izvor sf [At: COD. VOR. 125/4 / S shi: (inv) isv~ / Pl: ~oare / E: vsl изворъ] 1 Apa subterana care iese la suprafatza pamantului. 2 Loc unde apare un izvor (1). 3 (Ic) ~ul tamaduirii sau pop Izvoarele Maicii Precesta Zi de vineri din Saptamana luminata cand exista credintza k apele izvoarelor au puteri tamaduitoare. 4 (Inv) Vale. 5 (Inv) Torent. 6 (Ils) Spor shi ~ Belshug. 7 (Fig) Origine a unui lucru Si: obarshie. 8 (Fig; pex) Cauza. 9 (Fig) Text original. 10 (Rar) Autor al unui izvor (9).

IZVÓR izvoare s. n. 1. Fir de apa subterana care iese sau tzishneshte la suprafatza pamintului. Umbrind vrun nor na mai scazut arsura SHi cerul astfel a ucis natura. Nici apen putzuri nici izvoaren muntzi SHi nime navea lipsaacum de puntzi. COSHBUC P. I 280. Acusha la urechei un cintec vechi strabate. K murmur de izvoare prin frunzele uscate. EMINESCU O. I 96. Mai de valeo blinda ciuta La izvoare se adapa. ALECSANDRI P. A. 154. ◊ Fig. I se nazari tzarina fara capat a gospodariei colective il imbata un duduit de tractoare... nishte izvoare de griu roshcat curgeau din pintecele batozelor. CAMILAR TEM. 127. Ochii ei doua izvoare sacate incetase de a mai varsa lacrimi. EMINESCU N. 28. ◊ Izvor mineral v. mineral. Izvor termal v. termal. 2. (Mai ales la pl.) Locul in care iese la suprafatza pamintului apa din pinzele de apa subterana formind un lac sau o apa curgatoare; obirshie. Izvoarele Jiului. 3. Punct sau corp de la care se propaga in spatziu lumina caldura etc. Izvor de lumina. 4. Fig. Origine lucru din care provine din care decurge ceva; sursa. V. cauza (1). Izvor de inspiratzie. ▭ In durerile shi furtunile negurosului nostru trecut doina shi cintecul batrinesc au fost izvoare de viatza shi energie. SADOVEANU E. 17. Negru cocoshat shi lacom un izvor de shiretlicuri La tovarashii sai spune veninoaselei nimicuri. EMINESCU O. I 150. 5. Fig. Document monument care se intemeiaza un fapt istoric sau care serveshte pentru sprijinirea unei afirmatzii shtiintzifice; sursa sorginte. [Istoria] se intocmeshte pe baza izvoarelor adica a dovezilor nescrise shi scrise. IST. R.P.R. 7. Lipsa izvoarelor nu ne iarta a cunoashte cu deamanuntul tactica oshtirilor romineshti. BALCESCU O. I 24.

IZVÓR ~oáre n. 1) SHuvitza de apa subterana care iese (cu putere) la suprafatza. 2) Loc de unde ishi are inceputul o apa curgatoare. 3) Loc in care se produce sau de unde se emite (putanduse dobandi) ceva (cu belshug); sursa. Pamantul este ~orul bogatziilor minerale. 4) Document sau text original la care se face o referintza; sursa. /<sl. izvoru

izvor n. 1. apa ce iese sau tzashneshte din pamant; 2. fig. izvoare ale gandirii shi rauri de cantari EM.; 3. fig. locul de origina cauza principiu: el este al omenirii izvor de mantuire EM. (ironic) izvor de shiretlicuri EM.; 4. Izvorul tamaduirii sarbatoare ce cade Vineri in saptamana luminata cand preotzii scot icoanele shi fac slujbe pentru ploaie shi pentru tamaduirea sufletului (poporul crede k apa izvoarelor shi fantanelor vindeca in acea zi orice boala); 5. pl. documente texte originale: a studia izvoarele unei shtiintze. [Slav IZVORŬ fantana: sensul 5 dupa fr. source].

izvór n. pl. oare (vsl. izvorŭ fintina; bg. sirb. izvor. V. var samovar). Locu de unde ĭese apa din pamint de unde incep a curge riurile. SHipot loc de unde ĭese (tzishneshte) apa: ma duc la izvor sa ĭaŭ apa. Fig. Origine inceput principiŭ cauza: invidia e izvoru multor rele. Depozit comoara: acest om e un izvor de bunatate de glume. Pl. Documente texte originale inscriptziunĭ: izvoarele filologiiĭ romaneshtĭ. A shti un lucru din izvor sigur din sorginte sigura de la un loc orĭ de la o persoana sigura serioasa. Izvoru tamaduiriĭ o sarbatoare mobila in Vinerea din saptamina Pashteluĭ.

Izvoarele n. pl. 1. afluent al Dunarii in jud. Mehedintzi; 2. sat in jud. Ilfov: 3350 loc.

izvór s. n. pl. izvoáre

izvór s. n. pl. izvoáre

izvor

izvor voare.

+Izvorul Tamaduirii (sarbatoare) s. propriu n. art.

IZVÓR s. 1. (reg.) cishmea. (Un ~ cu apa lina.) 2. obarshie (rar) sursa (inv.) fantana scaturina sorginte. (La ~ul Oltului.) 3. sursa. (Un ~ de lumina.) 4. v. act. 5. informatzie sursa. (Studiu bazat pe ~oare bogate.) *6. (fig.) germen samantza sursa. (~ul dragostei lor.)

IZVÓR s. v. cauza considerent inceput mobil motiv obarshie origine pricina prilej provenientza ratziune sursa temei.

izvor s. v. CAUZA. CONSIDERENT. INCEPUT. MOBIL. MOTIV. OBIRSHIE. ORIGINE. PRICINA. PRILEJ. PROVENIENTZA. RATZIUNE. SURSA. TEMEI.

IZVOR s. 1. (reg.) cishmea. (Un ~ cu apa lina.) 2. obirshie (rar) sursa (inv.) fintina scaturina sorginte. (La ~ Oltului.) 3. sursa. (Un ~ de lumina.) 4. act document dovada hirtie inscris piesa (inv. shi pop.) scris (inv. shi reg.) scrisoare (inv.) carte izvod incredintzare ravash sinet teshcherea uric zapis. (Numeroase ~oare atesta acest fapt.) 5. * (fig.) germen samintza sursa. (~ dragostei lor.)

izvór (óare) s. n. 1. Fintina apa subterana care tzishneshte. 2. Piriu. 3. Origine inceput obirshie provenientza. 4. Sursa document original. 5. (Arg.) Apa de colonie. Mr. megl. izvor. Sl. (bg. sb. cr. slov.) izvorŭ (Miklosich Slaw. Elem. 23; Cihac II 154; Tiktin; DAR). Der. izvori vb. (a tzishni apa din pamint; a proveni; a se arata) cf. sl. izvirati.

izvór izvoare s.n. SHipot. ♦ (rel.) Izvorul Tamaduirii (prima vineri dupa Pashti) este un praznic al Maicii Domnului; sarbatoarea dateaza din a doua jumatate a primului mileniu. Potrivit legendei un orb shia recapatat vederea dupa ce shia udat fatza cu apa unui izvor dintro padure din apropierea Constantinopolului la indemnul Maicii Domnului. In calendarul popular se mai numeshte shi Pashtele animalelor (strat precreshtin): femeile fac un colac care il duc la biserica spre a fi sfintzit impreuna cu faina de grau de porumb ierburi frunze shi o sticla de ulei. Ierburile se dau la animale spre a fi ferite de boli. Uleiul se foloseshte de leac peste an. ♦ (top.) Izvoare statziune climaterica situata in Muntzii Gutai pe un platou vulcanic la 926 m altitudine sub vf. Ignish la 30 km de Baia Mare cu acces din Valea Neagra (Firiza) inaugurata pe data de 28 iunie 1936. ♦ (geol.) Izvorul pulsatoriu (fantana tzashnitoare) sursa hidrominerala situata la confluentza vailor Poieni shi Cizma in Poiana Botizei descoperita in anul 1969 in urma executarii unor foraje. Botezat de specialishti Izvorul nr. 3; localnicii il numesc La borcut. Are un debit de 04 l / s. Apa este puternic carbogazoasa. Izvorul este captat intro borta de fag cu un diametru de 80 cm shi o adancime de 120 m intro platforma de beton. Apa apare shi dispare cu regularitate (v. Nadishan 2012: 99101). ♦ (onom.) Izvor Izvoran Izvoranu Izvoreanu nume de familie (18 persoane cu aceste nume in Maramuresh in 2007). Din sl. izvorǔ „fantana” (Scriban SHaineanu; Miklosich Cihac Tiktin DA cf. DER; DEX MDA).

IZVOR (<sl.) s. n. 1. Loc de ivire la suprafatza pamantului a apei dintrun strat acvifer sau a surplusului de apa dintrun teren mlashtinos sau turbos constituind de multe ori obarshia unui curs de apa; i. este considerat uneori shi locul prin care se produce deversarea unui lac. Dupa durata curgerii se deosebesc: i. permanente periodice shi intermediare. In functzie de temperatura apei exista: i. reci (cu temperaturi sub 20°C) shi i. termale (cu temperaturi mai mari de 20°C). Dupa compozitzia chimica se deosebesc: i. ordinare (cu contzinut pana la 01% saruri minerale) i. minerale (care contzin intre 01 shi 5% saruri minerale) shi i. radioactive. Dupa particularitatzile hidrogeologice sunt: i. descendente (aparitzia la suprafatza a apelor subterane care circula in stratul acvifer conform gravitatziei) shi i. ascendente (aparitzia la suprafatza a apelor din stratul acvifer sub influentza presiunii hidrostatice). ◊ I. carstic = ivirea la suprafatza pamantului a apei acumulate in fisurile shi in golurile din calcare. 2. (FIZ.) Sursa de lumina de caldura etc. 3. Fig. Sursa cauza obarshie origine. 4. Fig. Document (shtiintzific istoric); izvod informatzie. ◊ I. bibliografic = publicatzie lucrare sau document scris folosit la studierea unei probleme sau la intocmirea unei lucrari shtiintzifice. 5. Izvoarele dreptului = forme de exprimare a dreptului: legea decretul Constitutzia Codul de procedura penala Codul de procedura civila.

IZVOARE com. in jud. Dolj; 1.940 loc. (1998). Creshterea bovinelor. Viticultura. Bisericile Sf. Ioan Botezatorul (1853) shi Sf. Dumitru (19021905 construita pe locul uneia din sec. 17) in satele Izvoare shi Corlate. Pana in 1965 sa numit Rudari.

IZVOARELE 1. Com. in jud. Giurgiu; 4.885 loc. (1985). Creshterea porcinelor. Centru viticol. Ashezare neolitica. Pana in 1965 sa numit Beiu iar intre 1968 shi 1981 a facut parte din jud. Ilfov. Rezervatzie forestiera (Padurea Manafu 278 ha). Satul I. apare mentzionat documentar in 1589. Bisericile Sf. Voievozi (1850) Sf. Nicolae (1879) Sf. Nicolae (1885) Sf. Parascheva (1890) shi Adormirea Maicii Domnului (1902) in satele Valea Bujorului Dimitrie Cantemir Petru Raresh Izvoarele shi Chiriacu. 2. Com. in jud. Olt; 4.130 loc. (1998). Creshterea ovinelor shi a pasarilor. Viticultura. Bisericile Sf. Nicolae (1821 refacuta in 1901) shi Sf. Treime (1872) in satele Alimaneshti shi Izvoarele. Conacul Alimanishteanu (sec. 19) in satul Alimaneshti. 3. Com. in jud. Prahova pe Teleajen; 6.907 loc. (1998). Cherestea. Pomicultura (meri peri pruni). In satul Schiuleshti se afla schitul Crasna (1745) cu biserica Sf. Imparatzi Constantin shi Elena (18241828 zidita pe locul uneia de lemn pictata in 1834); a fost renovata in 1983 iar picturile reconditzionate in 1991. Bisericile Adormirea Maicii Domnului (1744) shi Sf. Voievozi (1854) in satele Homoraciu shi Izvoarele. 4. Com. in jud. Teleorman; 3.068 loc. (1998). Pana in 1965 sa numit Gauriciu (amintit documentar in 1533). Bisericile Sf. Nicolae (18301834) shi Adormirea Maicii Domnului (1840) in satul Izvoarele. 5. Com. in jud. Tulcea; 4.066 loc. (1998). Centru viticol shi de vinificatzie. Pana in 1965 sa numit Filimon Sarbu. 6. Statziune climaterica shi de odihna in raza com. Cerneshti jud. Maramuresh la poalele Mtzilor Gutai la 916 m alt. Clima submontana cu veri racoroase shi ierni relativ friguroase cu aer curat shi ionizare accentuata a atmosferei. Indicata pentru tratarea afectziunilor cailor respiratorii a celor endocrine a starilor de debilitate surmenaj etc.

IZVOARELE SUCEVEI com. in jud. Suceava pe cursul superior al raului Suceava la granitza cu Ucraina; 2.308 loc. (1998).

IZVORU com. in jud. Argesh pe cursul inferior al raului Teleorman; 2.765 loc. (1998). Creshterea bovinelor. Biserica Sf. Nicolae (1701 cu picturi murale din 1829).

IZVORU BARZII com. in jud Mehedintzi; 2.855 loc. (1998). Combinat chimic (in satul Halanga) pentru producerea de apa grea necesara centralei atomoelectrice de la Cernavoda. Creshterea bovinelor. Viticultura. In satul Schitu Topolnitzei se afla manastirea Topolnitza cu biserica Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul (16441646; construita pe locul uneia din sec. 14); pastreaza picturi murale in stil bizantin (din 1673). Dupa secularizare (1863) manastirea a fost parasita shi reinfiintzata in 1930. Restaurata in 19301932 19911992.

IZVORU BERHECIULUI com. in jud. Bacau; 1.566 loc. (1998).

IZVORU CRISHULUI com. in jud. Cluj pe cursul superior al Crishului Repede; 1.640 loc. (1998). Prelucr. lemnului. Centru meshteshugaresc (tzesaturi; obiecte de lemn). Rezervatzie de liliac salbatic. In satul Izvoru Crishului mentzionat documentar la 1276 se afla o biserica reformata (sec. 17 cu tavan casetat shi pictat in 1764) iar in satul Nadashu biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail shi Gravriil (17201730).

IZVORU MUNTELUI lac de retentzie pe valea Bistritzei intre Mtzii Ceahlau (in V) shi Stanishoarei (in E) la 505 m alt. dat in folosintza in 1960; amenajat in vederea furnizarii apei necesare hidrocentralei de pe valea Bistritzei; 326 km². Lungime: 35 km; latzime max.: 2 km; ad. max.: 96 m. Vol.: 123 miliarde m³. Zona turistica.

IZVORU MURESHULUI statziune climaterica shi de odihna situata in raza com. Voshlabeni jud. Harghita la poalele Mtzilor Hashmashu Mare la 891 m alt. Climat de munte cu veri racoroase shi ierni friguroase cu aer curat shi ionizare accentuata a atmosferei. Indicata pentru odihna shi pentru tratarea debilitatzii surmenajului rahitismului nevrozelor astenice etc.

IZVORUL MIRON manastire situata in arealul com. Tomeshti (jud. Timish) cu biserica avand hramul Sf. Ilie ctitorie din 1911 a lui Miron Cristea.

IZVORUL TAUSHOARELOR peshtera situata pe versantul stang al vaii omonime din Mtzii Rodnei la 950 m alt. Constituita dintro retzea de galerii (8.830 m lungime) dezvoltate pe diaclaze aflate in panta pe o diferentza de nivel de 425 m (cea mai adanca peshtera din Romania). Prezinta sali uriashe cascade putzuri shi hornuri. Concretziuni carstice rare. Fauna cavernicola saraca. Greu accesibila. Monument al naturii.

izvor s. n. sg. (friz.) apa de colonie.

a da de izvor expr. (intl.) a depista un obiectiv unde se poate actziona fara riscul de a fi prinshi.