MINERÁL A minerali e s. n. adj. 1. S. n. Corp solid cu o anumita compozitzie chimica existent in natura in stare cristalina sau amorfa in componentza rocilor shi a minereurilor. 2. Adj. Care contzine minerale (1) care tzine de minerale privitor la minerale de natura mineralelor. ◊ Apa minerala sau ape (ori izvoare) minerale = apa care contzine in solutzie saruri gaze sau substantze radioactive care i confera proprietatzi terapeutice; p. ext. loc statziune etc. unde se gasesc asemenea ape; tratament facut cu astfel de ape. Ulei mineral = ulei obtzinut prin distilarea tzitzeiului. Din fr. minéral lat. mineralis.

mineral ~a [At: AMFILOHIE G. E. 15973 / Pl: ~e ~i (inv sn) ~uri / E: fr mineral lat mineralis] 1 sn Corp natural omogen fizic shi chimic component al rocilor shi minereurilor shi format in urma proceselor fizicochimice din scoartza pamantului. 2 a Care se refera la minerale. 3 a Contzinand sau alcatuit din minerale (1). 4 a (is) Apa ~a sau ape (ori izvoare) ~e Apa subterana sau de suprafatza termala sau atermala cu contzinut de saruri gaze sau substantze radioactive care i confera proprietatzi terapeutice Si: (inv) apa metalica apa metaliceasca. 5 a (Pex; ias) Loc statziune etc. unde se gasesc ape minerale (4). 6 a (Ias) Cura tratament cu ape minerale (4). 7 a (Is) Ulei ~ Ulei obtzinut prin distilarea tzitzeiului.

MINERÁL A minerali e s. n. adj. 1. S. n. Corp solid cu o anumita compozitzie chimica care se gaseshte in natura in stare cristalina sau amorfa in componentza rocilor shi a minereurilor. 2. Adj. Care contzine minerale (1) care tzine de minerale privitor la minerale de natura mineralelor. ◊ Apa minerala sau ape (ori izvoare) minerale = apa care contzine in solutzie saruri gaze sau substantze radioactive shi care i confera proprietatzi terapeutice; p. ext. loc statziune etc. unde se gasesc asemenea ape; tratament facut cu astfel de ape. Ulei mineral = ulei obtzinut prin distilarea tzitzeiului. Din fr. minéral lat. mineralis.

MINERÁL² A minerali e adj. Care contzine minerale care tzine de minerale care se refera la minerale. Carbune mineral. ▭ Un insemnat spor de productzie il aduce intrebuintzarea ingrashamintelor organice shi minerale. CONTEMPORANUL S. II 1954 nr. 382 5/1. ◊ (Spre deosebire de regnul animal shi regnul vegetal) Regnul mineral = totalitatea mineralelor. Apa minerala = apa care contzine in solutzie saruri gaze shi substantze radioactive; (la pl. rar) statziune unde se afla asemenea ape. Pe sub seara scoborim in satul Olaneshti vestit prin baile lui de ape minerale. VLAHUTZA O. A. II 137. Pe la sfirshitul lui august poate ma intorc shi eu la Paris de la apele minerale. GHICA A. 587. Nu departe de aici sint apele minerale de Strunga. NEGRUZZI S. I 192. Izvor mineral = izvor a carui apa contzine in solutzie o cantitate insemnata de saruri sau de gaze avind o temperatura mai inalta de 20° uneori puternic radioactiva. Ulei mineral = ulei obtzinut prin distilarea tzitzeiului. Parafina este un ulei mineral.

MINERÁL A adj. Care contzine minerale referitor la minerale. ◊ Apa minerala = apa in a carei solutzie se afla saruri substantze radioactive gaze. [Cf. fr. minéral lat. mineralis].

MINERÁL A I. adj. 1. referitor la minerale care contzine minerale. ♦ apa ~a = apa in a carei solutzie se afla saruri substantze radioactive gaze. 2. de piatra. II. s. n. corp solid care se afla in natura cristalizat sau amorf (in interiorul sau la suprafatza pamantului). (< rus. mineral fr. minéral lat. mineralis)

MINERÁL¹ ~a (~i ~e) 1) Care tzine de corpurile anorganice; propriu corpurilor anorganice. Chimie ~a. 2) Care contzine corpuri anorganice; constituit din materie anorganica. Combustibil ~. /<fr. minéral lat. mineralis

mineral n. corp neorganizat ce se afla in interiorul pamantului sau pe suprafatza sa k pietrele shi metalele. ║ a. ce tzine de minerale: regnul animal vegetal shi mineral; apa minerala ce contzine in disolutziuni substantze minerale shi care are proprietatzi terapeutice.

*minerál a adj. (mlat. mineralis d. minéra fr. minière miniera. V. mineraĭ). Format din materie bruta neorganizata (k bulgariĭ care se scot din mine): substantze minerale. S. n. pl. e. Corp brut neorganizat bucata de pamint orĭ de peatra asha cum se scoate din mina: mineral de plumb de cupru. Carbune mineral carbune de pamint carbune fosil. Ape minerale care ĭes din pamint shi contzin in disolutziune unele substantze minerale shi se intrebuintzeaza la baĭ sau la baut. Regnu mineral mare despartzitura in shtiintzele naturale care cuprinde metalele shi mineralele in opoz. cu regnu vegetal shi animal.

minerál¹ adj. m. pl. mineráli; f. minerála pl. minerále

minerál adj. m. pl. mineráli; f. sg. minerála pl. minerále

*ápa minerála s. f. + adj.

MINERÁL adj. v. anorganic.

MINERAL adj. anorganic neorganic. (Substantza ~ ).

MINERALE. Subst. Mineral; minereu. Acvamarin; agat; alait; albit; alunit; ametist; amfibol; amianta; andaluzit; apatit; argonit; aur nativ; azbest; azurit; baritina; beril; blenda; bronzit; calcedonie; calcit; calcopirita; celestina; cleveit; columbit niobit; corindon; cornalina; crisoberil; cuartz; diamant; dolomita; durit; epidot; euclaz; feldspat; ferita; fier nativ; fluorina; gagarinit; galena; ghips; grafit; granat; hornblenda; kainit; labrador; lapislazuli lapis lazurit; leucit; magnetit magnetita; magnezit; malahit; mangan; marcasit; mica; molibden; molibdenit muscovit; nichelina; ortoclaz ortoza; pirita; pirotina; realgar; rubin balash (inv.); safir; scapolit; serpentin; silex; silicat; smarald smaragd; spinel; stibina; strontzianit; sulf; talc talcshist (inv.); tantalit; topaz; tremolit; turanit; turmalina; uraninit. Mineralizare; demineralizare. Mineralogie; mineralog. Geologie; geolog. Muzeu mineralogic. Minerit. Miner. Adj. Mineral; mineralizat; mineralogic; mineralizator. Vb. A se mineraliza; a se demineraliza; a demineraliza. V. metale pietre pretzioase shi semipretzioase roca.

agregate minerale (pl.) (engl.= mineral aggregate) masa granulara concrescuta sau asociatzie de min. alcatuita din mai mult de un cristal; a.m. pot fi monomin. (ex. calcarul format numai din cristale de calcit) sau polimin. Se diferentziaza prin structura shi caracterele morfologice ale componentzilor distinganduse astfel: a.m. granulare asociatzii de cristale sub forma de → druze concretziuni dendrite eflorescentze ooide etc.

carbune mineral (engl.= mineral coal) termen folosit pentru produsele rezultate in urma acumularii shi diagenezei (carbonificarii) substantzelor vegetale. Printrun proces de ingropare lenta shi compactizare sub o stiva mai groasa de sedimente substantzele vegetale (lignina celuloza) se conserva shi trec succesiv in diferite tipuri de c. Constituentzii petrografici ai c. sunt cunoscutzi sub denumirea de → macerale (vitrinit exinit inertinit) shi → litotipi (vitrit fuzit durit clarit). C. formatzi din spori alge shi ciuperci se numesc sapropelici (→ cannelcoal boghead). C. fac parte din rocile caustobiolite shi sau format in Carb.med. Jur. Paleog. shi Neog. Calitatea c. depinde de contzinutul sau in carbon in elemente volatile cenusha de cantitatea de sulf shi de umiditate.

concreshteri minerale (pl.) (engl.= mineral intergrowth) edificii cristaline complexe rezultate din orientarea reciproca a indivizilor in timpul procesului mineralogenetic. C.m. se realizeaza intre cristale ale aceleiashi specii min. (cuartz calcit albit) sau ale unor specii diferite (staurolit disten pirita galena). Dupa modul de asociere a indivizilor cristalini c.m. pot fi paralele shi simetrice. C. paralele se realizeaza prin orientarea comuna de cristale shi se formeaza mai frecvent prin precipitare din solutziile care traverseaza spatzii libere (geode druze). C. simetrice (→ maclele) se realizeaza intre doua sau mai multe cristale ale aceleiashi specii minerale dupa legi bine determinate in timpul creshterii cristalelor in diverse spatzii naturale (topituri magmatice lave spatzii de metamorfism).

MINERÁL A (< fr. lat.) s. n. adj. 1. S. n. Corp natural mai mult sau mai putzin omogen din punct de vedere fizic shi chimic component al rocilor shi al minereurilor reprezentat frecvent printro combinatzie chimica shi mai rar prin elemente native formate in urma proceselor geologice; cele mai multe m. sunt anorganice solide shi cristalizate. Sunt cunoscute peste 2.000 de m. dintre care silicatzii reprezinta c. 34% oxizii shi hidroxizii c. 25% iar sulfurile c. 20%. ◊ Mineralele grele = minerale stabile din punct de vedere fizic shi chimic cu greutatea specifica peste 3 acumulate in rocile detritice shi provenite din alterarea sau dezagregarea rocilor eruptive shi metamorfice; concentratziile mai insemnate reprezinta zacaminte sedimentare de metale utile pretzioase (ex. aur diamante granatzi zirconiu monozit magnetit etc.). 2. Adj. Care se refera la minerale (1) care contzine minerale. ◊ Regnul m. = totalitatea mineralelor (1). Apa m. v. apa.