impotent; a fi vlaguit / epuizat.

pe ruda shi pe samantza expr. tututor fara exceptzie.