SAMÍNTZA semintze s. f. 1. (La sg. de obicei cu sens colectiv) Parte a plantelor superioare de obicei inchisa in fruct care contzine embrionul shi din care in conditzii prielnice se poate dezvolta o noua planta; (sens curent) parte care se seamana a unei plante (shi care cuprinde uneori shi alte organe in special fructul). Din salcii ningeau semintzele ushoare albe k nishte fulgi de zapada. ANDUALDEA U. P. 105. Iaca va dau o miertza de samintza de mac amestecata cu una de nasip maruntzel. CREANGA P. 262. Pamintul dea racorit SHi samintzaa incoltzit. ALECSANDRI P. P. 388. ◊ Fig. Paminturile imparateshti nu binevoiesc a primi totdeauna samintza filozofiei. SADOVEANU D. P. 19. ◊ Loc. adj. De samintza = pastrat shi folosit pentru reproducere. E amenintzat sa ramiie fara porumb de samintza. REBREANU R. I 234. Mai intotdeauna o data cu samanatul popushoilor printre grauntzele de samintza se amesteca shi samintza de cinepa. PAMFILE A. R. 70. ♦ (La pl.) Grauntze germinative intrebuintzate in alimentatzie in medicina in industrie etc. Semintze de floareasoarelui. Cataplasma cu semintze de in. 2. (Popular cu sens colectiv) Nume dat oualor unor insecte. 3. Produs al glandelor de reproducere ale animalelor shi oamenilor din care se dezvolta fatul. ◊ Loc. adj. shi adv. De samintza = pentru prasila pentru reproducere. De la o nunta Costica Bibescu se facuse cun ratzoi sho ratza de samintza. SADOVEANU P. M. 14. Nui gisca cii ginsac lam cumparat de samintza. CREANGA P. 43. ♦ (Neobishnuit cu sens colectiv) Microbi germeni. In Iafa soldatzii lui Napoleon capatara samintza de ciuma. BOLINTINEANU O. 292. 4. (Invechit shi popular cu sens colectiv) Progenitura urmash descendent. Bunurile mele shi toata averea mea precum shi imparatzia mea vor raminea la cei straini dupa moartea mea k eu nam samintza de barbat. RETEGANUL P. III 13. 5. Specie gen fel soi; vitza neam semintzie. Uracu zise rastit: Trebuie sai taiem pe totzi oameni buni... Intram prin casele lor shi le stingem samintza de pe fatza pamintului. DUMITRIU N. 99. Nu sa pierdut samintza noastra de pescari. DAVIDOGLU O. 52. Asha i samintza lui din oameni rautacioshi; tatasau e crishmar hotzoman. MIRONESCU S. A. 59. De ce mergi inainte numai peste pustietatzi dai; parca a pierit samintza omeneasca de pe fatza pamintului. CREANGA P. 201. ♦ Parte mica neinsemnata urma mica din ceva; nici unul nimeni. Supararea parintelui Oshlobanu ajunsese la culme; sa nu vada samintza de calugar pe la biserica lui cai potopeshte! CREANGA A. 80. ◊ Expr. Pe ruda pe samintza v. ruda. ♦ Rasa specie de animale. De undeai dobindit asha samintza de boi? SADOVEANU O. VII 239. Sau... introdus turme de merinoase de unde toata lumea poate sa prinza la samintza buna. I. IONESCU D. 466. 6. Fig. Element din care se dezvolta ceva; germen izvor sursa. Samintza dezrobirii k sa spun asha ei au aruncato la noi. PAS L. II 182. Dupa ce sa insurat a cautat omul sa munceasca cu drag sa prinda shi el samintza de parale. SADOVEANU O. II 151. ♦ Cauza pricina pretext motiv. Lucrului pentru care se invrajbesc oamenii noi i zicem samintza de gilceava. ISPIRESCU U. 2. Nu vedetzi cacea iubire servo cauza din natura? K e leagan unor vietze ce semintze sint de ura? EMINESCU O. I 157. Undei sa vada ce blastam shio facut cu banii lasind in urmai samintza de vrajba. ALECSANDRI T. 914. ◊ Expr. Samintza de vorba = prilej de a incepe vorba ocazie de discutzie intrare in discutzie. Incepu a gasi samintza de vorba incepu... ashi aminti. SADOVEANU P. S. 230. A cauta samintza de vorba = a cauta cearta. Iar cautzi samintza de vorba mai Buzila? CREANGA P. 255. Nicu se opri chiar in drum shio intreba ce mai face catind cum se zice samintza de vorba. CONTEMPORANUL V_II 485. A avea samintza de vorba = a avea pofta de vorba a fi dispus la flecareala a avea mincarime de limba a fi flecar.