izvór izvoare s.n. SHipot. ♦ (rel.) Izvorul Tamaduirii (prima vineri dupa Pashti) este un praznic al Maicii Domnului; sarbatoarea dateaza din a doua jumatate a primului mileniu. Potrivit legendei un orb shia recapatat vederea dupa ce shia udat fatza cu apa unui izvor dintro padure din apropierea Constantinopolului la indemnul Maicii Domnului. In calendarul popular se mai numeshte shi Pashtele animalelor (strat precreshtin): femeile fac un colac care il duc la biserica spre a fi sfintzit impreuna cu faina de grau de porumb ierburi frunze shi o sticla de ulei. Ierburile se dau la animale spre a fi ferite de boli. Uleiul se foloseshte de leac peste an. ♦ (top.) Izvoare statziune climaterica situata in Muntzii Gutai pe un platou vulcanic la 926 m altitudine sub vf. Ignish la 30 km de Baia Mare cu acces din Valea Neagra (Firiza) inaugurata pe data de 28 iunie 1936. ♦ (geol.) Izvorul pulsatoriu (fantana tzashnitoare) sursa hidrominerala situata la confluentza vailor Poieni shi Cizma in Poiana Botizei descoperita in anul 1969 in urma executarii unor foraje. Botezat de specialishti Izvorul nr. 3; localnicii il numesc La borcut. Are un debit de 04 l / s. Apa este puternic carbogazoasa. Izvorul este captat intro borta de fag cu un diametru de 80 cm shi o adancime de 120 m intro platforma de beton. Apa apare shi dispare cu regularitate (v. Nadishan 2012: 99101). ♦ (onom.) Izvor Izvoran Izvoranu Izvoreanu nume de familie (18 persoane cu aceste nume in Maramuresh in 2007). Din sl. izvorǔ „fantana” (Scriban SHaineanu; Miklosich Cihac Tiktin DA cf. DER; DEX MDA).