optziuni
  • info

16 definitzii pentru sorginte

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

SORGÍNTE sorgintzi s. f. 1. (Livr.) Izvor sursa (de informatzii); origine. 2. (Inv.) Izvor de apa. Din it. sorgente.

sorginte sf [At: HELIADE O. I 359 / V: (inv) sorgint sm (dupa it) ~gente smf / Pl: ~ntzi (inv) ~ / E: it sorgente] 1 (Inv) Izvor (de apa). 2 (Liv) Origine.

SORGÍNTE sorgintzi s. f. 1. (Livr.) Izvor sursa origine. 2. (Inv.) Izvor de apa. Din it. sorgente.

SORGÍNTE (1 rar) sorgintzi s. f. (2 rar) sorginte s. n. 1. Izvor sursa de informatzii. Putem spune din sorginte autorizata k ieri sa petrecut... o scena care caracterizeaza situatziunea intreaga. CARAGIALE O. II. 298. Din sorginte particulara nu am vreo shtire. id. ib. VII 38. 2. (Invechit) Izvor de apa. Pe aici erau gradinile lui Priam shi sorgintele Seamandrului. BOLINTINEANU O. 308. In stinga acestei girle la munteni cum le numesc localnicii sint salamuri sau sorginte de apa sarata. L. IONESCU P. 31.

SORGÍNTE (1) sorginte s. f. (2) sorgintzi s. m. 1. (Livresc) Izvor sursa de informatzii; origine. 2. (Inv.) Izvor de apa. It. sorgente.[1]

  1. Probabil (2) tot s. f. (vezi shi DEX ’98 NODEX DN). — gall

SORGÍNTE s.f. (Liv.) Izvor sursa (de informatzii); origine. [Pl. ntzi. / < it. sorgente].

SORGÍNTE s. f. izvor sursa; origine. (< it. sorgente)

SORGÍNTE ~tzi f. 1) inv. Loc de unde izvorashte o apa; izvor. 2) fig. livr. Sursa de informatzie; izvor. /<it. sorgente

sorginte f. izvor.

*sorgínte f. pl. tzĭ (it sorgente izvor d. sórgere lat. surgere a izvori. V. sursa). Rar. Izvor: sorgintea Dunariĭ soarele e sorgintea luminiĭ. Fig. Sorgintea uneĭ informatziunĭ.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

sorgínte (livr.) s. f. g.d. art. sorgíntzii; pl. sorgíntzi

sorgínte s. f. g.d. art. sorgíntzii; pl. sorgíntzi

sorginte tea a.; tzi pl.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

SORGÍNTE s. v. izvor inceput obarshie origine provenientza sursa.

sorginte s. v. IZVOR. INCEPUT. OBIRSHIE. ORIGINE. PROVENIENTZA. SURSA.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sorgínte s. f. Sursa izvor. It. sorgente.

Intrare: sorginte
sorginte1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F109)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sorginte
  • sorgintea
plural
  • sorgintzi
  • sorgintzile
genitiv-dativ singular
  • sorgintzi
  • sorgintzii
plural
  • sorgintzi
  • sorgintzilor
vocativ singular —
plural —
sorginte2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F103)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sorginte
  • sorgintea
plural
  • sorginte
  • sorgintele
genitiv-dativ singular
  • sorginte
  • sorgintei
plural
  • sorginte
  • sorgintelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

sorginte, sorgintzisubstantiv feminin

  • 1. livresc Izvor sursa (de informatzii). DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: izvor origine sursa
    • format_quote Putem spune din sorginte autorizata k ieri sa petrecut... o scena care caracterizeaza situatziunea intreaga. CARAGIALE O. II. 298. DLRLC
    • format_quote Din sorginte particulara nu am vreo shtire. CARAGIALE O. VII 38. DLRLC
  • 2. invechit Izvor de apa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pe aici erau gradinile lui Priam shi sorgintele Seamandrului. BOLINTINEANU O. 308. DLRLC
    • format_quote In stinga acestei girle la munteni cum le numesc localnicii sint salamuri sau sorginte de apa sarata. L. IONESCU P. 31. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.