NEÁM neamuri s. n. adv. I. S. n. 1. Popor natziune. ◊ Loc. adj. De neam (sau de neamul lui) sau neam de... = de origine de natzionalitate. ◊ Expr. De tot neamul sau de toate neamurile = de toate natzionalitatzile; p. ext. de toate felurile de toate speciile. Ashi trage neamul din... = a proveni de la... a se trage din... ♦ Uniune de gintzi shi de triburi din Comuna primitiva; p. ext. semintzie; trib; populatzie. 2. Totalitatea persoanelor inrudite intre ele prin sange sau prin aliantza; persoana care face parte din aceeashi familie cu cineva (in raport cu acesta); ruda. ◊ Expr. De neam (bun mare etc.) = dintro familie nobila sau dintro familie de oameni corectzi cumsecade. Neam prost = om badaran mitocan. A fi neam dupa Adam sau a fi neam (de) a cincea (sau a shasea a noua) spitza = a fi ruda foarte indepartata sau a nu fi ruda deloc cu cineva. 3. (Inv. shi pop.) Rand de oameni din aceeashi generatzie; generatzie. 4 Expr. Neam de neamul meu (sau tau etc.) sau neam de neam = a) (in propozitzii afirmative) din tata in fiu din moshistramoshi din generatzie in generatzie; b) (in propozitzii negative) nimeni din familia mea (sau ta etc.). ♦ (Inv. shi reg.) Partea de tzarina care o lucreaza o familie. 4. (La pl.; in Evul Mediu) Multzime de boieri; clasa boiereasca; familie boiereasca; denumire a urmashilor boierilor mari sau velitzi care ocupau dregatoriile importante. 5. Categorie de oameni care au aceeashi profesie sau anumite insushiri ori interese comune. 6. Specie gen varietate fel soi. ♦ Neamul omenesc = genul uman omenirea. II. Adv. (Reg. shi fam.) Deloc catushi de putzin nimic. Din magh. nem.

neam [At: PSALT. 18 / Pl: ~uri (inv) ~ure / E: mg nem] 1 sn (Ivp) Oameni din aceeashi generatzie. 2 sn (Ivp; pgn) Generatzie. 3 sn (Ilav) De ~ (pana) in ~ sau (inv) de ~ shi ~ in ~ shi (in) ~ pana la ~ shi ~ (nob) din ~ din ras~ Din generatzie in generatzie. 4 sn (Ial) In veci. 5 sn (Ils) ~ de (ori rar din) ~ul meu (sau tau lui etc.) sau ~ de (ori rar din) ~ Totzi ascendentzii sau (rar) descendentzii din familia mea ori a ta a sa etc. 6 sn (Ial) Din generatzie in generatzie. 7 sn (Ial) De cand se shtie. 8 sn (Icn; ial) Nici unul dintre ascendentzii sau (rar) descendentzii din familia mea ori a ta a sa etc. 9 sn (Icn; ial) Nimeni din familia mea sau a ta a lui etc. 10 sn Totalitate a persoanelor inrudite intre ele prin sange sau aliantza Si: nemet¹ (inv) nashtere (7) (reg) nemenie (2). 11 sn Persoana care face parte din aceeashi familie cu cineva Si: ruda (irg) nemotenie (2) (reg) nat (5). 12 sn (Ie) ~ dupa (sau de pe) Adam sau ~ dupa (sau de) a noua spitza Ruda foarte indepartata. 13 sn (Ila) De ~(bun sau mare ales de sus) sau (inv) de bun ~ Dintro familie nobila. 14 sn (Ial) Dintro familie de oameni cumsecade. 15 sn (Ie) A avea ~uri (bune) A fi dintro familie bogata aleasa shi influenta. 16 sn (Ie) A fi de un ~(cu)... A fi din aceeashi familie cu... 17 sn (Ila) De un ~(cu)... Din aceeashi familie cu... 1819 sn (Ie) A fi (sau a se face) ~(cu...) A avea sau a intra in legaturi de rudenie cu cineva. 20 sn Descendent. 21 sn (Pex) Vitza. 22 sn (Mol) Parte de tzarina care lucreaza o familie. 23 sn (In oranduirea feudala din TZarile Romane; lpl) Familie boiereasca. 24 sn (Inv; lpl) Grup de boieri. 25 sn (Inv; pex; lpl) Totalitate a boierilor Si: aristocratzie boierime. 26 sn (Inv; prc; lpl) Descendentzi ai marilor boieri care au ocupat functzii importante. 27 sn (Lsg) Persoana care face parte din boierime. 28 sn Trib. 29 sn Populatzie. 30 sn Popor. 31 sn Natziune (1). 32 sn Origine etnica. 33 sn (Ila) De ~ (sau de ~ul lui) sau ~ de De natzionalitate. 34 sn (Cu determinari care indica fiintze) Grup. 35 sn (Inv) Categorie de oameni care apartzin aceleiashi profesii sau au insushiri shi interese comune Si: tagma. 36 sn (Irg) Origine sociala nobila Si: obarshie. 37 sn (Ie) A fi de ~ de... sau ashi trage ~ul din... A fi de origine... 38 sn (Inv; ils) Bun ~ Nobletze. 39 sn (Inv; ial) Distinctzie. 40 sn (Reg; irn; ils) ~ de traista sau fam ~ prost Om necioplit badaran. 41 sn (Reg; ial) Om lipsit de caracter. 42 sn Fel. 43 sn Specie. 44 sn (Is) ~ul omenesc sau (nob) ~ul de oameni Omenire. 45 sn (Ila) De ~ Care este de soi bun. 46 sn (Ial) Care este dintro specie superioara. 47 sn (Ila) De tot ~ul sau de toate ~urile De toate natzionalitatzile. 48 sn (Ial; ila) de la noua ~uri De toate felurile Si: felurit variat. 49 sn (Ilav) ~ de... De nici un fel. 50 sn (Ial) Nici un pic de... 51 sn (Ivr) Categorie. 52 sn (Inv) Gen gramatical. 53 sn (Inv) Sex. 54 av (Olt; Mun) De loc. 55 av Nimic (1).

NEAM neamuri s. n. adv. I. S. n. 1. Popor natziune. ◊ Loc. adv. De neam (sau de neamul lui) sau neam de... = de origine de natzionalitate. ◊ Expr. De tot neamul sau de toate neamurile = de toate natzionalitatzile; p. ext. de toate felurile de toate speciile. Ashi trage neamul din... = a proveni de la... a se trage din... ♦ Semintzie; trib; populatzie. 2. Totalitatea persoanelor inrudite intre ele prin sange sau prin aliantza; persoana care face parte din aceeashi familie cu cineva (in raport cu acesta); ruda. ◊ Expr. De neam (bun mare etc) = dintro familie nobila sau dintro familie de oameni corectzi cumsecade. Neam prost = om badaran mitocan. A fi neam dupa Adam sau a fi neam (de) a cincea (sau a shasea a noua) spitza = a fi ruda foarte indepartata sau a nu fi ruda de loc cu cineva. 3. (Inv. shi pop.) Rand de oameni din aceeashi generatzie; generatzie. ◊ Expr. Neam de neamul meu (sau tau etc.) sau neam de neam = a) (in propozitzii afirmative) din tata in fiu din moshistramoshi din generatzie in generatzie; b) (in propozitzii negative) nimeni din familia mea (sau ta etc.). ♦ (Inv. shi reg.) Partea de tzarina care o lucreaza o familie. 4. (La pl.; in evul mediu) Multzime de boieri; clasa boiereasca; familie boiereasca; descendentzi ai unor boieri mari. 5. Categorie de oameni care au aceeashi profesiune sau anumite insushiri ori interese comune. 6. Specie gen varietate fel soi. ◊ Neamul omenesc = genul uman omenirea. II. Adv. (Reg. shi fam.) Deloc catushi de putzin nimic. Din magh. nem.

NEAM² neamuri s. n. 1. (In vorbirea comuna) Popor natziune. Sint iniman inima neamului meu SHii cint shi iubirea shi ura. COSHBUC P. I 5. Eu? Imi apar saracia shi nevoile shi neamul. EMINESCU O. I 147. Viatza shi domnie le nesocotesc: Ale mele lupte vouao dovedesc; Insa tzin la tzara tzin la neatirnare; TZin k sami fac neamul laudat shi mare. BOLINTINEANU O. 46. Libertatean fatza lumii a aprins un mindru soare SHiacum neamurile toate catra dinsul atzintesc. ALECSANDRI O. 91. ◊ Fig. Imparat slavit e codrul Neamuri mii i cresc sub poale. EMINESCU O. I 100. ◊ Loc. adj. De tot neamul = de toate natzionalitatzile; p. ext. de toate felurile de toate speciile. Traiau in orashul acela oameni de tot neamul. ◊ Expr. De neam (sau de neamul lui) sau neam de... = de origine de natzionalitate. Jder a aflat k de neamul lui acel slujitor e alvanit shil cheama Grigore Doda. SADOVEANU F. J. 521. Sint pasha neam de beduin SHi de la BabelMandeb vin. COSHBUC P. I 108. Nu shtii k sint neam de turc? TEODORESCU P. P. 615. Ashi trage neamul din... = a proveni de la... a se trage din... Stramoshul nostrAdam Din care ne tragem neamu. TEODORESCU P. P. 166. ♦ (Ist.) Uniune de gintzi in orinduirea comunei primitive. 2. Familie. Doua neamuri nu se puteau suferi in Dragaica: neamul Bivolareshtilor shi neamul Beldieshtilor. SANDUALDEA U. P. 115. ◊ Fig. Vicleshugul indrazneala istetzimea shotia shi cu tot neamul lor sa fie uneltele tale. ISPIRESCU L. 369. ◊ (In loc. adj. reflectind deosebiri de stari sociale) De neam (bun mare etc.) = care face parte din nobilime nobil; din rindurile celor bogatzi. Are casa frumoasa nevasta de neam shun baiat la Paris. VLAHUTZA O. A. 207. Am incercat [condurul]... la femei de neam shi la de cele proaste. ISPIRESCU L. 307. Poftim vestitzi shi de bun neam domni crai shi imparatzi! ALECSANDRI T. I 413. (De) neam prost = a) de origine modesta din paturile de jos; b) prost crescut badaran. ♦ (Invechit; mai ales la pl.) Familie nobila boierime. Voda inaintea bataliei... chemase in sfat dea valma «neamurile» cu misheii. Au stat mojicii la un loc cu boierii. SADOVEANU O. I 4. Boieranashii neamurile shi mazilii sau nobilimea cea de la tzara... erau scutitzi de dari catre stat. GHICA S. XIII. ♦ (Invechit shi regional) Partea de tzarina care o lucreaza o familie. De obicei neamurile sint hotarite din vechi prin stilpi de piatra sau prin diferite semne care se shtiu: copaci tufe movilitze sh. a. PAMFILE A. R. 152. 3. Ruda. Trecu pe la neamurile celui ucis. DUMITRIU N. 191. Mama sa imprumutat la neamuri shi a incropit banii. PAS Z. I 243. Neamurile erau adunate shi incepusera ospatzul. SADOVEANU F. J. 394. ◊ Expr. A fi neam dupa Adam sau a fi neam (de) a cincea (a shasea sau a noua) spitza = a fi ruda foarte indepartata sau a nu fi ruda de loc cu cineva. Erau shi neamuri asha mai departe a cincea a shasea spitza. RETEGANUL P. I 30. A fi (sau a se face) neam cu cineva = a fi sau a deveni ruda a se inrudi cu cineva. TZoi da car cu shase boi Sa te faci tu neam cu noi. HODOSH P. P. 148. Neam de neamul meu (tau etc.) = a) (in propozitzii negative intarind negatzia) nimeni din familia mea (ta etc.). Na calcat neam de neamul lui Precup pe covoare persieneshti. C. PETRESCU A. 475. Crezi k eu de bine bat drumurile cu traista de icoane in spinare? Aoleu! Na umblat cu treburi dastea neam de neamul nostru. REBREANU R. I 274. Neam de neamul meu na mincat asha bucate. CREANGA P. 9; b) (in propozitzii afirmative) din tata in fiu din moshistramoshi. Ai voshtri sa fie [aceshti muntzi] de veci shi neam de neamul vostru sai stapineascan pace. VLAHUTZA la TDRG. Tamadaienii... neam de neamul lor au ratacit prin Baragan. ODOBESCU S. III 14. 4. (Invechit shi arhaizant) Generatzie. Flamura cea verde se inaltza an cu an Neam cu neam urmindui zborul shi sultan dupa sultan. EMINESCU O. I 144. 5. Specie gen varietate. Aveau... porumbei de toate neamurile shi de toate culorile. PAS Z. I 129. Fluturi multzi de multe neamuri vin in urma lui un lantz. EMINESCU O I 87. Nam avut parte a constata... talentele poliglote ale acestui interesant neam de pasari. ODOBESCU S. III 31. ◊ Neamul omenesc = genul uman omenirea. Pe tine an tinar te vaz cu multzamire! Pe tine te doreshte tot neamul omenesc! ALEXANDRESCU M. 4. 6. Categorie de oameni care au aceeashi profesie sau anumite insushiri ori interese comune. O sa se nasca alt Tudor... sa puna capat puterii nesatule a neamului ciocoiesc. STANCU D. 10. Neamul Cain inca nu sa stins. EMINESCU O. I 157. [Armata romineasca] se alcatuia: 1. De cetele de dorobantzi sau neamul dorobantzesc dupa cum il numesc cronicarii noshtri. BALCESCU O. I 13.

NEAM ~uri n. 1) pop. Totalitate a oamenilor de o anumita natzionalitate; semintzie; popor; norod. * De ~ (sau de ~ul lui) de origine; de natzionalitate. 2) ist. Organizare obshteasca principala a comunei primitive (bazata pe rudenie de sange); ginta. 3) Succesiune de generatzii care provin dintrun stramosh comun; semintzie; familie. * ~ul omenesc specia umana; omenire. Din ~ in ~ din generatzie in generatzie. ~ de ~ul cuiva (sau ~ de ~) din tatan fiu; din moshistramoshi. 4) Persoana de origine comuna sau inrudita prin aliantza; membru al aceleiashi familii; ruda. * A fi (de un) ~ cu cineva a fi ruda cu cineva. A se face ~ cu cineva a deveni ruda cu cineva; a se inrudi. A fi ~ dupa Adam a fi ruda foarte indepartata sau a nu fi ruda deloc cu cineva. 5) inv. Provenientza sociala. * De ~ bun (sau ales mare) se spune despre cineva care apartzinea paturii sociale de sus. De ~ prost se spune despre cineva care provenea din paturile de jos. 6) Grup de fiintze sau de obiecte ce se caracterizeaza printro anumita insushire; fel; categorie; soi; gen; specie. * Cu tot ~ul cu totzii catzi sunt; impreuna. De tot ~ul a) de diferite natzionalitatzi; b) de toate felurile; fel de fel. Fara ~ shi fara tzara se spune despre cineva care nushi cunoashte originea. /<ung. nem

neam n. 1. gen specie: neamul omenesc; 2. rassa popor: neamul indoeuropean; 3. natziune: neamul romanesc; 4. generatziune familie: un om de neam prost; 5. soiu: alege alt neam de peshte PANN; 6. origina nobila: om de neam; 7. Mold. rudenie: inconjurat de neamuri feciori nepotzi shi gineri AL.; 8. pl. neamuri boierii de neam devenitzi in urma simpli agricultori shi constituind o clasa de contribuabili aleshi de Const. Mavrocordat dintre mazili; 9. aristocratzie: m’ash insura sa intru in neamuri AL. [Ung. NÉM]. ║ adv. 1. nimeni: neam de neamu meu n’a mai vazut; 2. nimic: nu zise neam.

neam (ea dift.) n. pl. urĭ (ung. nem. V. nemesh). Rasa popor familie de popoare: neamu romanesc latin aric. Gen specie: neamu omenesc al cineluĭ al braduluĭ. Generatziune familie: om de neam prost. De neam nobil: om de neam. Ruda rudenie persoana inrudita: un neam al meŭ nishte neamurĭ ale mele. Pl. Boierĭ de neam care ajunsese simpli agricultorĭ shi formaŭ o clasa de contribuabilĭ aleshĭ de Constantin Mavrocordatu dintre mazilĭ (V. mazil). Neam de neam nimenĭ din neam: neam de neamu luĭ n’a maĭ vazut asta. Neam de (Pop.) nimica de loc: Este ceva de mincare? Nicĭ neam de mincare! Aĭ bani? Neam! (Tot asha it. niente nimic din ne gente nicĭ gente nicĭ neam).

neam² s. n. pl. neámuri

neam s. n. pl. neámuri

NEAM s. 1. semintzie trib (inv. shi pop.) samantza. (Din ~ hunilor.) 2. v. popor. 3. v. natziune. 4. semintzie spitza vitza (livr.) stirpe (Transilv.) poroditza (inv.) rod soi stepena. (Oameni din acelashi ~.) 5. v. ruda. 6. v. familie. 7. familie sange. (E din ~ nostru.) 8. v. specie. 9. neamul omenesc v. omenie. 10. v. natzionalitate.

NEAM s. v. generatzie nashtere obarshie origine provenientza sex.

neam s. v. GENERATZIE. NASHTERE. OBIRSHIE. ORIGINE. PROVENIENTZA. SEX.

NEAM s. 1. semintzie trib (inv. shi pop.) samintza. (Din ~ hunilor.) 2. popor populatzie semintzie (pop.) norod (inv.) lume ruda rudenie. (Un ~ de viteji.) 3. natziune popor (inv. shi pop.) norod (inv.) limba semintzie. (~ul romanesc.) 4. semintzie spitza vitza (livr.) stirpe (Transilv.) poroditza (inv.) rod soi stepena. (Oameni din acelashi ~.) 5. rubedenie ruda rudenie (inv. shi reg.) nemotenie (reg.) nat nemenie nemet nemushug (Mold.) cimotie. (Are citeva ~uri foarte apropiate.) 6. familie vitza (livr.) stirpe (astazi rar) semintzie (inv. shi pop.) samintza (inv. shi reg.) semintzenie talaie (Mold. shi Transilv.) pojijie (inv.) femeie ruda rudenie. (Sa adunat cu tot ~ lui.) 7. familie singe. (E din ~ nostru.) 8. categorie chip fel gen soi sort specie tip varietate (reg.) madea sad (inv. mai ales in Transilv.) plasa. (Toate ~urile de fructe.)

neamuri s. pl. v. ARISTOCRATZIE. BOIERIME. NOBILIME.

neám (neámuri) s. n. 1. Popor natziune. 2. Rasa casta gen clasa. 3. Generatzie. 4. Ruda rudenie. 5. (Mold.) Reuniune de boieri fara sarcini publice boierie. 6. Clasa tip categorie. Mag. nem (Cihac II 518; Tiktin) fara indoiala in relatzie cu sl. nĕmŭ „barbar” cf. neamtz; e posibil k rom. sa provina direct din sl. Der. nemesh (var. neamesh ne(a)mish) s. m. (Trans. nobil aristocrat) din mag. nemes; nemeshesc adj. (aristocratic nobiliar); nemeshie s. f. (nobletze); nemeshug s. n. (inv. nobletze) din mag. nemesség; nemetz s. n. (generatzie genealogie; familie casa); nemenie s. f. (rasa casta soi); nemotenie s. f. (ruda); inemuri vb. refl. (Mold. a se inrudi); nemureala (var. nemurenie) s. f. (Mold. inrudire). Neam adv. (deloc) care dictzionarele obishnuite sal confunde cu cuvintul anterior pare legat de mag. nem „nu” (Graur GS VI 35; Gáldi Dict. 95).

neam¹ s.m. sg. (inv. shi reg.) partea de tzarina care o lucreaza o familie.

neám neamuri s.n. 1. Popor natziune. 2. Ruda rudenie familie. „Neamul familia mare patriarhala shi virilocala” este institutzia de baza a societatzii traditzionale maramureshene (M. Pop 1980): „Hai la popa sa videm / Care din ce neam suntem; / Di la popa lamparatu / K noua nii neam tot satu” (Biltziu 1990: 115); „Tata lumeai dintrun neam / Numa eu pe nimeni nam” (SHtetzco 1990: 199). In expresia a duce neamul = a perpetua spitza. ♦ „Neamul era format din doua jumatatzi: cei vii shi cei mortzi stramoshii dupa cum lumea se imparte in doua: lumea alba shi lumea de dincolo (M. Pop 1980: 10). Din magh. nem ”gen specie samantza soi vitza„ (SHaineanu Scriban; Cihac Tiktin cf. DER; DEX MDA); ”E posibil k rom. sa provina direct din sl. němǔ „barbar” (DER). Cuv. rom. > magh. nyám (Bakos 1982: „Román eredetu”).

neám uri s.n. 1. Popor natziune. 2. Ruda rudenie familie. „Neamul familia mare patriarhala shi virilocala” este institutzia de baza a societatzii traditzionale maramureshene (M. Pop): „Hai la popa sa videm / Care din ce neam suntem; / Di la popa lamparatu / K noua nii neam tot satu” (Biltziu 1990: 115); „Tata lumeai dintrun neam / Numa eu pe nimeni nam” (SHtetzco 1990: 199). ♦ „Neamul era format din doua jumatatzi: cei vii shi cei mortzi stramoshii dupa cum lumea se imparte in doua: lumea alba shi lumea de dincolo (M. Pop 1980: 10). Din magh. nem ”gen specie samantza soi vitza„ (propus de Cihac shi Tiktin preluat de DEX); ”E posibil k rom. sa provina direct din sl. němǔ „barbar” (DER); Cuv. rom. preluat in magh. (nyám) (Bakos 1982: „Román eredetu”).

AUDAX IAPETI GENUS (lat.) cutezatorul neam al lui Iapet Horatziu „Ode” I 3 27. Aluzie la Prometeu fiul lui Iapet. Epitet dat cutezatorilor.

NEAMUL ROMANESC ziar editat la Bucureshti (19061940 cu unele intreruperi) de N. Iorga. A militat pentru desavarshirea unitatzii politice a poporului roman; in ultimii ani a avut o pronuntzata atitudine antifascista. Ziarul a editat shi un supliment „Neamul romanesc literar” condus tot de N. Iorga care a aparut la Valenii de Munte in doua serii (19081912 shi 19251926). Printre colaboratori: G. Topirceanu A. Cotrush Elena Farago V. Bogrea I. Cioranescu I.E. Toroutziu N. Cartojan.

Amicus humani generis (lat. „Amicul spetzei umane” sau mai potrivit „Prietenul neamului omenesc” adica: amicul tuturor). In aparentza ar fi un compliment dar de fapt aceasta expresie se intrebuintzeaza k un reprosh la adresa acelora care ishi acorda prietenia fara nici o alegere oricui. Acest lucru a fost criticat de catre un moralist francez contemporan cu Molière anume Bourdaloue care a spus k „amicul tuturor nui amicul nimanui”. Dar poate k aceasta cugetare nar fi cishtigat o faima universala daca ideea nar fi fost reluata de Molière in comedia Mizantropul (act. I sc. 1). Eroul sau Alceste reproshind prietenului sau Philinte k a copleshit cu amabilitatzi shi efuziuni pe un om carei era aproape necunoscut rosteshte o faimoasa tirada din care reproducem urmatoarele versuri in traducerea Ninei Cassian (Opere de Molière vol. III): „Cel mai ales din oameni se va simtzi om shters Vazind k il amesteci cuntregul univers. Caci orice stima are o pricina anume: Nu mai stimezi pe nimeni stimind ontreaga lume… Numi trebuieo faptura oricit la minear tzine Ce nu cinsteshteun merit asha cum se cuvine. Aceasta pretzuire vreau so resimt shi eu. Amicuntregii specii nu e amicul meu!” Acest ultim vers care in franceza suna: „L’ami du genre humain n’est point du tout mon fait !” a devenit cu timpul o maxima rezumata pentru cei care prefera latina in expresia: Amicus humani generis. LIT.

Audax Iapeti genus (lat. „Neamul indraznetz al lui lapet”). Horatziu Ode (I327) se refera la Prometeu in mod special shi la cutezatori in genere. Vezi: Impavidum ferient ruinae. LIT.

ia neamule! expr. v. ia cu paine neamule!.

ia cu paine neamule! expr. (inv.) este folosita de negustorii ambulantzi shi precupetze care reclama pentru desfacerea produselor comercializate.

neam de tarla expr. peior. (om) badaran mitocan prost crescut.

neamule! interj. cuvant de adresare folosit de infractori intre ei.