optziuni
  • info

14 definitzii pentru anorganic

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ANORGÁNIC A anorganici ce adj. (Despre corpuri) In compozitzia caruia intra numai substantze din regnul mineral. ◊ Chimie anorganica = disciplina care se ocupa cu studiul proprietatzilor chimice ale corpurilor minerale; chimie neorganica. Din fr. anorganique.

anorgánic ~a a [At: MAIORESCU CR. II 155 / Pl: ~ici ~ice / E: fr anorganique] 1 (D. corpuri) in compozitzia caruia intra numai substantze din regnul mineral. 2 (Is) Chimie ~a Chimia corpurilor minerale.

ANORGÁNIC A anorganici ce adj. (Despre corpuri) in compozitzia carora intra numai substantze din regnul mineral. ◊ Chimie anorganica = chimie a corpurilor minerale; chimie neorganica. Din fr. anorganique

ANORGÁNIC A anorganici e adj. (in opozitzie cu organic) Care e de origine minerala; care nu apartzine clasei mari de compushi ai carbonului. ◊ Chimie anorganica = ramura a chimiei care studiaza proprietatzile chimice ale elementelor shi compushilor lor in afara de cei organici.

ANORGÁNIC A anorganici e adj. Care e de origine minerala; care nu apartzine clasei mari de compushi ai carbonului. ◊ Chimie anorganica = ramura a chimiei care studiaza proprietatzile chimice ale elementelor shi compushilor lor in afara de compushii organici. Fr. anorganique.

ANORGÁNIC A adj. (op. organic) De origine minerala; care nu apartzine hidrocarburilor shi derivatzilor acestora. ◊ Chimie anorganica = ramura a chimiei care studiaza proprietatzile chimice ale corpurilor anorganice. [< fr. anorganique cf. gr. an fara organikos organic].

ANORGÁNIC A adj. (despre corpuri) lipsit de insushirile materiei vii; o chimie ~a = ramura a chimiei care studiaza corpurile anorganice. (< fr. anorganique)

ANORGÁNIC ~k (~ci ~ce) Care este de origine minerala. Chimie ~k. [Sil. anor] /<fr. anorganique

anorganic a. lipsit de organe fara vieatza neinsufletzit.

*anorgánic a adj. (fr. anorganique d. vgr. an fara shi órganon organ). Fara organe fara vĭatza mort. Chimia anorganica care se ocupa de metale shi metaloide. Maĭ putzin bine inorganic (k in e prefix latin shi organic e cuv. gr.).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

anorgánic (anor / anor) adj. m. pl. anorgánici; f. anorgánica pl. anorgánice

anorgánic adj. (sil. mf. an) → organic

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

ANORGÁNIC adj. mineral neorganic. (Substantza ~.)

ANORGANIC adj. mineral neorganic. (Substantza ~.)

Intrare: anorganic
anorganic adjectiv
  • silabatzie: a-nor-, an-or- info
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anorganic
  • anorganicul
  • anorganicu‑
  • anorganica
  • anorganica
plural
  • anorganici
  • anorganicii
  • anorganice
  • anorganicele
genitiv-dativ singular
  • anorganic
  • anorganicului
  • anorganice
  • anorganicei
plural
  • anorganici
  • anorganicilor
  • anorganice
  • anorganicelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

anorganic, anorganicaadjectiv

  • 1. (Despre corpuri) In compozitzia caruia intra numai substantze din regnul mineral. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: mineral neorganic
    • 1.1. Chimie anorganica = disciplina care se ocupa cu studiul proprietatzilor chimice ale corpurilor minerale; chimie neorganica. DEX '09 DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.